602 matches
-
07 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În zori, Fereastra sufletului meu s-a deschis, E fereastra prin care privesc Oceanul vieții, Valurile lui urcă și coboară, Se zbuciumă valurile... Nașterea și Moartea Urcă și coboară în ritmul lor, Din Cer predestinat. Sufletul meu, Neobosit albatros, își deschide aripile Plutind deasupra Oceanului vieții, Sărutând luceferii. Inima-mi șoptește: "Se-apropie noaptea, Femeie, Șuvițele părului tău încărunțesc... Auzi? Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355523_a_356852]
-
Mediului și al Pădurilor care închide ochii cu nepăsare și la clăile de gunoie arucate de-a lungul șoselelor și-a apelor dar- mite la cianura lui Gold Corporation care nici nu se vede pe deasupra. Nici doamna ministru Plumb, nume predestinat să fie ministru al mediului românesc, nu simte cianura în ceașca ei de cafea, deși este similitudine de poluare între plumb și cianură. Am fost la Abrud și Roșia Montană pentru că am vrut să mă informez personal. Să-mi extrag
PAMFLET: CIANURA DIN CEAŞCA DE CAFEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356720_a_358049]
-
bahic”, însă împănată de zarvă reținută, voie bună și...băuturi răcoritoare de toate esențele și culorile lumii, de o muzică în surdină ce răspândea stereofonic giuvaerurile melodice ale “anotimpurilor” vivaldiene, ale reliefului abrupt și vulcanic al sonurilor wagneriene, ale surpușului predestinat dar și ale optimismului betowenian și multe alte provocări abisale ale diferitelor compoziții clasice (inclusiv ale unui american de-al lor, George Gershwin!)... Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California! (6) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
Credeau că sunt veșnici! Acum, culeg roadele acelei politici. Să vedem ce vor face și actualii! Deocamdată, de bine, de rău, sunt în grafic, deși păpușarii vor să-i spulbere! Cam presimt ce-i așteaptă cu Antonescu președinte. Un nume predestinat?!? Omagiu lui Vasile Neagu! Un alt individ, Teodor Drăghici, revoluționar plătit, cu foncții, afirmă că mulți din Piața Universității au fost plătiți. Cu câte 50 de lei de diverse forțe interesate. Cine-i individul? Unul dintre cei mulți care s-
TABLETA DE WEEKEND (34): GÂNDURI (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346075_a_347404]
-
bine. Aștept terminarea noilor spații expoziționale și ne vom racorda la circuitul expozițional european! La Casa Scânteii era pregătit un elicopter de decolare. Cum, pentru cine? Ghici, ghicitoarea lui! După culoare, cred că va fi condus de pilotul Antonescu! Nume predestinat. Dacă o vrea boborul! Intrăm în Herăstrău. Prin parc, sunt amenajate benzi pentru bicliști. Însă, preferau să circule printre picioarele pietonilor. Niciun milițian, care să-i îndrepte spre zonele special amenajate! De fapt, bykeri, nici nu prea sunt prin Bucureștiul
TABLETA DE WEEKEND (35): PRIN BUCUREŞTIUL IUBIT ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346074_a_347403]
-
Ajung cu foamea unei primăveri zeloase până la genunchii tăi îndepărtați. Bărbații numai în timpul sexului își apropie picioarele, în rest stau cu ele îndepărtate, fiind mai comod sau de a oferi o priveliște tip belvedere, în subconștientul lor. În ochii femeii, predestinați să umble, să caute, să palpeze de la distanță pulpele bărbatului, deschise nonșalant, calea de vizibilitate și accesibilitate crește către un slip negru, strălucitor, pentru dezvăluiri secrete. Sar, fără să stau pe gânduri, peste spațiul demarcat de slip și-mi scufund
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
duet covărșitor. Degetele fine de pianist se pierd în perspectiva corpului reverberant, coboară tot mereu spre meleaguri neștiute, de la ochi la buze, apoi la gât și sâni, unde zăbovesc timp îndelungat, apoi își continuă mersul spre abdomen și ombilic, parcări predestinate iubirii... aceleași degete de pianist se afundă, tremurând, între coapsele înfierbântate de soare și de baladă ca să poposească între buzele inferioare, rozalii, care de multe ori se dovedesc superioare, contrar poziției lor, și aleargă, nu mai stau, către tunelurile abisale
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
arcul lunii crescătoare, de zborul naiv al gândului printre stele în nopțile reci, fermecătoare; de fiorii trupului, de melancoliile sufletului, de acel spațiu... mi-e dor! Prea - naltă-i bolta cerului, prea lung drumul întoarcerii! Viața are drumul ei drept, predestinat și o seamă de cărări capricios alese. Referință Bibliografică: Mi-e dor / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MI-E DOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369074_a_370403]
