404 matches
-
care include pe cînd, și pe cum. Spunea H. Miller „nu există decît o singură aventură și aceasta este lăuntrică, este aventura spiritului tău, pentru care nu prezintă importanță nici timpul, nici spațiul, nici isprăvile mărețe”. Arheul luceafărului este unul precreștin el nu se află În zodia lui Mercur, ne aflăm În protocreștinism. Acum elementele fundamentale spiritul, pneumatikon, psychikon, mentalul, hylikon, corporalul sunt reunite În altă dimensiune decît vor fi ele În era creștinismului. Aici stă toată eroarea celor care au
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
premisă falsă și anume aceea că ei au identificat timpul poemei cu timpul creștin toți comentatorii poemei au intrat in acest vertij, În această centrifugă temporală și s-au Înfundat În elucubrații critice fără ascendent cultural. Timpul poemei este unul precreștin și atunci toate variabilele poemei sunt structurate pe alte registre, pe alte coordonate. Luceafărul este Kyrios pneumaton, stăpîn al spiritelor, el este cel care stăpînește aquilo, pîcla, spiritul rău pe care profetul Iezechil a văzut-o venind dinspre Nord, dinspre
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu valori de "vini tragice" externe, adică de "fatalități" induse de biologie, de natura umană propriu-zisă, descompusă de complicațiile sale istorice. Pe de o parte, Lear nu are moștenitori pe linie masculină (o veritabilă dramă pentru un rege al comunităților precreștine King Lear este singura mare tragedie shakespeariană plasată într-o epocă pre-creștină! care trebuie astfel să contemple, inert, destrămarea țării lui, pe măsură ce îmbătrînește lupta pentru putere a posibililor urmași acutizîndu-se necondiționat). Pe de alta, el a intrat într-un interval
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
că există un spirit universal numit "suprasuflet". Dumnezeu este un fel de energie mistică prin care putem experimenta fericirea de a ne ști parte din El. (7, vol. 6, pp. 55-59) La Guénon, tradițiile sunt, ca și ideile platoniciene, zeitățile precreștine sau ca și Dumnezeul iudeo-creștin ori alte entități spirituale concepute de inovatori. Așa cum mai arătau cei citați, (9a, p. 16), în funcție de aptitudinile celui care se inițiază în "știința sacră" (9c) ce o conține tradiția, el poate prefera acțiunea, iubirea, cunoașterea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zei sau de sfinți. Ceea ce conta era faptul că existau și că oamenii credeau în ele. De aceea, este imposibil astăzi să discuți despre culturile tradiționale fără a face referire la figurile mitice care le populau universul. Pentru aceste populații precreștine și creștine timpurii, lupta dintre bine și rău era echivalentă cu bătălia dintre eroi mitici și demoni sau dragoni. Lupta imaginară era narată din generație în generație de barzi, care, ocazional, adăugau sau omiteau părți narative potrivit imaginației sau memoriei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
înseamnă că și unele evenimente povestite, precum și rivalitatea dintre triburi sunt fapte care s-au întâmplat înainte de convertire. Astfel ar putea fi explicată coexistența trăsăturilor păgâne și creștine în text. Lectura poemului Beowulf oferă în același timp punctul de vedere precreștin al personajelor și vocea puternică a poetului creștin. Câteva lucruri ne-au atras atenția în ceea ce privește trăsăturile generale ale "eroului mitic", o combinație fascinantă de elemente păgâne și creștine, pe care le considerăm la baza prototipului care a generat un șir
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
să fie imaculată. Astfel, ori se lăudau, ceea ce era considerat o calitate, ori se bazau pe barzi să le apere sau să le consolideze reputația (Beowulf: 399-455; 530-606). O a patra valoare a codului germanic era răzbunarea, reminiscență a doctrinei precreștine "dinte pentru dinte" (Beowulf: 506-28). Acest "crez" provoca de fapt faptele eroice și activa celelalte virtuți. Grendel atacă din dorința de răzbunare castelul lui Hrothgar, Heorot, pentru că este invidios pe fericirea oamenilor, în timp ce mama lui Grendel este motivată de dorința
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
