571 matches
-
1993)288. Victimele dezastrelor naturale, care și-au pierdut casa sau o persoană iubită sau sunt ei înșiși răniți sunt mai expuși la stres post-traumatic decât cei mai puțin afectați de calamitate (Nolen-Hoeksema & Morroew, 1991289; Norris & Uhl, 1993290). Un alt predictor al vulnerabilității oamenilor la stresul post-traumatic este suportul social de care ei dispun. Oamenii care au posibilitatea să împărtășească celorlalți ce au trăit, amintirile și sentimentele în legătură cu trauma la care au fost supuși, trec mult mai repede peste simptomele PTSD
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
controversate din acest război. În contrast, evenimentele care implică comunități, precum cutremurele de pământ, inundațiile sau uraganele, pot declanșa mai puțin stres post-traumatic deoarece indivizii pot vorbi cu ceilalți, care se află în aceeași situație ca și ei. Un alt predictor al vulnerabilității la PTSD este nivelul de distres pe care individul îl experimentează înainte de a trăi trauma. Oamenii care deja trăiesc simptome crescute de anxietate sau depresie înainte de a se declanșa trauma sunt mult mai predispuși la tulburarea de stres
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sentimentul de securitate pe măsură ce crește victimizarea. Cu cât elevul este mai des victimă, cu atât lumea i se pare dezorganizată, ostilă și percepe negativ școala. Cercetări în mare parte încă inedite realizate de Catherine Blaya (2005), care a utilizat teste predictoare ale abandonului școlar și ale depresiei încrucișate cu propriul nostru chestionar, arată că această violențe repetată are consecințe puternice asupra imaginii de sine și angoasei resimțite de victime, care provoacă considerabile dificultăți școlare și psihologice. Chiar dacă în școala elementară elevii
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se va feri ceva mai mult de acest concept, considerând că temperamentul este un construct social, ceea ce nu contrazice abordarea prin factori de risc: astfel se admite pe deplin că interacțiunea dintre acest bagaj genetic și mediul familial este singurul predictor al eventualelor tulburări de comportament (Sanson și Prior, 1999). Studii longitudinale efectuate pe copii de la naștere până la vârsta de 8 ani au putut arăta că aceia care fuseseră "bebeluși dificili" (plângeau des, adormeau și mâncau greu) dezvoltau mai precoce și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
bună cooperare cu dascălii, este unul dintre cei mai importanți factori de protecție. Când cele două mari instanțe de socializare colaborează, ele creează un fel de "cerc virtuos", spre marele beneficiu al copiilor. Stilul parental este și el un bun predictor: stilul parental represiv și autoritar este considerat în unanimitate drept unul dintre cei mai importanți predictori ai violenței copiilor (Dumas, 1999; Kazdin, 1995, de exemplu). Potrivit lui Aguilar et al. (2000), pedeapsa corporală este unul dintre cei mai mari predictori ai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nivel relațiile familie-copil și performanțele școlare (Hawkins et al., 2000). Factorii de risc legați de ceilalți copii Unanimitatea este aici perfectă: implicarea într-un anturaj de delincvenți, în special la nivelul bandelor sau când e vorba de frați, este un predictor foarte puternic al unei violențe cu un probabil rol inițiatic. Apartenența la o bandă la vârsta de 14 ani triplează angajarea în activități violente la vârsta de 18 ani și o împătrește pentru adolescenții de 16 ani. Într-o altă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ce poate fi legat de stratificarea socială foarte diferită din țările Europei de Nord, unde a lucrat el în principal. Totuși, ni se pare că Olweus are, în parte, dreptate: efectivul global al unei școli nu este, în medie, un predictor puternic al tulburărilor de comportament sau al delincvenței. Mărimea efectivului este însă un factor important în cazul școlilor cu o populație cu un nivel economic redus și în special cu populații din rândul minorităților etnice (Rutter, 1985; Gottfredson și Gottfredson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din 1985, fapt demonstrat abundent de atunci, ancheta soților Gottfredson arătase câteva mari constante ale factorilor legați de administrarea unităților și de climatul școlar. Corelația între victimizare și calitatea interrelațiilor între adulți și între adulți și elevi este un bun predictor al diferențelor între școli. Acest lucru este adevărat mai ales în ce privește victimizarea elevilor, victimizarea profesorilor fiind, comparativ, influențată mai mult (54%) de factori din afara școlii (Gottfredson, 2001, p. 70). Noi am arătat, printr-un studiu realizat în optzeci și șase
