1,560 matches
-
criteriului pentru a se vedea dacă predictorul poate da informații despre scorurile ulterioare obținute pentru criteriu. Dacă pot fi prezise performanțele ulterioare, putem avea suficientă încredere în predictor ca un instrument valid de selecție. S-ar putea spune că designul predictiv este superior celui concurent în validarea predictorilor din cauză că designul predictiv testează predictorul pe candidații la post și nu pe angajații care au fost selectați și instruiți. Deoarece predictorul este utilizat la nivelul candidaților, ar trebui să crească șansele generalizării. Cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre scorurile ulterioare obținute pentru criteriu. Dacă pot fi prezise performanțele ulterioare, putem avea suficientă încredere în predictor ca un instrument valid de selecție. S-ar putea spune că designul predictiv este superior celui concurent în validarea predictorilor din cauză că designul predictiv testează predictorul pe candidații la post și nu pe angajații care au fost selectați și instruiți. Deoarece predictorul este utilizat la nivelul candidaților, ar trebui să crească șansele generalizării. Cu toate acestea, cercetările au arătat că cele două design-uri
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
predictorilor. Coeficienții de validitate, respectiv corelația obținută între scorurile predictorilor și ale criteriilor, sunt aproximativ la fel în studii care folosesc ambele tipuri de design (Schmitt, Gooding, Noe și Kirsch, 1984). Acest fapt este în avantajul organizațiilor pentru că design-urile predictive necesită prea mult timp pentru a fi realizate și ar trebui să se aștepte un an după obținerea scorurilor la predictori pentru a obține scorurile la criteriu. Mai mult, pentru unele organizații ar putea dura luni sau ani până când sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proaspăt angajat pe postul de manager financiar. BIBLIOGRAFIE Barrick M.R., Mount, M.K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: a meta-analysis, Personnel Psychology, 44, 1-26 Barrick M.R., Mount, M.K. (1996). Effects of impression management and self-deception on the predictive validity of personality constructs. Journal of Applied Psychology, 81, 261-272 Bernadin, H.J., Beatty, R. (1984). Performance appraisal: assessing human behavior at work, Boston, Kent publ, Bliesener, T. (1996). Methodological moderators in validating biographical data in personnel selection, Journal of Occupational
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Journal of Selection and Assessment, 8, 77-84 Index de termeni planificarea resurselor umane recrutare percepția candidaților selecție analiza muncii criteriu performanță în sarcină contextuală predictori metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității integrare în organizație potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Capitol 5 TEHNICI ȘI METODE ÎN EXAMINĂRILE PSIHOLOGICE Florin Sava Moto: Numai tâmplarii nepricepuți își blestemă uneltele (Anonim) CUPRINS 5.1. Tipuri de tehnici utilizate în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
compară noul instrument cu alte modalități de evaluare existente deja și care sunt percepute ca măsurători fidele ale constructului. Există mai multe strategii de acțiune pentru a demonstra validitatea relativă la criteriu. Una dintre cele mai cunoscute forme este validitatea predictivă. Aceasta presupune urmărirea în timp a subiecților testați. Prin analiza de regresie se poate stabili apoi în ce măsură persoanele care au obținut un rezultat ridicat la noul test construit au comis mai multe nereguli. Dacă acest lucru se confirmă proba construită
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
urmărirea în timp a subiecților testați. Prin analiza de regresie se poate stabili apoi în ce măsură persoanele care au obținut un rezultat ridicat la noul test construit au comis mai multe nereguli. Dacă acest lucru se confirmă proba construită are validitate predictivă. Această strategie de validitate are o importanță capitală pentru psihologia muncii și organizațională deoarece procesul de selecție profesională, presupune tocmai acest lucru, și anume, găsirea unor probe sau tehnici de evaluare prin care să fie selectați candidații potriviți pentru a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a stabili validitatea concurentă este nevoie să aplicăm cel puțin încă o probă care măsoară tendința spre încălcarea regulilor. În cazul în care nu există sau nu dispunem de un alt instrument de măsurare ne putem încrede doar în validitatea predictivă a testului construit. A treia strategie de estimare a validității relative la criteriu este validitatea retrospectivă, care este o reflecție a strategiei predictive. Ea poate fi apreciată numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat. De pildă, dacă compania
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu există sau nu dispunem de un alt instrument de măsurare ne putem încrede doar în validitatea predictivă a testului construit. A treia strategie de estimare a validității relative la criteriu este validitatea retrospectivă, care este o reflecție a strategiei predictive. Ea poate fi apreciată numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat. De pildă, dacă compania respectivă deține o statistică asupra fiecărui angajat cu privire la numărul și gravitatea încălcării regulilor se poate estima o astfel de validitate. Vom putea spune
