309 matches
-
școala dela care provin ». În acest moment a devenit publică preocuparea regelui de a folosi o nouă metodă pentru educația școlară a Prințului Moștenitor. În cei patru ani de curs primar, educația școlară a lui Mihai se realizase prin „metoda preceptorului și a guvernantei”. Începerea ciclului școlar secundar de către Mihai l-a determinat pe rege să decidă dacă va continua metoda preceptorului, așa cum procedau alte familii regale europene, sau îl va trimite la un colegiu în Anglia, cum dorea Principesa Elena
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a Prințului Moștenitor. În cei patru ani de curs primar, educația școlară a lui Mihai se realizase prin „metoda preceptorului și a guvernantei”. Începerea ciclului școlar secundar de către Mihai l-a determinat pe rege să decidă dacă va continua metoda preceptorului, așa cum procedau alte familii regale europene, sau îl va trimite la un colegiu în Anglia, cum dorea Principesa Elena. În intervalul octombrie 1932- ianuarie 1933, Mihai a fost școlarizat tot după metoda preceptorului. În același timp, regele Carol al II
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
rege să decidă dacă va continua metoda preceptorului, așa cum procedau alte familii regale europene, sau îl va trimite la un colegiu în Anglia, cum dorea Principesa Elena. În intervalul octombrie 1932- ianuarie 1933, Mihai a fost școlarizat tot după metoda preceptorului. În același timp, regele Carol al II-lea - în urma consultărilor cu ministrul Instrucțiunii și cu pedagogi reputați - a conchis că sistemul educației en vasse clos este perimat și că noile concepții privind rolul și statutul instituției monarhice impuneau o nouă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tehnicile yoga; finalizează prima lucrare despre șamanismul central-asiatic - „Le problème du chamanisme”, RHR CXXXI (1946). SW: - apare Feuerpriester in Kleinasien und Iran, Lund, 1946. 1947 SW: - publică „Pandavasagan och Mah³bh³ratas mystika förutsättningar”, Religion och Bibel VI (1947), pp. 27-39. - tf preceptor în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala. - împreună cu Bertil Mamberg, fondează, la Lund, revista de lingvistică Stvdia Linguistica, la care va colabora și Al. Rosetti. 1948 ME: - (martie) cunoscându-l pe Georges Bataille, începe colaborarea la Critique, debutând cu „Science
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ales în lupta cu turcii. Erau prezenți însă și românii din nordul Transilvaniei. Cele mai importante izvoare despre campania din 1467 sunt cronica lui Antonius Bonfinius (Antonio Bonfini), cronicarul de curte al lui Matei Corvin, cronica polonezului Jan Dlugosz, episcop, preceptorul copiilor regelui. Din cronica lui Dlugosz s-a inspirat și Grigore Ureche și mai toți istoricii români. În 1934, P. P. Panaitescu descoperă și publică scrisoarea lui Ștefan cel Mare către regele Poloniei, Cazimir al IV-lea. Acestea au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să fie anunțat cu două luni înainte. Dlugosz, ca preceptor al fiilor lui Cazimir, știa ce se petrece la curtea acestuia. Informația lui este foarte prețioasă, deoarece ne dezvăluie intențiile regelui care urmărea, probabil, înlocuirea lui Ștefan cu un domn care să dea dovadă de supunere față de coroana polonă. Este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vedem, ce interes avea Dlugosz să îl laude pe Ștefan cel Mare ? Este cel mai mare cronicar polon din secolul al XV-lea; îl interesa deci, trecutul și faptele de seamă din istoria țării sale și a celor vecine; era preceptor al odraslelor regale, i se recunoștea, așadar, știința de carte; era episcop, deci om al bisericii, îl preocupa din înalta sa funcție soarta creștinătății. Iar soarta acesteia era amenințată de Mahomed al II-lea care, după ce a reușit să cucerească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dar [ne aflam] în re lațiuni foarte afectuoase, mai ales după serviciul ce-i făcuse tată-meu. Copiii veneau aproape în fiecare duminică la noi, mai ales când pleca dânsa cu fetele în străinătate și rămâneau singuri în București cu preceptorul, căci kneazul nu avea timp să se ocupe de ei și cu mare bucurie îi depunea dimineața și îi lua seara. Deodată, fata cea mare, Aglaița, și cei doi băieți nu mai salutară, ba George, mai obraznic, întâlnindu ne pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copilul; el devine pur și simplu unul printre ceilalți" (29, p. 219). Modul cel mai potrivit pentru "cultivarea eului propriu" este casa părintească unde poate pătrunde un profesor. Pentru existențialiști, condiția ideală a dezvoltării ființei umane o oferă educația cu preceptor; evident o "personalitate autentică", devotat copilului, fără preocupări metodice, dar capabil să stimuleze angajarea. Tipul ideal de profesor este Socrate; el nu predă, ci întreabă, filosofează împreună cu discipolul său. Amîndoi constituie un "cuplu singular", nicăieri nemaiputînd fi întîlnit unul similar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
