32,703 matches
-
așezări preistorice pentru epoca romană ș.a. Partea a III-a, și ultima, a acestei lucrări enumeră și face o scurtă analiză a trupelor romane din Dacia (legiuni și unități auxiliare) pornind de la inscripții și Columna lui Traian. Autorul face unele precizări privind rolul militarilor în acțiunea de romanizare a provinciei prin limbă și religie, subliniind și aspecte de particularizare/provincializare a lumii romane, în special după principatul lui Hadrianus. Textul prezintă unele inadvertențe, inerente unei lucrări de această amploare, existând trimiteri
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Sol Invictus Elagabalus) sau un Sol indiges, iar autorul optează pentru caracterul oriental al figurii divine solare (legând prezența lui Sol Invictus în Dacia de heliolatria epocii severiene și de popularitatea mithraismului). În ce privește analiza cultului lui Mithras, trebuie făcute unele precizări punctuale. În opinia noastră, nu există un sanctuar mithraic la Doștat, piesele de acolo provenind din colecția Teleki (analiza iconografică a reliefului CIMRM II 2006 - 2007 indică proveniența din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, și nu de la Apulum). Un altar din aceeași
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de „barbari” pentru atacuri. Admițând ipoteza creării unei zone-tampon, se pot profila anumite reglementări de ordin politico-economic în privința tranzitului de bunuri și oameni, controlat prin punctele de la Barboși, Dinogetia și Aliobrix, precum și implicarea soldaților în activitățile economice. Pe baza acestor precizări, autorul a stabilit existența unor drumuri cu un rol economic în teritoriul „dacilor liberi”. Relațiile comerciale dintre Imperiul Roman și „Barbari” se făceau în funcție de statutul politic al populațiilor, de apartenența etnică, de formele de economie practicată, de dispunerea căilor comerciale
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
manuscrisele eminesciene filologul „intrus“ Petru Creția întrezărește conturul unor poezii care, la Eminescu, n-au căpătat niciodată formă finală. Așa apar șaisprezece noi poeme, „autonomizări“ și „reconstituiri“. Sînt ele opera lui Eminescu? Sau cea a filologului-editor? Creția simte nevoia unei precizări: materialul poetic e în întregime al lui Eminescu și doar organizarea îi aparține editorului. Libertatea acestuia din urmă nu e însă nelimitată, subiectivitatea lui e supusă unor reguli. Cele două concepte propuse se cuvin explicate aici măcar în linii generale
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
reconstituie ceva din vechea lui frumusețe și putere.“ În alcătuirea poemului Mușatin intră, de exemplu, patru texte diferite, aflate în manuscrise diferite - Ursitorile, Povestea Dochiei și Ursitorile, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrîn - și unele elemente din variante. O precizare: doar cinci dintre poeziile publicate de Petru Creția în Manuscriptum sînt propriu-zis reconstituiri. Subtitlul volumului de la Casa Radio extinde nepermis această denumire și asupra celorlalte poezii. Oricît de seducătoare ar fi teoria lui Creția, oricît de reușite poeziile astfel alcătuite
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
ori Yehudi Menuhin. Regula de fier și nescrisă a celebrității inițiale urmată de memoriile ulterioare pare a fi acționat mereu fără greș. Inutil să precizăm că interesul publicului rămîne direct proporțional cu celebritatea socială a autorului, după cum pare la fel de inutilă precizarea că doar rareori marele om de stat ori marele artist a scris și niște memorii de oarecare valoare. În aceste condiții, își poate permite să-și scrie memoriile un personaj complet anodin, fără strălucire, care n-a ocupat niciodată vreo
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Madona”, apărută În anul 1906, În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
scrisorile merg pînă în 1990, anumite texte le putem data ca fiind din 1984). Prin urmare, stilul lor și contextul în care au fost scrise diferă simțitor, iar anumite scene sînt povestite de două-trei ori de-a lungul cărții. Scurte precizări asupra provenienței și anului în care au fost scrise erau deci necesare. La fel o prezentare a autorului. Ceea ce se degajă din aceste texte este imaginea, refăcută peste ani, a lui Cioran, Eliade și Ionescu, din întîlnirile și scenele care
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
laconic, se cuvine să spun că editorul recunoscut, și În nomenclatorul de salarii, reprezenta punctele de pornire și de sosire a unui manuscris În vederea evaluării În perspectiva tipăririi și difuzării lui. Sigur că este de bon ton de a dezvolta precizarea că editorul trebuia (și trebuie!) să fie un intelectual specializat, rafinat și civilizat În toate demersurile lui - imediat practice sau de durată. Un asemenea protocol de indicatori atribuiți editorului mi-au fost induși de apariția unei cărți sobre, de ținută
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre tată spre copil, dinspre cel vârstnic, spre cel necopt la minte”. O precizare de tip informațional: hasidismul a fost inițiat de iluminatul Baal Șem Tov, aflat Într-un conflict deschis cu intelectualismul rabinic. În prefața unei cărți de proză - semnată Costan Mândrilă, Mesia a sosit la Vatra Dornei? (2009, prefață de Sorin Preda
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Mi-a recitat-o în seara aceea. Ascultă, Rica: "Iubirea noastră a murit aici Tu frunză cazi, tu creangă te ridici..." Interlocutoarea mea, aproape octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de Sonata a treia „în caracter popular românesc” pentru pian și vioară, op.25 de George Enescu. În același an, Mihail Jora (1891- 1971) compune Cvartetul de coarde în mi minor, op.9. El a inaugurat o nouă fază în precizarea tipologică a cvartetului de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului Vasile Pârvan în acest sens: “Cu mult înainte ca Dacii din Dacia să se facă români, Dacii din Dobrogea au început să vorbească latinește”. În susținerea teoriei sale, Zahu Până preia următorul pasaj dintr-un articol al lui Simion
