332 matches
-
albigenzilor 1202-1229). În sânul său apăruseră ordine religioase militare și cavalerești, dar și marile ordine de călugări cerșetori, precum franciscanii (1209), carmeliții (1209), dominicanii (1215), care în numele sărăciei evanghelice renunțau la proprietăți, chiar și colective și se dedicau învățăturii și predicării. Astfel, papalitatea nu numai că s-a eliberat și a început să elibereze și Biserica o dată cu ea, de o oarecare aservire la ordinea feudală laică, dar ea s-a afirmat drept cap și al ierarhiei laice ca și al celei
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
productivității materiale a omului concret. Se trezește interesul pentru detaliile vieții cotidiene, pentru determinarea morală a conduitei oamenilor. În mintea lor se va păstra vechiul interes pentru transcendență, pentru eternitatea valorilor umane, realizată, însă, nu prin contemplare, nu doar prin predicarea unei speranțe iluzorii, ci prin postularea și susținerea unei metafizici active a realului, a unei dogme care a admis îndoiala, dualitatea, în ordinea deductivă rațională a înțelegerii existenței sociale. Renascentismul a fost, totuși, vremelnic și, acolo unde a putut, s-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și cutezător. Completat cu o purificare etică, moștenită din creștinism, își va reintegra diferit natura din jur, nemărginirea cosmică, relațiile dintre oameni. Se va păstra vechiul interes pentru transcendență, pentru eternitatea valorilor umane, realizat însă nu prin contemplare, nu prin predicarea unei speranțe iluzorii, ci prin postularea și susținerea unei metafizici active a realului. Se află aici reprezentată sintetic contribuția revoluționară a Renașterii; fenomenele sociale sunt subordonate nu misticii iluzorii a unei lumi de apoi, ci unei ordini cosmice sensibile, eliberată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Larga răspîndire a statutului comunal dovedește vigoarea elanului demografic și economic care susține avîntul orașelor. Ritmul populării lor corespunde trasării incintelor lor succesive, înmulțirii cartierelor și parohiilor, apariției la începutul secolului al XIII-lea a noi ordine religioase specializate în predicarea în mediul urban, ordinele religioase *cerșetoare: franciscanii, dominicanii... La începutul secolului al XIV-lea, Franța numără aproximativ 25 de orașe cu mai mult de 10000 de locuitori care sînt orașe mari pentru epocă. Majoritatea sînt situate în Franța de Nord
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Paris și în aproape toate orașele regatului: carmelitele, vizitandinele instituite de François de Sales, fiicele carității instituite de Vincent de Paul, oratorienii, iezuiții convocați din nou în 1603 etc. Aceste ordine activează în toate domeniile: asistența pentru săraci, educarea tineretului, predicarea și misiunile interioare, mai ales formarea clerului, problemă centrală care le condiționează pe celelalte. O elită de pioși laici, unii grupați în 1627 în asociația Compagnie du Saint-Sacrement, ajută în mod eficace inițiativele clerului. Astfel, către 1660, sînt pregătite mijloacele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
trăirea Evangheliei după modelul lui Cristos, în viața de fiecare zi, prin sărăcie, ascultare și castitate spre mântuirea tuturor. Este primul fondator care a înscris misiunile în Regula sa. A rezultat una din cele mai vaste evanghelizări din istorie: o predicare populară, în afara catedralelor și a mănăstirilor, cu preoții și călugării aflați pe străzi, în mijlocul orașelor, în piețe, pe drumuri, la muncile câmpului, în leprozerii, etc. Cu Sf. Francisc credința a înviat a doua oară. Logodiți cu „Domnița Sărăcie” Francisc și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
uneori, în pas de dans; el le vorbea peștilor, păsărilor, iepurilor, a făcut un pact cu lupul cel rău. El se simțea ales pentru a predica Evanghelia „tuturor creaturilor” (Mc. 16, 15). Trimiterea în misiune a fraților avea ca scop predicarea Evangheliei prin fapte și prin vorbe. Pentru Francisc harul de a munci este sfânt, el iubea mult munca manuală (mai puțin cea intelectuală), pentru că scopul muncii este de tip ascetic: a face Binele. În Regulă, lenea a fost vehement condamnată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și poezie fraților misionari. Papa Inocențiu al III-lea le-a acordat franciscanilor dreptul de a predica în stilul predicatorilor ambulanți, prin exhortație. Franciscanii misionari, asemenea unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a preotului: „Aceștia sunt Cavalerii de la Masa Rotundă, aceștia sunt frații care se retrag în locuri pustii, pentru a se dedica cu toată candoarea rugăciunii și meditației”. „Dumnezeu cunoaște această sfințenie” personală, chiar dacă ea rămâne necunoscută de către ceilalți. Predica și predicarea sunt deosebit de importante, deoarece ele cheamă la convertire și la imitația lui Cristos. Francisc a fost autorul cel mai convingător al convertirii, prin fapte și vorbe, cu înțelepciune și iertare, semănând pretutindeni pacea: „Domnul să îți dăruiască Pacea!”, „iubiți-i