acestor obiective este departe de a fi una realistă. La sfîrșitul secolului XX nu putem întoarce spatele științei și tehnicii fără riscul da a ne reîntoarce cu cîteva secole înapoi; o educație prin excelență individualizată (de unde se vor lua atîția preceptori?) nu va putea să formeze decît oameni care, în colectivitate, se vor simți dominați de angoasă și inautentici. Mai mult, nu se va putea ști niciodată ce profil moral au putut dobîndi tinerii în urma unei astfel de educații. De fapt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atâția greci și bulgari, să fie descendent roman, se declara totuși fericit să dea compatrioților lui de origine latină satisfacția de a citi, cei dintâi, cuprinsul acestor scrisori, care completau cu Încă trei cele CXXIV ce posedăm de la filozoful stoic, preceptorul nefericit al lui Nerone. Textele lui F. Aderca, recitite acum, sunt Însă o adevărată capodoperă a genului pastiș, ilustrat, tot cam pe acea vreme, și cu un enorm succes de librărie, prin cele trei volume, ajunse celebre, ale lui Paul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Worms. 1522 Pelerinajul la Montserrat, urmat de cele 10 luni petrecute la Manresa într-un stil de viață ascetic. „Iluminarea” de la Manresa. Își schimbă numele din Íñigo în Ignatius. 1522 Pontificatul lui Adrian al VI-lea, maestrul lui Erasm și preceptor al lui Carol Quintul. 1523 Pelerinajul în țara Sfântă. Trece prin Barcelona, Roma, Veneția, Cipru. 1523 Pontificatul lui Clement al VII-lea, care a încurajat opera misionară. 1524/ Ignațiu eșuează în încercarea de a rămâne la Ierusalim. Se 1525 reîntoarce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
diversitatea contactelor pe care le-au avut strămoșii mei cu lumea literelor sunt Într-adevăr remarcabile. Carl Heinrich Graun, străbunicul lui Ferdinand Korff, străbunicul meu, s-a născut În 1701, la Wahrenbrück, În Saxonia. Tatăl lui, August Graun (n. 1670), preceptor „Königlicher Polnischer und Kufürstlicher Sächsischer Akziseneinnehmer“ - electorul respectiv fiind tizul lui, August II, rege al Poloniei) se trăgea dintr-un lung șir de pastori. Stră-străbunicul lui, Wolfgang Graun, era, În 1575, organist la Plauen (În apropiere de Wahrenbrück), unde o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care a divorțat de baronul Rausch von Traubenberg, guvernator militar al Varșoviei, pentru a se căsători cu amiralul Nikolai Kolomeițev, erou În războiul cu Japonia; Elisaveta, căsătorită cu Henri, prinț de San-Wittgenstein-Berleburg și, după moartea lui, cu Roman Leikmann, fostul preceptor al fiilor ei; și Nadejda, soția lui Dmitri Vonliarliarski, de care a divorțat ulterior. Unchiul Constantin lucra În serviciul diplomatic și, În ultima etapă a carierei lui la Londra, a dus o luptă Înverșunată, fără rezultat, Împotriva lui Sablin, pentru
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
fortăreței Petru și Pavel, În 1826, moșia Batovo a fost cumpărată de la statul rus de mama bunicii mele paterne, Nina Aleksandrovna Șișkov, ulterior baroneasă von Korff, de la care a cumpărat-o bunicul, prin 1855. Două generații de Nabokovi crescuți cu preceptori și guvernante cunoșteau o anumită potecă din pădurile de dincolo de Batovo sub numele de „Le Chemin du Pendu“, locul preferat de plimbare al Spânzuratului, cum i se spunea lui RÎleev În societate; preferând această poreclă nemiloasă, dar În același timp
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a fost asociată niciodată În mințile noastre de adolescenți cu soarta nefericitului stăpân al moșiei Batovo; vărul meu, Serghei Nabokov, care s-a născut la Batovo În La Chambre du Revenant Își imagina o stafie convențională, iar eu Îi Împărtășeam preceptorului sau guvernantei mele bănuiala că un străin misterios a fost găsit spânzurat de plopul care prăsea o specie rară de fluturi. Este firesc ca pentru țăranii locali RÎleev să fi fost pur și simplu „Spânzuratul“ (poveșenîi sau viselnik); dar În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