-
plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o vrche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare. „Mă recomand, Mihai Eminescu!” Așa l-am cunoscut eu.” Amândoi au depănat toată noaptea filozofie, și-au împărtășit cunoștințele literare, Eminescu i-a citit din poeziile lui, spunând că e
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Autorului Trecut-au multe primăveri Fără acel"je ne sais quoi", Simțeam că nu-s intreagă. Să fiu doar suflet misionar Al unicei iubiri,de mamă? Sau,poate-am primit ascunsă Toată expresia iubirii-n dar, Acceptând-o pe cea predestinată! Toate iubirile au miezul lor,dar Numai cea de mamă incolțește, În cine simți cum crește dragostea Dacă nu in ființa ce din tine izvorăște! Da.Primesc a-ți oferi Dragostea-mi vie printr-o jertfă a Sufletului meu,iubind
-TE IUBESC,MAMĂ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369310_a_370639]
-
lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o ardere lentă. Dar, de această dată, râul melodic are o albie adâncită, poate chiar până în teluricul creativ al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28 de elegii omagiale mamei au harul de a crea un
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
de țepi, dacă văd o femeie în preajma ta” (p.194). Personajul e din familia eroilor camilpetrescieni, ce tind spre împlinirea la modul absolut, dăruire totală, refuzul oricărui compromis. Dragostea în concepția ei trebuie să fie adevărată, desăvârșită, imaculată, între personaje predestinate a fi împreună, precum în filozofia vechilor inzi: „Am fugit la Catedrală. Acolo unde mă rog eu. Și L-am rugat, plângând, să-mi dea o dragoste adevărată. Să nu mă lase să mor, fără să știu ce e o
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
structură statală de sine stătătoare - și o a doua parte ce se desfășoară în epoca contemporană cu căutători de comori, testamente și urmași ai eroilor din vremurile de mult apuse. În cele 13 capitole ale romanului, parcă și numărul acestora predestinat, se desfășoară o luptă contnuuă între bine- reprezentat de cei cu frică de Dumnezeu și cu dragoste pentru glia strămoșescă și rău - reprezentat de forțele deslănțuite ale întunericului, sub diferitele sale înfățișări. Pentru că trebuie să recunoaștem că dacă autorul a
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
tineretul păstrau obiceiul cititului, ba chiar o minoritate găseau și plăcere în a afla realizarea imaginativă a unor visuri sau dorințe. Bărbații, ocupați în timpul anului, găseau o satisfacție în cărți polițiste sau de aventuri cu suspans. Unii, mai puțini, dar predestinați citeau cărți mai sofisticate sau profesioniste . Bineînțeles că femeile aveau colecții separate cu povești de dragoste, mai ales drame sau istorii biografice a unor mari familii. Un happy-end a fost întotdeauna preferat. Toate aceste obiceiuri și preferințe s-au schimbat
CE SĂ CITIM ÎN ACEASTĂ VARĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370639_a_371968]
-
justificând afirmația lui Mircea Eliade, că dacii își spuneau lupi, simbolic vorbind despre semnificația sa inițiatică, presupunând înfrângerea groazei față de animalul ce trebuie îmblânzit, se sugerează și eliberarea. Mircea Eliade afirma, că poporul român pare ”născut sub semnul lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul ”Istorie” (pag. 12) Sorin Șirineasa adâncește ideea: ”fiorul îndepărtatei Dacii,/ poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: „În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în „Vatra Fericirii” că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
dominând împrejurimile. Culmea, din poeziile pe care i le-am citit, s-a nimerit ca tocmai Acvila să-mi placă cel mai mult! Strada îngustă, doar cât un lat de mașină, nu-mi lasă drum de-ntors; e ca un drum predestinat, destinic. La capătul ei, poarta din fier forjat, curtea generos dimensionată, grădina cu straturi insulare verzi, care amintesc de parcurile japoneze, sculpturi și creații plastice plasate prin colțuri discrete, întrerup firul gândurilor lumești, invitând la reflecție și adăstare. Spațiu aerisit
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
nu e acela de a-mi alimenta oaspeții, ci de a le facilita o experiență culinară unică. Analog genurilor din literatură, creațiile mele nu sunt proză, ci poezie”? (citat din Quique Dacosta, nume care se traduce prin „De-pe-coastă”, alt artist predestinat Costei Blanca). Germain, prin Ithaca, a redat Alteei o parte din strălucirea secolului trecut, creând festivalul Costa Poetica, care încet-încet a intrat în conștiința localnicilor. Agenda de activități a Fundației Ithaca se citește ca un program disciplinat, bine gândit și
