660 matches
-
Omul nu numai că nu poate modifica deloc Creația divină și deci nu poate schimba nimic în Univers, dar nici măcar nu poate înțelege ceea ce se întâmplă în jurul său. În interpretarea stoicilor, evenimentele nu sunt necesare doar pentru că au un caracter predeterminat și ireversibil ci și pentru că ele alcătuiesc armonia universală, cosmică, de necuprins pentru om. Ceea ce nouă ni se pare accidental și nedorit , este în fond necesar și dezirabil în cadrul armoniei universale. Din acest mod de a vedea lucrurile rezultă providențialismul
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lucru a fost surprins prin celebra formulă a lui Jean Paul Sartre, potrivit căreia ” omul este condamnat să fie liber”. Laplace afirmă: tot ceea ce se petrece este în principiu, complet previzibil, decurge concluzia că toate fenomenele sunt necesare, inevitabile și predeterminate. Vasile Conta , autor al unei teorii a fatalismului susține ” toate fenomenele din lume, fie ele fizice, morale sau intelectuale, sunt reglate după legi fixe și naturale, că,așadar, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de libertate? Cum s-ar putea realiza libertatea umană acolo unde domnește fatalitatea? Soluția stoică presupune recunoașterea necondiționată a forței implacabile, a Necesității, a destinului asupra fenomenelor reale. În interpretarea stoicilor, evenimentele nu sunt necesare doar pentru că au un caracter predeterminat și ireversibil ci pentru că ele alcătuiesc armonia universală, cosmică, de necuprins pentru om. Pentru cei care acceptă principiul cauzalității, ideea de libertate umană este definitiv respinsă. Spinoza voia să combată tendința comună de a interpreta libertatea ca libertate de manifestare
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
referinței, care este utilizată când indivizii se compară cu ceilalți. Criteriul principal folosit în acest caz este să fii primul sau cel mai bun. Tipul de standard fix, când se evaluează atributele în raport cu un scop sau cu un criteriu metric predeterminat. Acesta poate lua forma unor scopuri interiorizate sau a unor unități de timp (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Puterea este a doua dimensiune a perceperii și se referă la tăria cu care individul se menține la un anumit nivel al atributului
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
prin însăși esența ei; pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim străin, ci și de setul finit al posibilităților între care aleg. Profesiunea asupra căreia mă opresc este una dintre profesiunile inventariabile care îmi stau la îndemână. Această profesiune, odată aleasă, este limita pe care mi-o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
suficient, promotorul principal va trebui să crească nivelul propriilor activități pentru a asigura profitabilitatea operațiunilor existente. Invers, este de asemenea esențială și prevenirea speculării excesive și a supradezvoltării. În unele cazuri, este posibil ca promotorul principal să impună un program predeterminat developer-ilor secundari, iar în altele, regulile de planificare sau intervenția judicioasă a autorităților locale pot controla eficient dezvoltarea. Stațiunea creată astfel diferă de cea integrată. În primul rând, dezvoltările catalitice se grefează de obicei pe așezări deja existente. Totuși, în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
grupe fluoren au avut valori mari ale indicelui de refracție, probabil datorită unei concentrații mai mari de electroni n în unitatea structurală. Prin alegerea judicioasă a grupelor funcționale încorporate în polieterimide, pot fi obținute filme optice cu indice de refracție predeterminat. Absența grupelor electronoacceptoare și o concentrație mai mare de grupe aromatice conduce la indici de refracție mai mari. Toate poliimidele au arătat stabilitate termica bună la 400°C, făcând din aceștia posibili candidați pentru a fi folosiți la obținerea de
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
desemnând imprevizibilul, dar limitând totodată intervenția divină și plasând ceea ce astăzi numim destin, în jocul întâmplării. Modernizarea culturii române a atras în jocul lexemelor privitoare la soartă, destin , prin care intelectualii , și nu oamenii simpli, desemnează exclusiv datul, adică viața predeterminată .Omul este , din această perspectivă, obiectul întâmplării înțeleasă ca formă a predeterminării.Libertatea voinței umane înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă în întreaga filosofie a secolului XX . Autoarea cărții I Noțiunile de soartă, noroc aparțin concomitent filosofiei, religiei, literaturii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu el sau sunt "îmbufnați". Realitatea destinului nu poate fi explorată decât prin raportare la alte concepte: determinism (destinul include determinismul, dar îl depășește), la fatalism (nu se poate concepe destinul fără nici o notă de predestinare, dar omul e și predeterminat și liber) și la libertate (se spune că un factor oarecare "a rupt" destinul unui om, s-a pus în calea destinului său, ceea ce nu s-ar putea spune despre nici un regim de fatalitate absolută). În religiile în care e