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
validate prin toate aceste strategii, de cele mai multe ori alegându-se o soluție de compromis, de testare a validității doar prin câteva strategii. Din perspectiva utilizării acestor instrumente în selecția psihologică a candidaților la angajare, validitatea relativă la criteriu de tip predictiv este cea mai importantă. 5.1.2.4. Fidelitatea este al doilea pilon în judecarea calităților psihometrice ale unui test. Degeaba un test măsoară într-adevăr ceea ce-și propune, dacă măsurătorile sale sunt incorecte sau instabile, adică pline de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fidelitate mai mare. Așa cum remarcau Kerlinger și Lee (2000) cei mai mulți autori aleg pragul de .70 ca limită inferioară de acceptare a fidelității unei probe psihologice. De altfel, cele mai multe probe au o fidelitate cuprinsă între .60 și .95. Totuși, în scop predictiv, o valoare de .70 nu este considerată acceptabilă, deoarece restul de .30 este dat de erorile de măsurare, ori nu ne putem permite să selectăm candidații pentru angajare pe baza unor măsurători cu un grad atât de ridicat de eroare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Ne-am dat seama repede că o performanță ridicată la un test psihologic - chiar cu o foarte atentă investigație și cu cel mai modern echipament - nu este suficientă pentru succesul profesional al unui muncitor. Omul rămâne o necunoscută în ecuația predictivă a muncii, tocmai pentru că este tot timpul pus în situații de muncă noi și aprecierile muncii lui trebuie făcute numai raportându-ne la un anume context socio-cultural. În această ordine de idei, factorii conjuncturali precum structura unui grup de lucru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
analiza muncii Grafic Identificarea postului Cerințele postului Îndatoriri legate de post Relațiile postului Autoritatea postului Condiții fizice ale muncii Organizații aplatizate Echipe de lucru Organizația fără granițe interne Restructurarea Fidelitatea Validitatea cercetării internă externă Validitatea de conținut relativă la criteriu predictivă concurentă retrospectivă de construct Sensibilitatea Puterea statistică Examen psihologic Observația Testul Chestionarul construirea întrebărilor pretestarea Interviul Focus-grupul Evaluarea psihologică Aprecierea performanțelor Cercetarea psihologică raport de strategii de erori de Norme deontologice Relații între variabile cauzale false mediate moderate Experimentul natural
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Erori de evaluare Instruirea evaluatorilor Feedback Feedback 360 de grade Planificarea resurselor umane Recrutare Percepția candidaților Selecție Analiza muncii Criteriu Performanță în sarcină contextuală Predictori Metode de selecție teste interviu de selecție curriculum vitae centre de evaluare date biografice Validare predictivă concurentă revalidare generalizarea validității Integrare în organizație Potrivirea cu postul cu grupul cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
2001). Globalizarea și problemele globale. București: Editura Economica. Barrick M.R., Mount, M.K. (1991). The Big Five personality dimensions and job performance: a meta-analysis. Personnel Psychology, 44, 1-26 Barrick M.R., Mount, M.K. (1996). Effects of impression management and self-deception on the predictive validity of personality constructs. Journal of Applied Psychology, 81, 261-272 Bernadin, H.J., Beatty, R. (1984). Performance appraisal: assessing human behavior at work. Boston: Kent Publications. Barnard, Ch.I. (1938). The function of the executive. Cambridge, Mass: Harvard University Press. Bartholomew, K.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fi uneori comprimată până la simultaneitatea apariției celor două momente, întrucât, în măsura în care situația conține triggeri puternici, evidențele comportamentale multiple, eterogene ale unui anumit factor de personalitate pot fi descărcate instantaneu. Tipul D de consistență constituie de fapt esența demersurilor de validare predictivă, extrem de importante în acreditarea ca disciplină științifică a psihologiei personalității. De pildă, dacă un cercetător aplică unui eșantion de persoane un chestionar privind altruismul, el va obține pentru fiecare dintre acestea un eșantion comportamental reprezentativ pe baza căruia se poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o regresie multiplă), în măsura în care între acestea apare o bună relație de asociere, cercetătorul va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum se știe, această schemă logică reprezintă regula sau strategia de bază utilizată atât pentru validarea predictivă a celor mai multe instrumente psihodiagnostice destinate măsurării personalității, cât și pentru efectuarea demersurilor predictive privind evoluția personalității studiate prin prisma anumitor criterii. Cu toate acestea, unii cercetători (Lamiell, 1981; Lamiell & Trierweiler, 1986) au atras atenția asupra viciilor metodologice implicate de această
