309 matches
-
în succesiunea dezvoltării unui individ. În mediul familial se achiziționează și se cristalizează credințe, atitudini, se internalizează normele, valorile și obiceiurile societății. În funcție de modelul parental și caracteristicile relațiilor dintre membri, familia poate deveni sursă pozitivă de adaptare sau, dimpotrivă, factor predispozant al consumului de droguri. ! Este știut faptul că părinții devin primele modele pentru copii, astfel încât, comportamentele lor de consum de alcool, tutun sau droguri pot fi preluate de către copii prin imitație și identificare cu modelul. Șablonul familial împreună cu stilul educațional
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
sens invers. În plan sagital numai curburile orientate cu cavitatea spre înainte, adică cifozele, se expun riscului tasării, deoarece curburile orientate în sens invers sunt protejate de structura mai dură a părții mediane și posterioare a vertebrelor. Poziția șezând, este predispozantă pentru cifoză. De acest aspect va trebui să se țină seama în repartizarea elevilor în băncile școlare. O bancă prea mică, va obliga, cu siguranță, spatele la o încurbare exagerată. Această atitudine, permanentizată pe parcursul anilor de școlarizare, se va solda
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
dintr-o familie cu frecvență mare a unei boli decât numărul ce ar fi fost de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că undeva în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică predispozantă pentru boală. Pentru identificarea regiunilor de linkage se folosesc seturi de microsateliți-marker (secvențe ADN repetitive ale unui „bloc” de baze azotate - di-, tri- sau tetranucleotid) repartizați uniform pe tot genomul uman, realizându-se practic o scanare a întregului genom (Genome
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
care determină apariția bolilor monogenice (Mendeliene) sunt de regulă rare în populația generală (deoarece selecția naturală negativă scade frecvența variantelor genice care pot determina apariția unor boli cu debut la vârstă tânără și mortalitate mare) și, de aceea, fiecare alelă predispozantă se va regăsi în același interval cromozomial de 10-20 cM în fiecare familie afectată de boala respectivă. Mai mult, deoarece bolile monogenice au de regulă penetranță mare (sunt provocate de variante genice foarte „penetrante”), markerii aflați în intervalul de 10-20
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află în linkage disequilibrium cu una din variantele genice ale locusului predispozant. Fenomenul de linkage disequilibrium (dezechilibru de legare) definește o asociere neîntâmplătoare de alele ale unor loci genici aflați în strânsă legătură (linkage), asociere care deviază de la frecvența așteptată a alelelor respective luate individual, așa cum este dată de echilibrul Hardy-Weinberg. El
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
determinarea frecvenței alelelor marker la pacienți neînrudiți comparativ cu subiecți control neînrudiți. Există însă unele limitări în ceea ce privește folosirea studiilor de asociere pentru bolile multifactoriale (Colhoun et al., 2003). Acestea derivă în primul rând din faptul că efectul unei singure gene predispozante este de regulă de mică amploare în cazul bolilor complexe (multifactoriale sau poligenice). Gradul redus de agregare intrafamilială a cazurilor pentru majoritatea bolilor poligenice și eșecul (cu unele excepții notabile) tentativelor de a depista efecte genetice puternice prin studii de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
pe teste de asociere standard a unei anumite variante genice cu o anumită trăsătură fenotipică (sau boală). În forma sa cea mai simplă, studiul de tip cazuri-control compară două grupuri populaționale care se presupune că diferă în ceea ce privește frecvența variantelor genice predispozante pentru o boală (Hattersely et al., 2005). Se compară practic frecvența unei variante genice (alele marker) la un grup de pacienți cu frecvența lor la un grup de control, grup care trebuie să fie similar din punct de vedere al
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
cronice sunt reprezentate de teleangiectazii, vene reticulare sau varicoase, edeme, modificări tegumentare și dureri, care apar imediat după o TVP acută, dar mai frecvent după un interval variabil de timp, care se poate întinde peste 10 ani [2,3]. Factorii predispozanți includ și obezitatea, sarcina, pozițiile forțate în timpul muncii, vârsta și fumatul, uneori și traumatismele locale. În unele cazuri individuale se constată o tendință de agregare familială a venelor varicoase, precum și o mare influență hormonală mai ales atunci când venele varicoase apar
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