că mi-am Însușit atitudinea generală de o condescendență surâzătoare pe care o adoptau față de el chiar și cei care-l Îndrăgeau. Mă silesc, cuprins de o repulsie Îngrozitoare, să-mi amintesc comentariile sarcastice pe care le făcea Monsieur Noyer, preceptorul meu elvețian (altminteri un om cu suflet bun) asupra celei mai bune compoziții a unchiului, o romanță cu muzica și textul scrise de el. Într-o zi, pe terasa castelului din Pau, sub care se mai Întindeau viile de culoarea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Înclinației pentru retrospective este o trăsătură de caracter ereditară. Există un anumit loc În pădure, o punte de trecut cu piciorul peste un pârâu maroniu, unde tata se oprea Întotdeauna pentru a-și aminti pios acel fluture rar, pe care preceptorul lui german Îl prinsese cu plasa, pentru el, În ziua de șaptesprezece august 1883. Scena care se petrecuse În urmă cu treizeci de ani era retrăită. El și frații lui se opriseră brusc, cuprinși de o emoție neputincioasă, la vederea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În ea, un servitor cu un șorț turna cu grijă apă dintr-un urcior. Temperatura ei varia conform cu noțiunile de hidroterapie ale diverșilor mentori care s-au perindat la noi. A existat și acea perioadă neagră a primei pubertăți, când preceptorul de atunci, Întâmplător student la medicină, a decretat necesitatea unui potop glacial. Pe de altă parte, temperatura băii de seară a rămas la valoarea constantă de 28o Réaumur (95o Fahrenheit), după cum arăta un termometru mare și cumsecade, care, fiind Îmbrăcat
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
injectat, de pe pălăria Mademoisellei. 6 A stat la noi șapte ani, lecțiile rărindu-se cu timpul și firea ei devenind tot mai irascibilă. Și totuși părea ca o stâncă a neîndurătoarei permanențe În comparație cu fluxul și refluxul de guvernante englezoaice și preceptori ruși care s-au vânturat prin casa noastră. Fusese În relații proaste cu toți. Vara se Întâmpla rareori să nu fie la masă mai puțin de cincisprezece persoane și, când la zilele de naștere, numărul lor se ridica la treizeci
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de Madame de Rambouillet care să țină sub vraja ei strălucitoare poeți, prinți și oameni de stat, Într-un salon cu mobile aurite și tapițerii de mătase. Ar fi continuat să spere, dacă n-ar fi apărut Lenski, un tânăr preceptor rus, cu ochi blânzi și miopi și opinii politice ferme, care fusese angajat să ne instruiască asupra unor subiecte variate și să participe la distracțiile noastre. Avusese mai mulți predecesori, și nici unul nu-i plăcuse Mademoiselleei, dar el, după cum se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
se faire oublier“; au fost anexate semnăturile a patru tineri Nabokovi și a trei dintre surorile lor, Natalia, Elisaveta și Nadejda, precum și a soțului Nataliei, a micului lor fiu Mitik, a celor două verișoare și a lui Ivan Alexandrovici Tihoțki, preceptorul rus. Șaizeci și cinci de ani mai târziu, la Geneva, sora mea Elena a descoperit-o pe Mme Conrad, pe atunci În cel de-al zecelea deceniu de viață. Matusalemica doamnă, sărind peste o generație, a confundat-o cu naivitate pe Elena
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Una din ele era dorința acută de a fi singur, Întrucât orice Însoțitor, oricât de tăcut, putea tulbura bucuria cu care mă concentram asupra patimii mele. Împlinirea ei nu admitea nici un compromis și nici o excepție. Încă de când aveam zece ani, preceptorii și guvernantele știau că diminețile Îmi aparțin și se țineau prudenți deoparte. Referitor la asta, Îmi amintesc vizita unui coleg de școală, un băiat la care țineam foarte mult și cu care mă distram de minune. A sosit Într-o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
sau Biarritz. În 1909, anul pe care l-am ales acum, grupul nostru era compus din unsprezece oameni și un câine dachshund. Purtând mănuși și o șapcă de călătorie, tata citea o carte În compartimentul pe care-l Împărțea cu preceptorul nostru. Fratele meu și cu mine eram despărțiți de ei printr-o toaletă. Mama și camerista ei, Natașa, ocupau compartimentul alăturat. Apoi urmau cele două surori mici ale mele, guvernanta lor englezoaică, Miss Lavington, și o doică rusoaică. Numărul impar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la St. Petersburg, capitala Rusiei imperiale, el la mijlocul lui martie 1900, iar eu cu unsprezece luni mai devreme. Guvernantele englezoaice și franțuzoaice pe care le-am avut În copilărie au fost treptat asistate și În cele din urmă Înlocuite de preceptori vorbitori de limba rusă, majoritatea lor fiind studenți la Universitatea din capitală. Epoca preceptorilor a Început prin 1906 și a durat aproape un deceniu Întreg, suprapunându-se, din 1911, cu anii de liceu. Fiecare preceptor s-a ocupat pe rând
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]