322 matches
-
Z. Ornea, Glose despre altădată, a fost precedată de zvonul că în cuprinsul ei autorul distruge amintirea frumoasă pe care o avem mulți dintre noi (este vorba, bineînțeles, de o amintire culturală) în legătură cu perioada dintre cele două războaie mondiale. Însuși prefațatorul cărții, Dan-Silviu Boerescu, ne previne că "Glose-le despre altădată ale lui Z. Ornea lasă prea puține iluzii despre mândră lume veche, transformând România interbelică într-o oglindă crudă a unui prezent ce reverberează deja în viitor." Nici vorbă de
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
cunoscute, îndreptățite să se bucure de alt regim. Este, aceasta din urmă, și situația romanului Revoluția de Dinu Nicodin, retipărit de Editura Albatros după 57 de ani de la prima publicare. Actul recuperator l-a înfăptuit criticul Ion Simuț, îngrijitorul și prefațatorul actualei ediții (a doua). Am spus și altădată că suntem risipitori cu valorile, îngăduindu-ne comportări de nababi pe care nici literaturi mai bogate decât a noastră nu și le îngăduie. În realitate, nimic din ce risipim nu ne prisosește
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
de al doilea volum sau numai capitole importante, aș spune esențiale din substanța manuscrisului. Fiul memorialistului, o figură pitorească a Bucureștilor știută, prin îmbrăcăminte și comportament, mi l-a adus, la Editura Minerva, prin anii șaptezeci (și nu cum crede prefațatorul, dl. inginer Nicolae P. Leonăchescu, prin 1952), le-am citit cu plăcere și admirație, pregătindu-mă să le public. M-am izbit de cerbicia cenzurii. Manuscrisul, în forma pe care am citit-o, avea cîteva ample capitole portret (despre C.
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
maladii de familie (alți frați și o soră a scriitoarei au sfîrșit-o la fel). Beldie s-a îngrijit de înmormîntarea ei la cimitirul Bellu, azvîrlind pe țărîna ce acoperea mormîntul ei amintita carte, în semn de omagiu și infinită dragoste. Prefațatorul acestor memorii povestește că a găsit la Biblioteca Academiei scrisorile originale ale Corei Irineu (depuse de Beldie), cu pasajele amoroase către memorialistul nostru și e, desigur, regretabil că, în 1975, la reeditarea cărții pasajele eliminate de Beldie n-au fost
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-am străduit, recunosc nu cu prea multă insistență și probabil de aceea fără succes, să aflu eu unul, spre a-l oferi cititorilor. Dar o asemenea misiune revine editurii, traducătorilor sau prefațatorilor, nu unui recenzent. Traian D. Stănciulescu, semnatarul prefeței (la care voi reveni de îndată) la Arta de a trăda, a încercat și el, fără succes ca și mine, să descopere identitatea misteriosului Casamayor. Firește, un astfel de reproș pare simplă
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
seama că e un rus de secol 19. Traian D. Stănciulescu are un sistem hermeneutic mai sofisticat decît al meu, pentru a stabili, sherlockholmesian, un profil spiritual, măcar, dacă nu biografic, al lui Casamayor. Interpretînd stilul și natura observațiilor autorului, prefațatorul creionează acest portret: probabil un cărturar din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare în textul care introduce Arta de a trăda, sînt, vai!, rele deprinderi ale discursului intelectual din România. Dar cu mult mai grav și pe