te va-nghiți, sau sulița străpunge sau vârsta doborî. Și ochiul tău pătrunzător se va-ncețoșa și-ntuneca și moartea va ajunge, războinice drag, cu ea să te ia". Deși atitudinea lui Beowulf la început indica un comportament mai degrabă precreștin, în finalul poemului ultimele cuvinte ale eroului demonstrează o atitudine ponderată, plină de înțelepciune, creștină în esență: "Domnului Cel făr-de-moarte, Regelui Gloriei eterne îi mulțumesc că țin acum în mâini această comoară, că îngăduitu-mi-a să-mi las poporul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fi referirea în text la sărbătoarea "All-Hallows' Day" (Sir Gawain, I. 536), echivalentul Sărbătorii Tuturor Sfinților, eveniment creștin care are loc pe 1 noiembrie. Sărbătoarea a fost stabilită în mod deliberat în prima zi a lui noiembrie, deoarece, conform credinței precreștine, se presupunea că la această dată se activau spiritele malefice, care erau alungate prin aprinderea focurilor purificatoare. Sărbătoarea precreștină a continuat până în secolul al XI-lea, când Biserica a instituit Ziua Tuturor Sfinților pe 1 noiembrie 50. Cu toate acestea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
are loc pe 1 noiembrie. Sărbătoarea a fost stabilită în mod deliberat în prima zi a lui noiembrie, deoarece, conform credinței precreștine, se presupunea că la această dată se activau spiritele malefice, care erau alungate prin aprinderea focurilor purificatoare. Sărbătoarea precreștină a continuat până în secolul al XI-lea, când Biserica a instituit Ziua Tuturor Sfinților pe 1 noiembrie 50. Cu toate acestea, ritualul precreștin s-a păstrat în ceea ce numim astăzi Halloween, sărbătorit pe 31 octombrie. În locul rugurilor purificatoare, oamenii se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
presupunea că la această dată se activau spiritele malefice, care erau alungate prin aprinderea focurilor purificatoare. Sărbătoarea precreștină a continuat până în secolul al XI-lea, când Biserica a instituit Ziua Tuturor Sfinților pe 1 noiembrie 50. Cu toate acestea, ritualul precreștin s-a păstrat în ceea ce numim astăzi Halloween, sărbătorit pe 31 octombrie. În locul rugurilor purificatoare, oamenii se costumează în diferite spirite, mai mult sau mai puțin malefice, cu scopul de a dovedi superioritatea umană. În cultura anglo-ame-ricană, ritualul adulților s-
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
se izola de societate. Omul Verde din Sir Gawain poate fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin, Morgan le Fay, într-o creatură de culoare verde), sau alegoric, ca simbol al vegetației (mitul precreștin al fertilității). În ambele cazuri, personajul dispune de puteri supranaturale (i se taie capul, care poate însă vorbi fără trup și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl învață pe Sir Gawain care este valoarea loialității și a adevărului
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
eroului mitic (Beowulf) îl are ca urmaș în cultura anglo-sa-xonă pe cavalerul medieval (regele Arthur și cavalerii săi). Această linie genealogică reprezintă pe de o parte aspirațiile triburilor în diferite momente ale istoriei lor, apariția creștinismului, dar și adaptarea ritualurilor precreștine la noile condiții și schimbări. De fapt, eroii au răspuns atât cerințelor laice, cât și celor bisericești. Peter Burke, de exemplu, identifică patru tipuri prin-cipale de eroi între secolele al XV-lea și al XVIII-lea în Europa occidentală, nordică
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și al XVIII-lea în Europa occidentală, nordică și centrală: "sfântul", "războinicul", "conducătorul" și "proscrisul"52. Considerăm că cel puțin trei dintre acestea se bazează pe modelul Beowulf-Arthur. Atât Beowulf, cât și cavalerul arthurian se caracterizează prin trăsături creștine și precreștine, astfel încât sunt percepuți drept mesageri ai divinității deși folosesc magia și recurg la răzbunare, conform codului cavaleresc, sau sunt văzuți ca sfinți cu comportament de războinic. Pe măsură ce crește sfera de influență a creștinismului, conflictul dintre aceste trăsături se adâncește, astfel încât
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și alte creaturi înspăimântătoare. Potrivit lui Clive Leatherdale, arhetipul vampirului se bazează pe două credințe fundamentale: cea în viața de după moarte și cea în puterea magică a sângelui 64. Cea dintâi este consonantă cu religia creștină, dar și cu unele idei precreștine care considerau moartea drept o trecere într-o altă lume, populată de spirite, în care sufletul își continuă viața sau așteaptă să renască. Moartea este văzută ca o altă viață. Mitologiile lumii sunt pline de povestiri despre morți care doresc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prezintă pe valahi ca un popor tradițional, patriarhal, neatins de civilizația modernă, păstrător de elemente culturale dacice și romane, peste care s-a suprapus religia creștină ortodoxă. Astfel, localnicii țineau sărbătorile creștine, dar se bucurau și de tradițiile mai vechi, precreștine. Importanța riturilor de trecere (căsătoriile și înmormântările) este grăitoare pentru cultura adânc înrădăcinată în forme vechi, tra-diționale, pe care valahii au reușit să o păstreze într-o formă nepervertită. Un astfel de exemplu ar fi modul în care este oficiată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
