1,412 matches
-
darurilor.[ 27] Jertfa adusă în Liturghie este o jertfă adevărată și nu este deosebită numeric de cea de pe Golgota ci identică cu ea. Această jertfă constă în prefacerea pâinii în Mielul, care a fost junghiat odată. Deci are loc o prefacere, iar nu o junghiere. Și în cazul jertfei de pe cruce a avut loc o prefacere. Prefacerea a făcut ca în locul Mielului nejunghiat să avem unul junghiat iar în cazul jertfei din Liturghie, prefacerea face ca în locul pâinii nejertfite să avem
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
de cea de pe Golgota ci identică cu ea. Această jertfă constă în prefacerea pâinii în Mielul, care a fost junghiat odată. Deci are loc o prefacere, iar nu o junghiere. Și în cazul jertfei de pe cruce a avut loc o prefacere. Prefacerea a făcut ca în locul Mielului nejunghiat să avem unul junghiat iar în cazul jertfei din Liturghie, prefacerea face ca în locul pâinii nejertfite să avem trupul lui Iisus Hristos cel junghiat pe Cruce. Deci, multiplicitatea Liturghiilor nu trebuie să nestrecoare
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
cea de pe Golgota ci identică cu ea. Această jertfă constă în prefacerea pâinii în Mielul, care a fost junghiat odată. Deci are loc o prefacere, iar nu o junghiere. Și în cazul jertfei de pe cruce a avut loc o prefacere. Prefacerea a făcut ca în locul Mielului nejunghiat să avem unul junghiat iar în cazul jertfei din Liturghie, prefacerea face ca în locul pâinii nejertfite să avem trupul lui Iisus Hristos cel junghiat pe Cruce. Deci, multiplicitatea Liturghiilor nu trebuie să nestrecoare în
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
fost junghiat odată. Deci are loc o prefacere, iar nu o junghiere. Și în cazul jertfei de pe cruce a avut loc o prefacere. Prefacerea a făcut ca în locul Mielului nejunghiat să avem unul junghiat iar în cazul jertfei din Liturghie, prefacerea face ca în locul pâinii nejertfite să avem trupul lui Iisus Hristos cel junghiat pe Cruce. Deci, multiplicitatea Liturghiilor nu trebuie să nestrecoare în minte ideea că există mai multe jertfiri ale Trupului Domnului. Liturghiile și elementele de pâine și vin
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
nejertfite să avem trupul lui Iisus Hristos cel junghiat pe Cruce. Deci, multiplicitatea Liturghiilor nu trebuie să nestrecoare în minte ideea că există mai multe jertfiri ale Trupului Domnului. Liturghiile și elementele de pâine și vin pot fi multe și prefacerea poate avea loc de mai multe ori în aceeași zi, însă Trupul lui Iisus Hristos, în care se prefac ele este totdeauna unul și același. Și după cum există un singur Trup al Domnului, tot așa există numai o singură junghiere
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
cea care a avut loc pe Cruce. Deci nu există o nouă junghiere sau jertfire acestui trup adică cea care a avut loc pe Cruce. Deci nu există o nouă junghiere ori jertfire sângeroasă a lui Iisus Hristos, ci actul prefacerii conferă Liturghiei valoarea și caracterul de jertfă adevărată. Așadar este vorba de unul și același dar de jertfă. Prefacerea este clipa sau punctul culminant al Liturghiei în care jertfa liturgică se identifică în mod real ce cea de pe Golgota. Ea
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
care a avut loc pe Cruce. Deci nu există o nouă junghiere ori jertfire sângeroasă a lui Iisus Hristos, ci actul prefacerii conferă Liturghiei valoarea și caracterul de jertfă adevărată. Așadar este vorba de unul și același dar de jertfă. Prefacerea este clipa sau punctul culminant al Liturghiei în care jertfa liturgică se identifică în mod real ce cea de pe Golgota. Ea nu este o repetare, o reînnoire și nici o reproducere a acesteia, adică nu este un nou act de jertfire
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_epicleza_euharistica.html [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
nu se poate săvârșii Taina Euharistiei, așa nu se poate săvârși Liturghia fără mărturisirea credinței lor prin cântări de cerere, de laudă, de mulțumire.”[6] De asemenea, în viziunea Bisericii Ortodoxe, „săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect - spune Nicolae Cabasila - prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop, sfințirea credincioșilor, care prin aceasta, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor; iar ca mijloace, care pregătesc și înlesnesc împlinirea acelui efect și acelui scop, sunt rugăciunile
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
în cuvintele sale, acestea nu găsesc nici un ecou. Dacă cere ceva fără ca mai înainte să fi stabilit relații, oamenii nu-i dau. Dacă nu este nimeni alături de el, cei care vor să-i facă rău se apropie.” (Yi King, Cartea prefacerilor, veche de 3000 de ani) *Raymundus Lullus este un savant catalan care în ultima parte a secolului al XII-lea, la vârsta de patruzeci de ani, a inventat prima mașină de calcul pe care a numit-o Arta Combinatorie. Lullus