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Ei bine, deși mulți alți factori influențează astfel de comportamente, statusul socioeconomic este unul dintre cei mai importanți. Sintetizând rezultatele unui deceniu de cercetări asupra stratificării, doi sociologi americani au ajuns la concluzia că statusul socioeconomic este cel mai bun predictor al stilului de viață. 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare Sistemele de stratificare diferă în gradul în care mișcarea oamenilor este permisă și încurajată de la un nivel la altul. La un nivel extrem și cel mai puțin mobil, sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cel mai mare rol în susținerea sistemului așa cum este el. Astfel, ei sunt cei care beneficiază când copiii sunt învățați să vadă sistemul ca fiind fundamental corect. În general, cercetările au arătat că nivelul educațional al părinților este un bun predictor al realizărilor educaționale ale unei persoane. Dacă combinăm educația părinților cu alte aspecte ale statusului socioeconomic al acestora, efectul asupra realizărilor educaționale este și mai mare. Astfel, cantitatea de educație pe care o persoană o dobândește este strâns asociată cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
analiza Cox, care a cuprins ca variabile independente vârsta, sexul, durata transplantului, tipul de imunosupresie, prezența hipertensiunii arteriale, media creatininei serice pe perioada de urmărire, media TAS și TAD, media C0 și respectiv C2, nu s-a dovedit a fi predictor independent pentru dublarea creatininei serice. Managementul factorilor de risc cardiovasculari În ultimii ani a devenit tot mai evident faptul că patologia pacienților transplantați este departe de a fi reprezentată doar de rejet. Riscului cardio-vascular al pacientului dializat, ameliorat în post-transplant
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
fourth digit ratio and male ability in sport: implications for sexual selection in humans”, în Evolution and Human Behavior, nr. 22 (1), 2001, p. 619. Manning J.T., Wilson D.J., Lewis-Jones D.I., „The ration of 2nd to 4th digit length: a predictor of sperm numbers and concentration to testosterone, leteinizing hormone and oestrogen”, în Human Reproduction, nr. 73(11), 1998, p. 3000-3004. Noury A., Chazine J.-M., „Grottes ornées: le sexe des mains négatives”, în Archeologia, nr. 429, 2006, p. 8-11. Phelps
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
35 de ani. Cauzele unor asemenea decalaje ar putea conta în constelația hormonală diferită pe care o prezintă pacienții, așa cum o sugerează o serie de autori. Durata bolii, anterior instituirii terapiei, în special urmând debutului simptomelor psihotice, poate fi un predictor important al evoluției primului episod de schizofrenie. Durata simptomelor psihotice înainte de tratament pare să fie intim asociată atât cu timpul de remisiune cât și cu nivelul de remisiune. O durată mai lungă a bolii din momentul debutului oricărui simptom prodromal
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schemă de administrare) asupra severității simptomelor sau cursului bolii. Prin contrast evoluția bolii, se referă în mod uzual la o apreciere mai globală asupra întregului curs și consecințe ale bolii. Aparent, deși evoluția terapeutică și cea a bolii pot interrelaționa, predictorii lor, dacă pot fi definiți asemenea factori, nu sunt în mod necesar identici. De-a lungul timpului, dar în special în ultimii ani, odată cu apariția și răspândirea uzajului neurolepticelor atipice, interesul diverșilor autori s-a focalizat tot mai mult asupra
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
EE ; respectiv un mai lung istoric fiind asociat cu o mai mare probabilitate a unui nivel crescut al EE în familie. Aceiași autori concluzionează mai departe,pe baza unei analize logistice a regresiei, că EE nu a constituit un un predictor semnificativ al recăderii cînd durata bolii a fost considerată ca un element de apreciere. Legătura dintre statusul EE și debutul sau recăderea schizofreniei nu clarifică natura natura mecanismelor de mediere intre atitudinea familiei și răspunsul pacientului implicat. Aceste teorii au