direcție susține că nu ar fi vorba de o mitologie În sensul clasic al termenului, ci numai un substrat mitologic care reflectă Îndelungul proces de creștinare a daco-romanilor. Susținătorii acestei opinii au mers până la a spune că românii au fost precreștini, adică un popor cu mentalitate creștină, Înainte chiar de recunoașterea istorică a creștinismului, care a găsit totuși În această zonă un tărâm prielnic dezvoltării. O altă direcție susține contrariul, afirmând că mitologia română nu poate fi decât necreștină și că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
postume este bradul sau lancea. Cu ocazia acestor ceremonii postume de nuntă se cântă cântece caracterizate prin simbolismul nupțial al morții (... În România, unele din aceste cântece, de exemplu -Bradul și zorile - au un caracter arhaic și sunt cu siguranță precreștine.” Un aspect important al mitologiei morții Îl constituie ceea ce se cheamă - Marea Trecere a sufletului din lumea aceasta În cealaltă. La această Mare Trecere participă pasărea sufletului, ca dublu al sufletului, sau prăjitura-suflet ce se dă de pomană În pomul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cel Domn frumos.” În aceste cântece străvechi se observă o intersectare a motivelor mitice cu credințele creștine Întrun soi de sincretism. Scara cerească joacă același rol cu arborele ceresc, Însă se pare că motivul scării pe cer este de origine precreștină. În unele practici, „pomul care se pune la mort servește sufletului ca o scară care se suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
parte din trăsăturile specifice Calendelor lui Januar au fost moștenite de sărbătorile Crăciunului, datorită faptului că acesta timp de mai mult de un mileniu a fost considerat ca un an nou. Tradițiile populare românești Își găsesc originile În multe practici precreștine care au fosr adoptate de creștinism și adaptate. Această cultură populară arhaică s-a dezvoltat sub un control ecleziastic mai puțin rigid decât În Europa centrală sau apuseană, căci Biserica Română, la fel ca bisericile din toate celelalte țări ortodoxe
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit odată cu praznicul. Ici acolo se puteau auzi voci
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ți-e pus", "i-a venit sorocu'", "i-a fost ursit la naștere" ș.a. Existența și utilizarea acestor expresii în momente și încercări importante din viața noastră (evenimente, examene, eșecuri) arată că fondul ideatic al culturii române cuprinde numeroase credințe precreștine, magice și populare, bazate pe noroc, destin, șansă, numerologie, astrologie, spirite supranaturale și vrăjitorie. În limba română merită interpretată și reprezentarea lingvistică a distracției. Atunci când ne referim la o petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
dușmanii vin din altă lume, a morții, unde nici unei divinități solare ori telurice nu-i este dat să ajungă fără vătămare. Ei au investitura să năvălească asupra pămîntului și asupra vieții pentru a produce perturbare. Nu și invers. Nici unei divinități precreștine nu-i era permis să pătrundă în lumea subterană și infernală decît cu mari precauții. Exemplele zeițelor Iștar și Inanna, care au coborît în lumea „de Jos”, fiind aspru pedepsite, rămîneau pilduitoare pentru toată lumea sumero-babiloniană. Osiris este ucis prin vicleșug
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fost atîrnată lîna unei oi. Aceasta înseamnă oi grase, înseamnă grăunțe de grîu, și vin. Înseamnă vite mari și oi, înseamnă ani mulți și urmași”. Iată, ne aflăm în adevărată atmosferă carpatică a sărbătorilor de iarnă. Materia tematică a colindelor precreștine și mitice este mai mult decît evidentă. Ce mai înseamnă sintagma „un stîlp a fost înălțat înaintea lui Telepinus”? Un legămînt pastoral, o delimitare între bine și rău, între ritmurile vegetaționale, între viață și moarte? Cînd Telepinus se mînie (și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ale aceleiași realități, nuntă și moarte, de unde și apartenența amîndurora, a Taurului și a Cerbului, la aceeași tipologie a bestiarului astral. Cerbul nu este apariție singulară în cultura etnografică românească. Dar s-a consacrat în colinde de substrat, prin urmare precreștine, ca și în alte forme ale vieții îndătinate. Tonul provocator și lăudăros face parte din stilul propriu acestui animal fabulos, stăpîn absolut pe un întreg imperiu vegetațional. Totuși, se vede nevoit să cedeze locul, prin jertfă, unui făt-frumos care se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]