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde, în decurs de 7 (șapte ani), dela
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
mult familiar, ceea ce ne scutește aici de analize amănunțite. Adversarii palamismului au ridicat obiecțiunea de diteism și politeism față de cei ce susțineau că, pe de o parte Dumnezeu este participabil, cognoscibil, și pe de alta, ascuns și neajuns. Însă prin precizarea că esența și energiile sunt invizibile, și că, cuvântul Dumnezeu e comun și ființei și lucrărilor, va fi respinsă acuzația de diteism sau politeism, și se va salva totodată posibilitatea comuniunii și cunoașterii lui Dumnezeu în experiența vieții duhovnicești. Din
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
că vederea lui Dumnezeu e superioară teologiei raționale afirmative și negative, și arată pe larg care este diferența dintre vedere sau unire și teologia negativă în cunoașterea lui Dumnezeu prin exemplificarea cazului lui Moise și face în acest sens următoarele precizări: 1. nu din înlăturarea tuturor într-un mod logic, intelectual, ci din unire se poate vedea că toate sunt înlăturate<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ne introducă în tainele Sale <footnote Ibidem, pp. 287-288. footnote>. Întreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin și Gregoras s-a desfășurat în jurul acestei întrebări și nedumeriri, anume dacă lumina taborică era sau nu creată. Sfântul Grigorie a trebuit să facă unele precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real al îndumnezeirii. Posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin sine însăși ca să înalțe sufletele lipsite de har spre chipul vieții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. Și tot acum face o precizare importantă: „să nu-și închipuie cineva că toată cununa îi vine prin ostenelile sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, PSB, vol. 29, pp. 459-460. footnote>. În acest sens
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
încă și adeseori corectate. Beethoven notează, așa cum am spus, numai esențialul, socotind că interpretul are cunoștințele de bază, care să-i permită redarea gândului său muzical. De aceea, indicațiile sale sunt de obicei laconice, afară de cazuri speciale care să necesite precizări. În cazul pedalei, aceasta nu este notată decât arareori, presupunând că, în general, interpretul știe cum să o folosească. Nicidecum nu se pune problema că lipsa instrucțiunilor scrise în acest domeniu ar putea însemna un cântat fără pedală. Se știe
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
deoarece aspectul eco și la CT le exclud. Diagnosticul pozitiv de tumoră neuroendocrină este susținut indirect prin excluderea celorlalte supoziții diagnostice și datorită prezenței cromograninei A în ser. Se impune a preciza ce tip de tumoră neuroendocrină prezintă pacientul. Această precizare sau delimitare este foarte dificilă în absența dozării serice a substanțelor secretate de aceste tumori. Or, deoarece aceste dozări nu au putut fi efectuate din rațiuni economice diagnosticul diferențial este efectuat pe baza cunoștințelor privind tabloul clinic ce definește diversele
Revista Spitalului Elias by NICOLETA BIBIRUŞ () [Corola-journal/Science/92037_a_92532]
-
pașnice cu toți vecinii”. Fraza următoare are evidente accente polemice: ,,După aproape 600 de ani, s-a învrednicit să-i poarte numele cea mai scurtă ulicioară din centrul ctitoriei sale, un nume mistificat (n.n., prin traducerea în rusă, fără nicio precizare) încât nu mai poate nimeni să se dumirească despre cine este vorba”. Cu un surâs amar, abia mijit în colțul ochilor săi, din care te fulgeră revolta mocnită, autoarea se face a transfera vina, de pe umerii autorităților pe seama sordidei ulicioare
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
tăcerea grea a pietrelor, plimbându-ne încet, cu privirile în jos, pe străzile înguste, care mai păstrează pavajul din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți, inscripția exclusivă de pe capacele de fontă ale
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ori autorității persoanei care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite și infracțiunea de sustragere de sub sechestru. Mai mult, pe realitatea.net Precizări cu privire la poziția FRF în cazul dezafilierii Craiovei Federația Română de Fotbal consideră că deciziile membrilor fostei administrații FRF în cazul dezafilierii Universității Craiova au avut natură individuală și subiectivă, astfel încât, pe cale consecință, și răspunderea pentru aceste decizii ar trebui să
Sarabanda condamnărilor cu suspendare: Mircea Sandu și Mitică Dragomir, trei ani de închisoare [Corola-blog/BlogPost/93812_a_95104]
-
you please order for me - ”A Real Queen’s Fairy Tales.’ (Carmen Sylva.) Davis & Co., Chicago. & much oblige”. Samuel Clemens. În ceea ce privește explicațiile edificatoare ale distinsului cercetător Horațiu Stamatin, care dovedesc existența reală a schiței intitulate: ”A Literary Nightmare”, facem următoarele precizări: Cartea menționată de domnia sa nu este decât o ediție mai recentă, o reeditare a lucrării cu titlu identic, publicate la New York, în anul 1961, de către Charles Neider, la editura Hanover House, Garden City, conținând 136 de schițe, având 772 pagini
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, care a murit acum câțiva ani.”28 Pasajul de mai sus reprezintă încă o dovadă că Eminescu este autorul traducerii. În nota ce însoțește această scrisoare, editorul Kent Rasmussen aduce câteva precizări biografice, referitoare la D.D. Pătrășcanu și M. Eminescu 29, precizând că ziarul menționat de autorul scrisorii lipsește din arhiva personală a scriitorului american. ”Este neclar la ce operă se face aluzie, fiindcă Mark Twain nu a publcat niciodată ceva purtând
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]