venos (90% a cazurilor) și obstrucției venoase (10% din cazuri). - Aproximativ 25 de milioane de locuitori adulți ai SUA prezintă vene varicoase, din care 7 milioane au simptome clinice semnificative. - Peste 70% din ulcerele membrelor inferioare sunt ulcere venoase. - Factorii predispozanți ai venelor varicoase includ obezitatea, sarcina, pozițiile forțate în timpul muncii, vârsta și fumatul, uneori și traumatismele locale. - Manifestările clinice principale sunt edemul, dilatația venelor subcutane, modificările tegumentare, crampe nocturne, greutate în gambă, prurit-ul și pielea uscată. - Ultrasonografia Duplex color
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
adecvat. - stabilirea permeabilității sistemului venos profund al membrului afectat. DIAGNOSTICUL CLINIC Anamneza trebuie să evidențieze posibila implicare a eredității (varicele din cadrul sindromului Klippel-Trenaunay - angiomatoza hipertrofică), factorii de mediu sau unele afecțiuni medicale (diabet, gută) și chirurgicale (fistule arteriovenoase) sau stări predispozante (post-partum, postabortum, utilizare de anticoncepționale) etc. Simptomele dominante ale pacientului sunt reprezentate de diferite senzații de greutate sau tensiune în gambă, accentuate vesperal, uneori dureri ușoare, parestezii sau prurit, rar crampe musculare nocturne. Durerile pot iradia de-a lungul traiectului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
intervenții chirurgicale, cum ar fi fasciotomii pentru reducerea presiunii, amputații în caz de gangrenă, sau incizii/excizii în caz de tromboflebite supurate. EVOLUȚIE Tratamentul medical al TVP trebuie continuat după faza acută timp de 3-6 luni sau până la dispariția factorilor predispozanți în cazul trombozelor proximale iliofemurale. Cronic se administrează anticoagulare eficientă pentru INR de 2,0-3,0, cu ajustarea dozelor sau dacă este posibil se prelungește tratamentul cu HGMM. Dispensarizarea pacienților cu TVP necomplicată revine în sarcina medicului de familie, respectiv
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
mai mare. Efectul protector al DQ6, DQ7 și DQ9 este confirmat și de analiza PETDT, toate cele patru alele prezentând valori RTP mai mici de 1 (p < 0,004). Cu alte cuvinte, toate cele 4 alele sunt semnificativ mai puțin predispozante (altfel spus protectoare) decât DQB1*05 care este neutră. De exemplu, valoarea RTP pentru alela *0602 este de 0,04, adică alela *0602 este de 25 de ori mai puțin predispozantă pentru DZ tip 1 decât alela DQB1*05 (p
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
cuvinte, toate cele 4 alele sunt semnificativ mai puțin predispozante (altfel spus protectoare) decât DQB1*05 care este neutră. De exemplu, valoarea RTP pentru alela *0602 este de 0,04, adică alela *0602 este de 25 de ori mai puțin predispozantă pentru DZ tip 1 decât alela DQB1*05 (p=0,00004). Și în acest caz rezultatele noastre sunt similare cu cele obținute pe un lot de familii din Sardinia (Ionescu-Tîrgoviște et al., 2001). De exemplu, alela DQB1*0301 (DQ7) este
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
HLA DQB1 la probanzii diabetici și frații lor neafectați sunt concordante cu frecvența alelelor respective la probanzii diabetici și respectiv lotul de nediabetici. Astfel, 192 din cei 212 probanzi diabetici (90,57%) au fost purtători ai cel puțin unei alele predispozante DQB1*02 (DQ2) sau DQB1*0302 (DQ8), comparativ cu doar 74,26% dintre subiecții neafectați (Guja et al., 1999 b). Studiul distribuției celui mai diabetogen genotip (DQ2/DQ8) a oferit rezultate similare cu cele pentru genotipul DR3/DR4, lucru deloc
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
multifactoriala complexă. Factorii favorizanți determina acumularea plăcii bacteriene (factor determinant) și nu pot declanșa apariția bolii parodontale în lipsa plăcii bacteriene. Factorii funcționali (de exemplu: traumă ocluzală) prezintă o acțiune indirectă care accelerează evoluția bolii parodontale. Factorii sistemici sunt factori predispozanți care acționează prin reducerea potențialului de apărare a țesuturilor gazdă sau prin diminuarea capacității funcționale a parodonțiului care devine vulnerabil la acțiunea factorilor locali. Deși ipotezele nespecifice ale plăcii au fost îndepărtate în favoarea ipotezelor specifice, tratamentul clinic este încă bazat
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sunt semnele caracteristice; sângerarea este aproape spontană, limfadenopatie, halena fetida, febra. Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
stabiliza leziunile. Numai aprecierea gradului de mobilitate al dinților nu este suficientă pentru a indica terapia de fixare. Terapia de imobilizare trebuie indicată numai după îndepărtaea factorilor locali etiologici de iritație și funcționalăși după reducerea pe cat posibilă a influenței factorilor predispozanți generali. Aprecierea formei clinice de boală -a gradului de evoluție, a dinților afectați trebuie efectuată în urma unui examen clinic aprofundat, completat cu examene paraclinice. Existența unei atrofii osoase generalizate și progresive, a migrărilor dentare care au generat traumatisme oeluzale constituie