CUM SĂ IEŞIM DIN SISTEMUL OCULT AL NOII ORDINI MONDIALE. UN MANIFEST AL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE. NOTE PENTRU AGONIA U.E. VOLUMUL 4 (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 20 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1418916763.html [Corola-blog/BlogPost/349689_a_351018]
-
popor trăiește prin istoria lui. Nevoia de a apropia timpurile, fie ele mai îndepărtate, fie mai apropiate, în special pe acestea din urmă, o resimțim, astăzi, tot mai acut, când trecem prin momente de încercări datorate crizei economice mondiale și prefacerilor interne și internaționale atât de complexe, când strădaniile individuale și colective se cer susținute de argumente care să dea forță și curaj, perseverență și înțelepciune pașilor noștri spre mai bine. Cu alte cuvinte, istoria este plină de pilde și învățăminte
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/1_decembrie_ne_aduce_amint_stefan_popa_1385840908.html [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
făcută. De-al tău dor inima-mi frâng De te pierd, doar zac și plâng. Doamne, rău m-ai blestemat De iubire să nu scap, Aer îmi e pana, sunt viu Mort de-oi fi - fi-va-mi sicriu!... 5. Prefacerea în tril... De-ai să te-ntorci, am să-ți trezesc fiorul De a iubi o singură femeie Am să aprind în tine o scânteie Ce va încinge-n trupul tău iar dorul. În nopți de basm noi vom goli
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
i se legase de această hotărâre. Ceea ce îi aducea bucurie, dulceață, mângâiere. Îi sporea așteptarea și nădejdea bucuriilor duhovnicești celor mai puternice și mai cutremurătoare. Pregusta cele viitoare”. Asumarea Adevărului sfințitor al Bisericii presupune o înnoire radicală a vieții, o prefacere a minții și a simțirii. Adevărul nu se reduce la litera Evangheliei sau a învățăturii de credință; el are o dimensiune profund existențială, devenind izvor de viață autentică. Adevărul Bisericii asumat ca mod de viață exersat concret transfigurează persoana. În
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SUB SEMNUL SPIRALEI Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului În partea cea mai isteață închisă-n contur de os, liniște nu există doar prefaceri urcătoare, sub semnul spiralei hrănindu-se cu ispitele gândului. Cât poate să fie înaltul de nu-l putem vedea cu nimic? Și cât de adânc poate fi adâncul de nu ajungem la el? Doamne, totul se naște atât de abstract
SUB SEMNUL SPIRALEI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1403623645.html [Corola-blog/BlogPost/374242_a_375571]
-
16 ani. Termină liceul la București și pleacă la Paris ca student, rămânând șase ani fără a-și finaliza studiile. Aici este prins în vârtejul strălucitoarei boeme din epoca “belle époque”. În acest timp capital Franței trăia febră unor mari prefaceri civilizatorii, un fel de vârstă de aur cu puseuri avangardiste între simbolism și suprarealism în poezie, între naturalism și reformele proustiene în proza și între impresionism și orientările novatoare impuse de fauvism și cubism, în pictură. Acum modernismul nu mai
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1410413598.html [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
închinai viziunii de coșmare iar Duhu-mi înălțai prin negre vrejuri măcar să pipăi rosturile-amare dar nu priceperea îți picură în liniști căci nu ești mag - dedat la binefaceri: pe cuie să te culci - precum pe miriști și generos să sângeri în prefaceri... ...nicicând sărută Crist un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor! BALADA MONȘTRILOR pitici cumpliți în stranii hore n-au cer sub ei nici aurore : geroase pete-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1463558286.html [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
a preoției creștine (cap. XIV). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe pământ! Nu numai atât, dar preoților creștini li s-a dat o putere care covârșește toate făpturile create, văzute și nevăzute: „Aceia ale căror păcate le veți ierta vor fi iertate; și
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1421997897.html [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe pământ! Nu numai atât, dar preoților creștini li s-a dat o putere care covârșește toate făpturile create, văzute și nevăzute: „Aceia ale căror păcate le veți ierta vor fi iertate; și
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_paulin_leca_.html [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
clar că Iliescu a pus punctual pe i la Cluj.” Entuziasmul apariției primului număr al revistei este relevat într-un articol editorial de prima pagină - Sumus: „Cel mai prețios capital al nostru este entuziasmul și tinerețea. Trăim timpul unor mari prefaceri și nimeni nu are dreptul să renunțe la participarea sa activă în toate domeniile vieții noastre socialiste. Contribuția fiecăruia dintre noi poate fi hotărâtoare atunci când este vorba de încă un pas pe calea progresului social. Suntem și ne considerăm angajați