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp și spațiu. Profesorul universitar orădean Ioan Derșidan, prefațatorul expert al lucrării, a făcut un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus Bochmann, de la Leipzig, care oferă în postfață informații interesante, documentate la fața locului, despre anvergura studiilor românești inițiate de Weigand, și Rudolf
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
înseamnă puțin peste nimic.) Nefiind critic literar, nu-i revenea obligația de a-i fi citit cu creionul în mână, din timp, volumele. Și nici aceea de a le plasa adecvat în tabloul sinoptic al literaturii române postbelice. (La ceilalți prefațatori, am văzut, metoda dă sau, după caz, nu dă rezultate.) Pornea, deci, cu șansa a doua. Culmea, dar din acest evident deficit provin avantajele majore ale antologiei. Este vorba, în primul rând, despre o anume pedagogie. Învâțând pe cont propriu
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele, cu atât mai puțin justifica o situație artistică privilegiată". Cât de bine definește prefațatorul veritabilul seism literar al acelor ani: trecerea necesară de la determinarea civică a poeziei la determinarea ei estetică! Cu atât mai binevenită și mai convingătoare este schimbarea-prin-continuitate pe care Vasile Alecsandri o va realiza în creația sa poetică din Pasteluri. La
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
propunea să servească din plin acestui scop, în fond, un atentat la ființa noastră spirituală. Ideea autorului "anonim" ( cine altul decât P.C.R.?) era să fie cu desăvârșire eliminate lucrările de sorginte fascistă, nazistă, legionară, antisemită, dar, observă pe bună dreptate prefațatorul, aceasta nu constituia decât o simplă fațadă, o mască "pentru adevărata ofensivă de cea mai mare anvergură: cea dusă împotriva întregii culturi naționale." Și lista de nume ne-o va confirma. Antifascismul ei este dubios, notează penetrant mai departe Victor
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
bine dilacerat, fel de fel, de dușmani și, uneori, de prieteni, revine, în viață și după momentele de nepărtinitor omagiu, fraza lui mîngîietoare, recuperînd, în aburul ideilor, un destin pe care practica l-a omorît. Nu o catedră Eminescu, precum prefațatorul lui Sainte-Beuve, voiește Perpessicius în Universitate, ci o catedră Iorga. De stil, și de aprindere, întru patima unor cauze de tot soiul. Literatură de zile mari e un reușit joc de cuvinte, alegînd, din poemele omagiale, pe cele chiar meritorii
Bucuria descoperirii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7464_a_8789]
-
știm bine/ către ce/ sigur este că/ o poezie/ te ajută/ să te ridici/ către cer/ chiar când locuiești/ între gunoaiele/ din cartierul/ alchimic" (Rost). "Către un astfel de suflet care este excepționalul poet Ion Maria se îndreaptă - încheie empatic prefațatorul - prețuirea mea admirativă, emoția mea confraternă". Dar un critic fin de poezie ca Gheorghe Grigurcu trebuie să știe că bunele sentimente nu sunt suficiente pentru a susține, artistic, o pagină de literatură. Din păcate pentru cățelul ud și flămând, pentru
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
fi oferite diverselor personalități locale ce sprijină asemenea manifestări. A fost, acum, cazul volumului de poeme blagiene tradus prin 2001 de d-na Micaela Ghițescu, din care măcar un exemplar ar fi trebuit să fie oferit decanului Facultății de Litere, prefațatorul colocviului. Un astfel de Ťprotocolť s-ar zice că nu e prevăzut încă de regulamentele M.A.E. - și ar trebui neapărat să fie.