ITHACA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369594_a_370923]
-
se-așterne omăt nou, să amorțească mugurii, de aspră vreme. Pe flori să le ofilească. Disperarea e firească pentru Iarna-n agonie. Dar s-a-ntors, să împietrească pe Dochia, în statuie. Se mai zvonește în popor, c-ar fi ultima ninsoare, predestinată mieilor sortiți la sacrificare. Vin pe rând, “babe”-n ogradă, cu căldură sau ninsoare. Cele rele cern zăpadă, cele bune aduc soare. N-apucă bine să plece pe stilul nou din calendar, că revin din paisprezece, nouă ,,babe", cu-același
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
viața politică paranoică și agitată de azi, de la noi, un circ și un balamuc tragic. Bine ar fi fost ca această carte de excepție să fi apărut mai devreme. Norocul acestei cărți este că domnul Laurențiu Primo (un nume parcă predestinat) este un tânăr om de afaceri, foarte inteligent, cu o viziune de ansamblu limpede și bine închegată asupra lumii de azi, cu o înțelegere logică și dialectică a evenimentelor care se petrec în această perioadă la nivelul Țării noastre, dar
O CARTE EXCEPŢIONALĂ: MERITOCRAŢIA ŞI MERITOCRATISMUL DE LAURENŢIU PRIMO de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362533_a_363862]
-
nimic”. A fost o traumă teribilă pentru o familie de țărani cu o situație materială modestă, din comuna Belitori, județul Teleorman. Încă de la început, nașterea unui scriitor talentat și vizionar, în 1911, într-o familie simplă cu șapte copii, toți predestinați muncii câmpului, cum erau copiii de țărani în acea vreme, era foarte improbabilă. Dar Ion avea rezultate atât de strălucite la învățătură, încât a ajuns să-și continue studiile. E drept, a fost îndrumat spre un domeniu practic, de utilitate
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
vreo clipă sau un răstimp, frumusețea este cea mai sigură înfrângere a lor. Privind-o pe Principesă, privind pe Alteța Sa Regală Principele Radu al României, un Principe pe potrivă de urcat la inimile românilor, prin decență, cultură, seriozitate, privim ziua predestinată României Restaurate. Suntem mândri și fericiți că avem o Principesă frumoasă, înțeleaptă și bună, pe care o iubim pentru că ne iubește, alături de care suntem și vom fi, pentru că merge cu noi, împreună cu Alteța Sa Regală Principele, venind din inima istoriei României
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPESA MOŞTENITOARE MARGARETA A ROMÂNIEI. TIMP, DESTIN, VOCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370198_a_371527]
-
simpla ‘implementare sensibilă a doamnei Nicoleta Luca-Meițoiu, care se pare că îi cunoaște întreaga ‘personalitate' și mai ales sensibilitatea, determinându-l să se exprime. Acel pian devenit ființă a rezonat fericit, dar personalizat prin contopirea cu artista, regăsindu-și expresivitatea predestinată. Ori, acel instrument din Sala Mică a Ateneului Român și-a aflat fericirea prin ceea ce a devenit, o altă împlinire a momentului, pe care și-o regăsește probabil ori de câte ori mai trece pe acolo vreun alt mare artist... Privind din latura
AM VĂZUT...PIANUL VIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370216_a_371545]
-
De la cazul Grama la tipul Grama”, ,,Saeculum”, nr.3, 1943), D.R. Popescu (,,Galaxia Grama în jurul lui Eminescu, vol. ,,Galaxia Grama” , 1984). Memorabila metaforă a lui Lucian Blaga - ,,bate ceasul mai presus de vremi” - revelă adevărul: imposibila înțelegere a acestui creator predestinat, a înălțimii și nemuririi lui, cât și micimea miticilor în raport cu moștenirea eminesciană uriașă. Caragiale semnalase genialitatea Poetului imediat după trecerea lui în neființă: ,,om cu o superioară înzestrare intelectuală; rareori a încăput într-un cap atâta putere de gândire.” Crucuficarea
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
activități editoriale cheie. Apoi soția mea Luminița, mi-a fost o sursă continuă de suport și încurajare. Eu având și un serviciu de zi cu zi, este de înțeles faptul că o lucrare de o asemenea anvergură a afectat timpul predestinat familiei, fie el de rutină sau timp liber - iar înțelegerea pe care am găsit-o cu privire la această trudă obsesivă a mea, ca și evaluarea artistic-critică adusă de soția mea (numai atunci când aceasta i-a fost solicitată!!), toate acestea au valoare
DARUL POEZIEI ROMÂNEŞTI CĂTRE UNIVERSALITATE de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352618_a_353947]