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de jumping blues și boogie-woogie, jazz, rhythm and blues) și muzica albă (cea numită country). După al doilea război mondial, radioul a pătruns în toate casele americane, dar majoritatea stațiilor transmiteau un singur fel de muzică. Națiunea trecea prin mari prefaceri legate de dezvoltarea fără precedent a economiei și un număr mare de americani de culoare au migrat din zonele rurale din sud spre marile centre industriale din nord: New York City, Detroit, Cleveland, Chicago, Buffalo. Un număr de disc jockeys, ghicind
Chuck. Sau cum a trăit, a cântat și a plecat dintre noi tatăl rock and roll-ului by https://republica.ro/chuck-sau-cum-a-trait-a-cantat-si-a-plecat-dintre-noi-tatal-rock-and-roll-ului [Corola-blog/BlogPost/338859_a_340188]
-
-se, de Patriarhia Moscovei (ceea ce era destul de previzibil). Mitropolia Basarabiei se străduie, între timp, să facă totul pentru a compromite ortodoxia românească, în timp ce Patriarhul Daniel este ocupat cu orice altceva. Așadar, toate țările vecine României se află în plină fierbere, prefacere, agitație. Unele se consolidează intern și devin eficiente și pe plan extern, altele se clatină periculos, amenințând stabilitatea celor din jur, pe teritoriul multora se duce o bătălie geopolitică acută între SUA și Rusia. Există o profeție a părintelui Arsenie
ROMÂNIA ÎNCONJURATĂ! CÂND VOM CONŞTIENTIZA PE CE LUME TRĂIM? de REVISTA RAZBOI INTRU CUVANT în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 by http://confluente.ro/Revista_razboi_intru_cuvant_romani_revista_razboi_intru_cuvant_1346045362.html [Corola-blog/BlogPost/355269_a_356598]
-
urma să se întâmple? Erau acestea semne, care prevesteau un război lung și pustiitor? Sau era începutul unui cataclism nemaivăzut așa cum spuneau legendele din vechime? Poate că era semnul unor ciume și boli cumplite, declarară unii. Sau era vremea unor prefaceri precum căderea unor imperii, poate chiar al celui Roman, spuneau alții. În fapt, cei mai autorizați să dea un răspuns erau chiar savanții din Alexandria care credeau că mantia neagră a lui Apollon umbrit de Selena, care trebuia să se
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1406237390.html [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
compusă din 500 de insule, dintre care 100 locuite, mai mari fiind Seeland (unde este situată și capitala), Fyn, Lolland, Falster. Partea sudică a Peninsulei Iutlanda, pe o porțiune de 68 km, constituie granița cu Germania. Teritoriul a suferit numeroase prefaceri geologice, pe parcursul timpului, înghițit de ape și zguduit de seisme, acum relieful este aproape plat, unele coline nu depășesc 200 m în centrul și estul Iutlandei. Fluviul Guderna (130 km) ce traversează Iutlanda constituie o sursă importantă hidroenergetică. Descoperirea de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și un interes împlinit, acest domeniu, care începuse, datorită reprezentanților curentului literar romantism, să fie pus pe raftul valorilor adevărate ale celor care desăvârșeau, prin creația folclorică, vechile tradiții strămoșești. Culegeri considerabile, transcrise cu astfel de creații literare populare, sufereau prefaceri, iar multe versificări erau creații în genul popular. Urmărind acest traseu de împlinire a marilor noștri creatori de artă poetică, printre care și neobositul culegător de folclor Vasile Alecsandri, vom regăsi mirajul Zburătorului printre creațiile poetului, republicate în colecția de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
găsesc încercări în gen popular, imitații și variante la diferite culegeri, la ff.34-36, 40, 58 v. Foile 313-325 alcătuiesc un caiet format mare, scris pe două coloane. Sunt culegeri transmise poetului, care în bună parte se află trecute, cu prefaceri, în manuscrisele 2276 I, 2277, 2284, 2285, 2306. Caietul anonim prezintă particularități fonetice moldovenești; greșelile de ortografie arată cultura redusă a culegătorului. Avem a face, probabil, cu o achiziție făcută de Eminescu în epoca de lucru pentru Societatea literară Orientul
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
DEX, 1974. 12 Caietul 2262 miscelaneu din 217 foi, cuprinde mult material. Foile 64-66, 94-95, 98, 10l-l02,117, 123-l24,143-l50 au făcut parte din același caiet. La ff.64 și 147 sunt culegeri pe care Eminescu le citează, cu mici prefaceri, în O tragedie țigănească din Curierul de lași, 1876, nr. 79, toate fiind dinainte de 1876. Culegeri de la ff.66, 98 și 130 sunt reluate în ms.2276 1. La f.123 este Cântecul străinătății, din care Eminescu citează o parte
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]