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Am ales însă metafora închiderii−deschiderii false a camerei oglinzilor, dat fiind că ceea ce unii numesc mentalități, alții imaginar, alții stereotipuri revine zilnic în orizontul existenței noastre, trimite continuu la mit, relevând o cunoaștere încă destul de schematică și o înțelegere predeterminată a existenței. * O ultimă reflexie în oglinda timpului: memoriei profesorilor Alexandru Duțu și Dan-Horia Mazilu, la care caut și acum cu prețuire, îi este închinată această carte. Ea se încheie, de altfel, cu două scurte analize ale unor teme și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să speculeze pe baza informațiilor neconcludente, să sondeze relațiile structurale și spațiale dintre lucruri”. Profesorul creativ știe cum să folosească întrebările. Fiecare act creativ începe cu întrebări, dar acestea trebuie să fie deschise, să aibă sens, să nu aibă răspunsuri predeterminate și îndeosebi trebuie să fie întrebări care să nu reclame o expunere a faptelor. Întrebarea operațională provoacă conduita creatoare. O condiție principală ce trebuie realizată la lecție pentru înfăptuirea cerințelor creativității e instaurarea unui climat favorabil unei conlucrări fructuoase între
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
obiectele reprezentate aparțin aspectelor schematice. A "aparține" oferă doar o condiție între aspectele schematice posibile și corespondența cu obiectivitățile reprezentate. Prin urmare, rolul aspectelor schematice este dublu: primul, aspectele la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea, aspectele au propriile proprietăți și constituie propriile calități estetice care se exprimă individual în cadrul polifoniei operei literare. 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor30 Prezența operei literare presupune înțelegerea obiectivităților sale. Straturile operei ne
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
din secolul al XIV-lea până în prezent, Belarusul și zonele din vestul propriu-zis al Rusiei au fost scena unor continue atacuri și contraatacuri și un câmp de bătălie pentru Rusia și vecinii săi din vest. Lipsa unei frontiere naturale - una predeterminată de factori geografici, precum cea italiană sau spaniolă - a constituit o sursă permanentă de conflicte între Rusia și Occident. Asemănător, dar din rațiuni opuse, posibilitatea unei astfel de frontiere între Franța și Germania pe Rin, la care Franța a aspirat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
organizațiilor economico-productive, mai exact, din cele industriale, arăta cu mulți ani în urmă că acestea dispun de trei caracteristici bine delimitate: sunt deliberat impersonale (degajate de orice implicații psihoafective); se fundează pe relații de roluri ideale, prestabilite (relații de roluri predeterminate, care există înainte ca un individ să posede rolurile respective); interpretează oamenii ca mulțime. Această ultimă caracteristică era extrem de importantă în ochii lui Brown, din următoarele considerente: se știe că emulația mulțimii produce eficiență, fapt dorit de orice organizație; când
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
permițând liderilor să aleagă nivelul corespunzător de participare a subordonaților în procesul deciziei. Comportamentul liderului este în funcție de evoluția situațiilor, ceea ce îl determină pe acesta să adopte un stil sau altul. Așadar, s‑ar putea presupune că nu există un stil predeterminat, ci o varietate de stiluri în funcție de situații și de caracteristicile contextuale percepute de lider. Leadership‑ul nu este predeterminat, ci el devine o activitate exercitată în cadrul unui sistem de influențe în care intervin factori de natură diferită. # În acest cadru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematizate, dimpotrivă, sunt absolute, relevante, stabile, consistente, precise. În consecință, procesul decizional este logic și liniar, în sensul că decidentul identifică precis problema care trebuie soluționată, colectează și selectează informația relevantă despre soluțiile alternative posibile, compară fiecare soluție cu criterii predeterminate, clasifică soluțiile în ordinea preferințelor și face alegerea cea mai bună. Așadar prezumțiile modelului normativ sunt următoarele: existența scopurilor cunoscute; prezența disponibilității nelimitate de informații; lipsa limitărilor cognitive; costuri și alternative cuantificabile. În asemenea condiții, este normal ca procesul decizional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
