KorAP: Find »[drukola/base=predanie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...12 >

293 matches

Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406

lui Dumnezeu, elita interbelică creștină întrupa calitatea fundamentală a omeniei. Ea știa să-și măsoare puterea proprie, dând voie energiilor interioare să se desfășoare după plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului și reîmprospătarea predicii ortodoxe, toate în

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
românesc. Partea I Biserica și intelectualitatea interbelică Regența Patriarhală În viziunea intelectualității interbelice, Ortodoxia era singura religie revelată, adevărata credință, așa cum a fost ea revelată de Hristos apostolilor și cum a fost păstrată, în pofida "terorii istoriei", în Răsăritul Europei de Predanie, singurul îndreptar în viața Ecclesiei. Această Tradiție cuprinde învățătura hristică și cea formulată de Sinoadele Ecumenice, pornindu-se de la principiul că adevărul creștin nu este de natură rațională, ci conciliară. Divizate în Autocefalii, Bisericile Ortodoxe mențin unitatea de credință prin intermediul

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
pe care a inițiat-o ziarul "Cuvântul". Cazul a fost clasat de justiție din cauza lipsei unor elemente concludente 21. Ceea ce solicită Nae Ionescu este tocmai recursul permanent la disciplina canonică și dogmatică care guvernează legile funcționale ale Bisericii luptătoare, la Predanie, ca singurul îndreptar al Ecclesiei. Valoarea normativă și eternă a canoanelor iese în evidență; ele apar ca un remediu utilizat de Părinții Bisericii pentru tratarea anumitor maladii ale organismului eclezial. Acest tratament decurge din natura permanentă și eternă a Ecclesiei

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele tradiției patristice. Astfel, singura posibilitate de înnoire (metanoia) era la nivelul mentalității religioase, a schimbării, în duhul Adevărului revelat

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție făceau ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea restauratoare a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în Biserică; reinstituirea autorității canonice și dogmatice a Bisericii, așa cum era

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
forța speculativă occidentală. Activitatea publicistică a lui Nae Ionescu milita tocmai pentru restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
schimb, Mircea Vulcănescu încearcă să demonstreze ce implicații ar decurge din decizia sinodală. Astfel, trecând în revistă argumentele aduse de colegii săi de generație în problema pascală, referitoare la "inexistența științifică a deciziei sinodale"; la "caracterul ei anticanonic și potrivnic Predaniei"; la "caracterul schismatic", Vulcănescu vorbește despre "nulitatea de fapt și de drept a deciziei sinodale pentru Biserica lui Hristos"; de "căderea din treaptă a semnatarilor ei, adică de lipsirea ajutorului Sfântului Duh fără de care nu pot să desfacă nimic, până la

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
sau odată cu Paștele iudaic semnifică a "nesocoti raportul real al celor două Testamente și a rupe cu Marcion legătura dintre ele"14. Plecând de la rătăcirea sinodală, care duce implicit la un lanț întreg de consecințe grave: schismă necanonicitate împotrivirea față de Predanie neadevăr, Vulcănescu se întreabă pe bună dreptate care ar putea fi temeiul pe baza căruia Sfântul Sinod a scos Biserica românească din rândul celor dreptcredincioase? Reluând argumentele privitoare la campania pascală, Nae Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ionescu subliniază că cele două exigențe formulate în ziarul Cuvântul: "necesitatea de a serba Paștile o dată cu toți creștinii (postulatul ecumenicității), precum și "necesitatea de a serba Paștile creștin după Pesahul iudaic (postulatul solidarității absolute a Testamentului Nou cu cel Vechi)" aparțin Predaniei, nerespectarea lor ducând la schismă, în cazul primului postulat și la erezie, în cazul celui de-al doilea postulat 15. Prin nesocotirea postulatului ecumenicității, se cade în schismă prin ruperea de comunitatea de iubire, Ecclesia -, iar prin nesocotirea postulatului solidarității

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de iubire)", iar, pe de altă parte, ea ține și "de respectarea prevederilor îndreptarului obiectiv al Bisericii: dogmele, canoanele și Predania"17. Deci, infailibilitatea sinodală nu reprezintă "o calitate lăuntrică, a sinodului, pentru că hotărârile soboarelor ortodoxe sunt toate ținute la respectarea unui îndreptar". Mai mult, această infailibilitate nu rezultă în mod subiectiv decât din "identificarea, fuziunea sinodului în ființa Bisericii". Altfel

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
urmează o indicație a Bisericii, pentru motivul că aceasta exprimă adevărul. Din acest postulat rezultă că există o măsură obiectivă a adevărului. În acest caz, Sinodul nu ia decizii din proprie inițiativă, ci în conformitate cu Adevărul încapsulat în dogme, canoane și Predanie 25. Din această perspectivă, atunci când soborul ortodox nu constituie un act de mărturisire a adevărului, credinciosul se poate opune unei hotărâri a Sinodului. Referitor la cea de-a doua interogație, în măsura în care laicul respectă acest cadru în care se mișcă Biserica