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
va putea conchide că personalitatea dispune de o astfel de consistență. Așa cum se știe, această schemă logică reprezintă regula sau strategia de bază utilizată atât pentru validarea predictivă a celor mai multe instrumente psihodiagnostice destinate măsurării personalității, cât și pentru efectuarea demersurilor predictive privind evoluția personalității studiate prin prisma anumitor criterii. Cu toate acestea, unii cercetători (Lamiell, 1981; Lamiell & Trierweiler, 1986) au atras atenția asupra viciilor metodologice implicate de această schemă logică, demonstrând, că strategia este nu doar eronată ci și extrem de riscantă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
construcția unei teorii cu privire la chestiunea supus) cercet)rii devine imposibil). Problemă care intervine - așa cum se întâmpl) întotdeauna în cazul teoriilor - nu este dac) izolarea unui domeniu e realist), ci dac) e util). Iar utilitatea este apreciat) în funcție de forță explicativ) și predictiv), aparținând potențial teoriei care poate fi schițat). Teoriile, deși nu s-au separat de universul experimentului și observației, sunt doar indirect conectate la el. De aici, afirmația f)cut) de mulți c) teoriile nu pot fi dovedite niciodat) ca fiind
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
teoretice egal de plauzibile, ins) logic incompatibile” despre anumite condiții despre care se spune c) trebuie asociate cu pacea și stabilitatea, sau, la pol opus, cu r)zboiul și instabilitatea. Consolidând ,,punctele de vedere” ale ,,școlilor” contrare, ei ofer) ,,modele predictive”, în care concentrarea capabilit)ții în cadrul unui set de mari puteri, schimb)rile acelei concentr)ri, si modific)rile capabilit)ții între puteri constituie cele trei variabile independente. Ei au tras apoi concluzii dac) - și când - modelul ,,paritate-fluiditate” sau modelul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
absența unui tribunal sau a unei forțe polițienești, [în] dreptul de a recurge la fort), [în] pluralitatea centrelor autonome de decizie, [în] alternanta și continuă interdependent) dintre pace și r)zboi” (1967, p. 192). Examinarea potențialit)ților descriptive, explicative și predictive, f)cut) de J. David Singer (1961) celor dou) niveluri diferite de analiz) - cel național și cel internațional - vine în contrast cu acest punct de vedere. În examinarea să, Singer nici m)car nu reușește s) menționeze diferența contextual) dintre politică reglementat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unele lucruri despre rezultatele internațional-politice așteptate, despre elasticitatea pe care sistemele o pot dovedi, în replic) la acțiunile neprev)zute ale unei variate categorii de state, si despre efectele așteptate ale sistemelor asupra statelor. O teorie posed) fort) explicativ) și predictiv). O teorie are, de asemenea, si precizie. Precizia în teoriile științelor sociale înseamn) c) explicațiile și predicțiile vor fi generale. O teorie a politicii internaționale va explica, de pild), de ce r)zboaiele sunt recurente, indicând unele dintre condițiile care fac
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de timpul și resursele necesare pentru a se distanța, din punct de vedere conceptual, de „agenda zilei” - cea care influențează în mod curent deciziile politice în stat - pentru a putea să dezvolte și să susțină prognoze pe termen lung. Analiza predictivă sau strategică nu este, desigur, apanajul unei organizații de informații/intelligence sau a vreunei alte organizații guvernamentale. Mediile academice, mass-media, think-tank-urile se pot lansa și se lansează în asemenea studii de prognoză, procesând și interpretând informația valabilă oricum din multitudinea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
totuși foarte puține îndrumări practice. În primul rând, științele sociale sunt departe de a reuși să facă pronosticuri arbitrare, în majoritatea domeniilor; desigur că, în ceea ce privește problemele de securitate națională de care se ocupă serviciile de informații, acest tip de abilitate predictivă nu este disponibilă. În al doilea rând, dezbaterile pe tema securității naționale se ocupă mai mult cu diferite evaluări ale strategiilor aplicate și mai puțin cu dezacordurile referitoare la obiectivele care ar trebui urmărite. Cu toate că există un consens general asupra
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
exacte despre multitudinea dimensiunilor și a dinamicii și funcțiilor grupului familial; surprinderea complexității, tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și spațio-culturale; ipotezele, teoriile elaborate să poată fi verificate (confirmate sau nu), să aibă prin urmare o putere predictivă și, în consecință, să poată fi utilizate ca bază pentru intervențiile practice. Datorită mai multor cauze, printre care și varietății, fluidității și inextricabilității socialului și umanului, în parte deci și a familialului, disciplinele ce se ocupă de studierea familiei n-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]