putea ca în realitate să permită o influență mai mare acestora, decât șefii care țin în mod frecvent ședințe în care exercită o presiune asupra subordonaților pentru ca decizia grupului să fie de fapt decizia șefului). Formele participării nu sunt fixe, predeterminate, ci ele se pot afla, în funcție de felul cum sunt concepute și mai ales transpuse în practică, în oricare punct al continuumului (consultările subordonaților, dacă se soldează cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de aceștia, s-ar putea amplasa în dreapta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având șanse mai mari de a fi satisfăcuți −, dar și a unei gândiri disfuncționale ce caracterizează gândirea depresivă, conform căreia cineva trebuie să fie perfect
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
respectiv? Urmăresc ei întotdeauna strategii raționale? Cum iau negociatorii deciziile? Ce strategii ar putea fi folosite pentru a crește probabilitatea înțelegerii dintre părți? Chiar simpla formulare a acestor întrebări sugerează deplasarea centrului de greutate de pe structural (oarecum static, dat sau predeterminat) pe procesual (dinamic, în continuă mișcare, restructurare și evoluție), de pe aspectele normative pe cele descriptive. Instalarea noii perspective de abordare a negocierii a fost facilitată de schimbarea modului de concepere a deciziei: în loc ca aceasta să fie considerată ca expresie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceeași profesie să fie purtătoarea unor prejudecăți spre același tip de tulburare psihocomportamentala. Mai nimerit ar fi să vorbim despre caracterul patogen al unor modalități concrete ale activităților de muncă. Din păcate, după cum afirmă același Santiago-Delefosse, trecerea de la dat și predeterminat (prin trăsăturile fixe de personalitate) la trăit, la știința concretă de muncă ce stă la baza diferitelor manifestări psihopatologice, nu a putut fi transpusă în practică. Așa încât, multă vreme psihologia muncii a oscilat între tendința de a stabili profile fixe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
public al ei fidel. Cititorii „Ziarului de duminică“ nu sunt aceiași cu cititorii „României literare“. Sferele de lectori nu se suprapun, cel mult se intersectează pe suprafețe mici. De ce să te adresezi numai unora? Ceea ce scrii nu are o adresă predeterminată, sau, dacă o are, mi se pare destul de trist. E adevărat, într-un fel scrii pentru publicațiile academice și altfel pentru un cotidian național. Modularea stilului, alternarea registrelor sunt însă, oricum ai lua-o, experiențe și experimente interesante. Merită făcute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de cuvînt. Conversația se caracterizează prin următoarele trăsături definitorii: a) schimburile verbale sînt egalitare și reciproce: fiecare participant este rînd pe rînd locutor și destinatar, această schimbare de rol fiind negociată treptat de către participanții la conversație; nu există nici rol predeterminat, nici intervenție exterioară pentru a administra luările de cuvînt și durata acestora; b) conversația este gratuită într-o oarecare măsură și își găsește finalitatea în ea însăși: se conversează din plăcere și pentru a crea sau menține relații sociale (conversația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și devine obiect al analizei discursului. V. predicat, enunțare. DSL 2001. RN PREDISCURS. În 1958, J. Lacan a utilizat termenul prediscurs pentru a desemna subiectul înainte de a se realiza achiziția cuvîntului. Ulterior, M. Foucault numește prediscurs un tip de referent predeterminat, idee pe care însă o respinge în final. Cu aceeași încărcătură operațională se întîlnește noțiunea de "prediscurs" și la M. Pêcheux. Mai recent și, mai ales, grație unei perspective înglobante socio-cognitive asupra discursului, Marie-Anne Paveau propune termenul prediscurs pentru a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ani și parțial perimat. Abia în acest moment putem înțelege sensul adverbului neprevăzut „inexorabil”; apariția acestui cuvînt este singurul indicator al unei secvențe temporale în primul paragraf. „Inexorabil” se referă la ceva deja început, continuu și de neoprit înainte de finalul predeterminat și nedorit: un indiciu proleptic al ghinionului. Mai departe, să luăm notă de cuvîntul secret folosit la începutul paragrafului al lll-lea („Trebuie dezvăluit acum un secret”). Cine este cel care intenționat ține în secret greșeala lui Pnin față de el
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personalizate prin opoziții de tipul Ion Iliescu versus Emil Constantinescu. Nu identificăm așadar fracturi sociale constante și localizate la nivel național. Acest substitut de clivaj pe durată determinată ignoră chiar aceste fracturi, prezentându-se drept un sinonim al unui consens predeterminat. Privind lucrurile într-un mod asemănător, e vorba mai degrabă de un substitut de clivaj al elitelor decât de clivaje sociale care să corespundă unei contradicții structurale. Încorporarea în acest substitut de clivaje pe durată determinată urmărește logica automatismelor. În
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]