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vin de la Dumnezeu, pentru a ne reaminti veșnic de prezența Lui, față de care noi avem datoria să ne mărturisim credința prin propria noastră viață. Sfântul cel Ales din Assisi ne îndeamnă să ne exprimăm viața printr-o continuă slujire și predicare, oglindindu-l pe Cristos și luminându-i astfel și pe ceilalți oameni, înălțându-i la marile bucurii spirituale ale Domnului. Cuvintele nu sunt doar simple instrumente de transmitere a informațiilor, ele așteaptă un răspuns de la cei care le folosesc și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la inimă și urmăreau combaterea răului, cultivarea spiritelor și mângâierea sufletelor. Predica publică, rostită în catedrale are întotdeauna mesaj și rol oficial. Pentru
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în Annales Minorum a consemnat: „În același an, doi frați minori polonezi, Luca și Valentin, provocând mânie pentru predicarea credinței catolice, au fost uciși de barbarii din Livonia, fiind apoi înhumați în același oraș Siret, pe 12 februarie, prin vădit miracol”. Papa Clement al IV-lea în 1345 i-a scris regelui Ungariei, Ludovic, că mulți români din Muntenia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și ale purei acțiunii — 42. Necesitatea vieții interioare pentru atingerea spiritului rugăciunii — 43. Singurul timp furat este cel sustras rugăciunii — 44. Ocupațiile urgente nu trebuie să ne împiedice viața interioară — 45. Isus și sfinții ne învață viața de reculegere — 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului — 47. Arta de a se face înțeleși — 48. A venit timpul să ne eliberăm de slugărniciile lumești ale trecutului și să conștientizăm superioritatea noastră absolută — 49. În conștiința Apostolilor exista
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
dacă sunt făcute cu spirit de credință, ar trebui să aducă prin natura lor o hrană îmbelșugată vieții interioare. E suficient pentru toți exemplul sfântului Paroh de Ars. 2) Același lucru îl putem spune și dacă este vorba de o predicare asiduă. Și aici e valabil exemplul atâtor sfinți. 3) Dacă ziua însă devine obositoare datorită obligației de vorbi cu o serie nesfârșită de persoane, ar fi foarte folositor să ne facem frumosul și sfântul obicei de a vedea totdeauna suflete
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-mi fie permis să atrag atenția Superiorilor [diecezani și religioși] ca să țină cont și să nu exagereze în încărcarea membrilor lor cu prea multe îndatoriri, pentru a nu-i împinge în ispita de a lăsa deoparte practicile de pietate. 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului « Credința vine din predicare - spune Sfântul Ap. Paul - și predicarea se face prin Cuvântul lui Cristos» (Rom 10,17). Predicarea este, prin urmare, principalul instrument al credinței. Dar Cuvântul lui
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să nu exagereze în încărcarea membrilor lor cu prea multe îndatoriri, pentru a nu-i împinge în ispita de a lăsa deoparte practicile de pietate. 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului « Credința vine din predicare - spune Sfântul Ap. Paul - și predicarea se face prin Cuvântul lui Cristos» (Rom 10,17). Predicarea este, prin urmare, principalul instrument al credinței. Dar Cuvântul lui Dumnezeu, nu cel al omului. La drept vorbind, oratoria noastră sacră s-a eliberat