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Rezultatele sugerează totodată că fundalul social în care acești angajați și-au realizat profilul valoric și atitudinal este puternic marcat de religiozitate și de nevoia de suport din partea "celulilalt semnificativ". Aceste date atestă rolul major jucat de variabilele religioase ca predictor ai unor comportamente prosociale. Putem spune că poporul român este printre cele mai religioase popoare din Europa, indiferent de abordarea fenomenului religios. Mai mult, din anul 1990 până la finele secolului al XX-lea România a cunoscut un fenomen de revitalizare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
types of religious orientation: intrinsic or extrinsic. The results confirm the significant level of social involvement among the employees of this particular organisation as well as the fact that community involvement is strengthened by religious orientation, which becomes a significant predictor variable for the subjects' relational mobilization. Keywords: sociology of religion, religiousness, social welfare, the Church, child protection, religious orientation Résumé Nous pensons que ce livre peut être réellement utile à la fois à la recherche sociologique qui s'occupe de la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
față de comunitatea religioasă locală rezultă într-o mare măsură din procesul de integrare a acestora în mediul psihosocial și religios pe care îl oferă comunitatea. Măsura în care membrii se identifică cu idealurile, obiectivele și misiunea comunității reprezintă un bun predictor al evoluției lor ulterioare în cadrul grupului. Cei mai mulți (57,49%) dintre subiecții participanți la studiu declară că se simt într-o mare măsură sau chiar în totalitate integrați comunității locale la care participă. În consecință, se poate afirma că dintre membrii
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC Marius Crăciun <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Claudia Rus <footnote Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației footnote>, Flavia Rusu <footnote Facultatea de Educație Fizică și
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală (identificată, intrinsecă). Orientarea spre sarcină va fi un predictor negativ al reglării externe. Orientarea spre sine va fi un predictor pozitiv al reglării externe. Metodă Datele au fost colectate de la 119 participanți (media de vârstă = 26,32 ; abaterea standard = 8,29). 28 (23,5%) au fost bărbați și 177 au fost femei. 40 dintre participanți (33,6%) practicau exerciții fizice
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
50, p<.01). După ce au fost controlate efectele variabilelor demografice, autodeterminarea a fost prezisă pozitiv de orientarea spre sarcină (β= .59, p<.01) și negativ de orientarea spre sine (β= -.33) (Tabelul 2). Orientarea spre sarcină este un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
un mai bun predictor al autodeterminării penrtu activitate fizică în comparație cu orientarea spre sine. Dorința exagerată de a-și depăși adversarii în cadrul unei activități normative conduce la un grad mai redus de auto-determinare. În activitatea fizică, orientarea spre sarcină este un predictor mai bun al autodeterminării comparative cu orientarea spre sine (spre rezultat). Rezultatele sintetice ale analizelor de regresie privind formele mai autonome de motivație (identificată și intrinsecă) sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
mai bun al autodeterminării comparative cu orientarea spre sine (spre rezultat). Rezultatele sintetice ale analizelor de regresie privind formele mai autonome de motivație (identificată și intrinsecă) sunt prezentate în Tabelul 3. În ambele analize, orientarea spre sarcină este un bun predictor al activităților reglate prin identificare, valori (β= .43, p<.01) , prin ele însele sau prin plăcerea resimțită de practicarea lor (β= .58, p<.01). Un practicant de exerciții fizice care este orientat spre sarcină va iniția comportamentul respective stimulat de
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]