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Incidența VTE este de 1,5 la 1.000 persoane/an, cazurile de TVP fiind de două ori mai numeroase decât cele de TEP (57). Incidența VTE crește exponențial odată cu înaintarea în vârstă (58) . Alături de vârsta în sine, alți factori predispozanți pentru TEP la vârstnicul peste 70 de ani sunt imobilizarea la pat, intervențiile chirurgicale în antecedentele recente și cancerul (59). Tabloul clinic al TEP este polimorf. Pe baza examenului clinic este dificil de stabilit diagnosticul de TEP, datorită diverselor combinații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
arterioscleroză cerebrală (ASC); alcoolism și toxicomanii; efectele secundare ale medicamentelor neuroleptice. Factorii cu risc morbigenetic pentru starea de sănătate mintală pot acționa în diferite perioade ale existenței individului și se grupează în trei categorii: factori concomitenți, factori precipitanți și factori predispozanți. 1) Factorii concomitenți sunt reprezentați prin următoarele: a) sex: s-a constatat că femeile sunt mai predispuse la nevroze și stări depresive, pe când bărbații sunt mai predispuși la sociopatii, alcoolism și suicid; b) starea civilă: persoanele căsătorite prezintă o frecvență
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării reacționale și cauza care a produs-o; încetarea stării reacționale în momentul în care dispare cauza acesteia. În grupa factorilor precipitanți intră evenimentele stresante: războaie; migrații de populație; condiții grele de muncă; catastrofe naturale; operații chirurgicale etc. 3) Factorii predispozanți sunt reprezentați prin: factori genetici, în special familiile cu bolnavi psihic; factori de mediu din copilărie; factori biologici și ecologici. 6. Profilaxia Dacă în cazul factorilor de sanogeneză se urmărește instituirea de măsuri de protecție a stării de sănătate mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțională; evitarea efortului, a luptei; satisfacții emoționale; securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină a psihoigienei în aceste cazuri este de a împiedica încă din copilărie dezvoltarea acestor trăsături de caracter la individul care prezintă un teren predispozant. Se vor institui măsuri de educație psihopedagogică și medico-pedagogică adecvate. Acestea vor consta din următoarele: relații deschise și simple; evitarea constrângerilor, care ar putea duce la izolarea copilului și închiderea în sine; evitarea brutalității, a teroarei; excluderea unor parteneri duri
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un inventar al acestor procedee. Redăm în continuare câteva dintre aceste strategii: a) scoaterea din funcțiune a frânelor multiplicării celulare; b) folosirea în avantajul virusurilor oncogene a „terenului“ viciat al materialului ereditar al celulei agresate (polimorfismul p.53 ca factor predispozant al imortalizării de tip neoplazic); c) interferența cu procesul apoptotic. Încă din anii ’90, au apărut lucrări care dovedeau că atât in vivo cât și in vitro, anumite proteine virale anihilează efectul supresor al proteinelor celulare. Metaforic, atacul proteinelor virale
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
proteina virală LMP-1 poate bloca apopotoza mediată de p53, apoptoză inclusă de obicei de factorul de necroză tumorală (TNF). Respectiva inhibare a apoptozei mediată de p53 este probabil responsabilă pentru lipsa de mutații p53 în cancerele asociate EBV. Alți factori predispozanți ai apariției carcinomului nazofaringian ar putea ține de alimentație. În acele zone, oamenii se hrănesc cu pește sărat (alimentația de bază a sărăcimii), aliment bogat în nitrozamine cancerigene. În fine, sunt de luat în considerare și unele „cutume tradiționale“, precum
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de IARC. 80% din cazurile noi au survenit în țările în curs de dezvoltare [1,2]. Este un cancer frecvent în Africa Subsahariană și în Extremul Orient, zone ale lumii cu o creștere populațională rapidă și în care prevalența condițiilor predispozante este ridicată [3]. Fatalitatea este extrem de ridicată, întrucât tratamentul este în general ineficient, iar supraviețuirea pe termen lung nu depășește 3-5%, după informațiile furnizate de majoritatea registrelor de cancer [4-6]. În SUA supraviețuirea globală la 5 ani este de 15
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92125_a_92620]
-
sporită sunt dezvoltarea de abcese hepatice (unele dintre ele pot ajunge de grad 5) și colecistită (deoarece incidența generală în literatură este destul de mare). Abcesele grad 5 pot fi atribuite supraembolizării adiționale, fiind în general vorba de pacienți fără factori predispozanți, dar care prezintă tumori de mari dimensiuni; de aceea este necesar ca toți pacienții să primească tratament profilactic cu antibiotice. EVALUAREA IMAGISTICĂ POST-TRATAMENT La 2-4 săptămâni de la încheierea tratamentului, se recomandă control imagistic - evaluarea CT în fază triplă cu reconstrucție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92145_a_92640]