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul dintre discipolii săi, George Racoveanu, Nae Ionescu fixează cu o acuratețe caracteristică limitele criticii teologice. Astfel, potrivit teoriei naeionesciene, există două tipuri de critică, o critică teologică ale cărui rădăcini sunt în spiritul critic și o a

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
teoriei naeionesciene, există două tipuri de critică, o critică teologică ale cărui rădăcini sunt în spiritul critic și o a doua critică care își are fundamentul în ordinea creației lui Dumnezeu. Primul tip de critică teologică nu se regăsește în Predania sau Sfânta Tradiție a Bisericii, întrucât nu are nimic în comun cu creștinismul, fiind negația lui. A critica presupune a judeca, iar a judeca implică "a măsura, a compara cu o lege și a stabili coincidențe și abateri". Prin urmare

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
același timp judecător și lege, conducând la nihilism ca variantă a spiritului critic. Din această perspectivă, este suficient de clar de ce un asemenea tip de critică fundat pe un spirit nihilist, distructiv nu poate fi acceptat de Biserică, fiind în afara Predaniei. Al doilea tip de critică teologică consideră că "ordinea obiectivă, la care orice judecată trebuie să raporteze faptele, este ordinea creației lui Dumnezeu. Iar în ceea ce privește viața religioasă în genere, că tot ceea ce e adevărat și firesc stă închis cu tot

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
facilita autocefalia românească interbelică 15. Cel mai grav gest, amendat drastic de Nae Ionescu, vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului 1929, a mănușilor roșii. Un asemenea comportament contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie periculoasă nu numai în rândul credincioșilor ortodocși români, la nivelul modalității de percepție a spiritului Ortodoxiei, dar și în rândul lumii creștine

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Ionescu era asemenea cristalului care limpezește apele tulburi, determinând o nouă fermentare a ideilor. Supusă presiunii din partea autorității laice și redevabilă modei curentelor "științifice", Biserica pierduse conștiința că este singura deținătoare a Adevărului revelat și încrederea în puterea revigorantă a Predaniei. Nae Ionescu a fost primul care, prin întreaga sa activitate publicistică, a reamintit aceste lucruri, producând mutații profunde la nivelul mentalității religioase. Practica sa culturală s-a circumscris unui vast proiect de recalibrare a conștiinței teologice la izvoarele patristice fecunde

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
Europei numai prin cursurile profesorului Nae Ionescu"2. Ortodoxia a intrat în agenda Criterionului în măsura în care unii dintre liderii săi de marcă (Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu) erau preocupați de problematica identității religioase românești, a specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
apariția principiului autonomiei în perceperea acestor paliere esențiale: Ecclesia și națiune 7. Dacă națiunea lucrează într-un registru propriu, Biserica lucrează în dublu registru: comuniune și comunitate. Pentru a putea înțelege această realitate eclezială, ne propunem să pornim de la sensul Predaniei sau al Tradiției care nu este decât modul de aplicare practică sau de transmitere a lucrării înseși a lui Hristos. De aceea, vom aborda această problemă a Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
viață în Hristos prin mărturisirea, rugăciunea și eforturile lor de conformare spirituală cu Hristos"9. Fără a separa aceste elemente esențiale care intră în alcătuirea Tradiției, Dumitru Stăniloae le analizează pe fiecare în mod individual, relevând miza lor în construcția Predaniei. Astfel, Tradiția cuprinde: • "o învățătură crezută și mărturisită despre Dumnezeu și despre lucrarea Lui de mântuire în Hristos". Învățătura nu se desparte de credința sau de mărturisirea ei; ea nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându-se la Hristos ca persoană

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
se încheie cu un apel la Tradiție, la însoțirea cu ea spre izbândire, întru Fiul lui Dumnezeu: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul istoriografic și prin extensie, discursul intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
de conștiință a individului mai presus de orice interes al comunității, ergo și al statului. Rezultatul a fost apariția sectarismului 2. Întoarcerea la origine pe care o promovează protestantismul este o operație imposibilă, întrucât ea înseamnă pur și simplu eliminarea Predaniei, adică ignorarea caracterului viu și organic al învățăturii creștine. Protestantismul ignoră un fapt fundamental: învățătura lui Hristos nu mai este astăzi ceea ce este scris în Evanghelie, ci această Evanghelie așa cum este ea interpretată de Biserică, adică de Sfinții Părinți și

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
absolut just că adevărul creștin, chiar când este vorba de înțelegerea cuvântului lui Hristos, e de natură conciliară, și nu rațională rațiunea individuală neavând nimic de spus într-o asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal

Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]