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lor cu prea multe îndatoriri, pentru a nu-i împinge în ispita de a lăsa deoparte practicile de pietate. 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului « Credința vine din predicare - spune Sfântul Ap. Paul - și predicarea se face prin Cuvântul lui Cristos» (Rom 10,17). Predicarea este, prin urmare, principalul instrument al credinței. Dar Cuvântul lui Dumnezeu, nu cel al omului. La drept vorbind, oratoria noastră sacră s-a eliberat destul de mult de forma artificială și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în ispita de a lăsa deoparte practicile de pietate. 46. Predicarea noastră să fie Cuvântul lui Dumnezeu și nu al omului « Credința vine din predicare - spune Sfântul Ap. Paul - și predicarea se face prin Cuvântul lui Cristos» (Rom 10,17). Predicarea este, prin urmare, principalul instrument al credinței. Dar Cuvântul lui Dumnezeu, nu cel al omului. La drept vorbind, oratoria noastră sacră s-a eliberat destul de mult de forma artificială și literară a unui trecut nu prea îndepărtat, ba chiar și-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
personală va ști să ilustreze Evanghelia după nevoile timpului nostru, în maturizarea continuă a ministerului nostru în contact cu viața, cu realitatea, cu adevărul. Și, frate, fiindcă stilul este omul, această deficiență de înălțime morală se poate dovedi chiar din predicarea Cuvântului care, de prea multe ori, este goală, retorică, în afara timpului nostru, un exercițiu de noțiuni universale, fără înflăcărare și fără viață, fără aderență la publicul căruia îi este adresată. Mai puține cuvinte și mai mult suflet, mai multă gândire
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
câte persoane nu vor confunda toate acestea cu procesiunile liturgice, cu verbele gramaticii, cu gara, iar caritatea cu pomana? Este jalnică apropierea acestor ciudățenii de cele mai sublime realități ale credinței noastre; și, totuși, e necesar să ne convingem că predicarea Cuvântului divin pretinde o pregătire mult mai serioasă decât s-ar crede că ar suficient ca să deschidă o cale chiar și spre mințile celor culți care, în materie de credință, concurează cu cea mai crasă ignoranță. În realitate, ar fi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
plini de Duhul Sfânt, se înfățișa o lume întreagă ologită din naștere, paralizată în suflet, căreia trebuia să îi fie vestită deopotrivă vocea imperioasă a Învierii: «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» Aceasta a fost și intonația predicării apostolice: «El este piatra disprețuită de voi, constructorii, Care a ajuns în capul unghiului. În nimeni altul nu există mântuire» (Fap 4,11). « Iar nouă ne-a poruncit să predicăm poporului și să dăm mărturie că El a fost pus
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
predicăm poporului și să dăm mărturie că El a fost pus de Dumnezeu Judecător al celor vii și al celor morți» (Fap 10,42). «Pe acest Principe și Mântuitor, Dumnezeu L-a înălțat la dreapta Sa» (Fap 5,31). Așadar, predicarea Apostolilor nu cunoștea devieri, ci se concentra pe Cristos. Iar maniera „paulină” de a predica Evanghelia - observa Holzner - ni L-a înfățișat pe Cristos în eficacitatea Sa mântuitoare, din punctul de vedere al răscumpărării tuturor oamenilor prin Cristos și în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu se poate orienta decât prin credința în Cristos-Dumnezeu Hei bine; astăzi și nouă ni se cere o reacție puternică împotriva deformărilor gândirii moderniste, care nu încetează să deruteze, mai cu seamă mințile tineretului școlar; se impune o reîntoarcere a predicării noastre la metoda apostolică: să vorbim despre Cristos-Dumnezeu, să-L facem cunoscut, să luminăm mințile asupra dogmei Întrupării și a tezaurelor sale incalculabile pe care le cuprinde; pentru ca lumea să știe că există un Om-Dumnezeu, că numai El este Mântuitorul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
În fața atâtor josnicii, ce bucuroși suntem că aparținem Bisericii Catolice! Personalitatea ei morală se înalță falnic printre sectele religioase confuze în care „singura regulă este că nu există nici o regulă”, fiindcă le lipsește adevărul. Biserica, după ce a primit credința din predicarea apostolică, deși este răspândită pe toată fața pământului, o păstrează cu multă grijă, ca și cum ar locui într-o singură casă; și, în același timp, crede în ea ca și cum ar avea o singură inimă și un singur suflet, și tot astfel
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-L arătați sufletelor acolo unde este El: în Tabernacol, cu Inima sa plină de viață și total aprins de iubire? Da, pe pământ, toate lucrurile mari și bune nu vor fi făcute decât prin Inima lui Isus“. Demonstrată astfel, necesitatea predicării la timp și în afara timpului stabilit a iubirii lui Isus Cristos prezent în mijlocul nostru, Fericitul Eymard ilustra în ce fel și cu ce spirit trebuie să vedem cultul Preasfintei Inimi, concluzând: „Oh! Se spune deseori - cinstiți Crucea, duceți Crucea... - Crucea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]