Literatură română prin Europa by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11060_a_12385]
-
de discuție. O adevarată surpriză o constituie prezenta în volum a unei prefețe semnate de nimeni altcineva decât de Cristian Tudor Popescu, cel mai agitat ziarist român de azi (și cel mai talentat, dar aceasta nu intră acum în discuție). Prefațatorul se simte cuprins de nostalgie gândindu-se la cartea lui Costache Olăreanu: "Recitirea ei în formă compactă provoacă o stare de spirit cu totul neașteptată, pe care priză săptâmânală nu mă făcuse să o bănuiesc. Liniștea. s...ț Prețioasă și
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice, neegalat până în prezent
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
neîncetate șocuri ale bunei dispoziții, al cărei principiu e unul moral.” Observațiile de moralist, așadar, nu impietează nicidecum șolticăriile. Sunt făcute din același aluat. Iar deosebirea e, în fond, o chestiune de registru stilistic. E singura nuanță care îi scapă prefațatorului, care construiește în schimb o adevărată (și, repet, fermecătoare) teorie sociologică a personalității. Mult mai simplu, granița ar fi putut fi trasată așa: protocol pe de-o parte, familiaritate, pe de alta. Cine a citit critica lui Cornel Regman n-
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
culturală a anilor ’30-’40. Volumul pe care îl prezentăm aici adună cîteva texte cu caracter memorialistic și epistolar despre cei mai celebri reprezentanți ai grupării: Cioran, Eliade și Ionesco. Înainte însă de a-l discuta propriu-zis, o observație: nici prefațatorul ediției (Mihai Șora), nici îngrijitorul acesteia (Fabian Anton) nu precizează destinația inițială a celor mai multe dintre textele publicate aici și, cu excepția articolelor din Vremea și a scrisorilor, ele nu sînt nici datate. Nu este o carte concepută unitar, ci conține fragmente
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
Cea așa zicând terestră sugerează o eventuală comandă editorială din partea Editurii Albatros, specializată, cândva, în publicarea de cărți pentru tineret. Cealaltă, care vede aici o rescriere postmodernă (în maniera lui Barthelme), e desigur, cu mult mai fertilă. Probabil că și prefațatorului. N-o spune însă negru pe alb. Semn de admirabilă imparțialitate. Încă o notă doar, în finalul acestei cronici. Există, în ultimul volum al lui Leonid Dimov, un poem intitulat Mesajul și dedicat lui Mircea Ivănescu (alături de care, cum știm
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
o nălucire, Apoi, cu ochii închiși, am împăturit Bilețelul, acum motolit, Am chemat chelnerul și i-am spus Să-l înapoieze celui de sus, Celui care mi l-a trimis” (p. 316). Necesar în ansamblul său, proiectul devine, prin medierea prefațatorului, un memorabil dialog editorial și interpretativ cu opera poetică a lui Leonid Dimov.
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este o nesfîrșită confesiune despre frustrare (în fond ce este gardianul dacă nu un alt fel de deținut
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
că ultimul capitol vizează nici mai mult, nici mai puțin decât „conflictul optzecistofracturist dintr-o perspectivă ritual simbolică”. S-a înțeles deja, cred, că sunt destul de bine informat în legătură cu amănuntele de ordin tehnic ale acestei ediții. Întâmplarea face să fiu prefațatorul ei. Acesta este motivul obiectiv pentru care am ales să scriu acum, cu puțin înainte de apariție, un fel de avancronică, și nu, eventual, după, o cronică redundantă și, chiar de aceea, moralmente discutabilă. Am însă și o serie de alte
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
de nu s-au plictisit să citească mereu ce-au învățat pe de rost. Uneori te poți plictisi și de aceleași nume... și mai ales de coriștii care cîntă pe o singură voce. Iertați-mă, m-am îndepărtat de la subiect. Prefațatorul acestui demers seducător, cum rar se întîlnește într-o carte de critică sau istorie literară, Mihai Zamfir, spune în emoționant- „grațiosul” Domniei Sale „Cuvînt înainte”: „Gabriela Gîrmacea nutrește față de Mihail Sebastian o iubire veche și fără rezerve. Cum poți iubi un
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
e încercarea de a clasifica radical nu fapte clare, ci tendințe aparente. Întâmplarea, în cazul acestora, poate mina oricând, sub umbrela protectoare a lipsei de intenție, un scenariu altminteri coerent. Mai ales atunci când există, pentru a subsuma excepțiile invocate de prefațator, un concept de felul narațiunii - ocolesc, extenuat de frecvența cuvântului în fragmentul reprodus, cuvântul "proză" - poematice. În fine. Eroarea pe care o comite Negrici e una, din fericire și ca de obicei, prin lipsă, nu prin adaos. Neinventând fantast nimic
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]