876 matches
-
mecanism foarte simplu care, firește, nu numai că n-a jucat nici un rol în revoluția industrială, dar a continuat să rămână un element mecanic strâns legat de stadiul meșteșugăresc al industriei. De aceea, moara poate fi mai degrabă încadrată în preistoria mașinismului. De abia moara cu valțuri, pusă în mișcare prin forța aburului, poate fi socotită o instalație industrială mecanică în sensul apropiat celui pe care îl dăm noi astăzi mașinii. Totuși, deoarece între aceste două tipuri de mori există o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
et de morale până azi, un reper al subtilității analitice. El detașează figura dandy-ul extinzând comparația cu Încă un tip, arivistul, și plasează Întreaga scenă a dialogului celor trei ipostaze masculine la Începutul veacului al XIX-lea (cu toată preistoria lor). Dandy-ul, snobul și arivistul sunt priviți unul În oglinda celuilalt, prin permutări succesive. Astfel se degajă asemănările (cât de Înșelătoare!), dar mai ales deosebirile. Ce anume Îi apropie și Îi desparte, dincolo de cadrul istoric comun În care apar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ori și Klement Gottwald de 18 ori. În mod similar procedeaz... manualul lituanian de istorie editat În 2000 pentru Înv...ț...mîntul primar, elaborat de R. Lauzikas, G. Mackevicius și K. Mickevicius. El trece prin toat... istoria ț...rîi, de la preistorie pîn... În zilele noastre, scoțînd În relief toate momentele ei cruciale și cele mai prestigioase elite (scriitori, artiști, sportivi etc.). Penultimul capitol (17 pagini, adic... 13,3% din Întreg) e consacrat ocupațiilor, a URSS-ului și a Germaniei naziste, Între
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
monetară, Editura Universității de Vest din Timișoara, Timișoara, 2009. Cerna, S., Sistemul monetar și politica monetară, Editura Enciclopedică, București, 1996. Chang , H-J., 23 de lucruri care nu ți se spun despre capitalism, Editura Polirom, Iași, 2011. Childe, V .G., De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. G., Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1966. Chirițescu, D. D.; Băbeanu, M., Inflația din economia românească în tranziție, Editura Ager, Tg-Jiu, 2009. Chirițescu, D. D, "Răsplata fraierului", în Dilema Veche, anul XI
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 9. 438 Denumirea de "aur" vine de la latinescul "aurum". Vezi și Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 9. 439 V. Gordon Childe, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967, p. 127. 440 Prin economie monetară înțelegem deținerea și folosința monedei (în dubla sa funcționalitate, de mijloc de schimb și mijloc de evaluare a valorii mărfurilor) pe scară largă și în mod permanent. Economia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
549 Ibidem, p. 275. 550 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 308. 551 V. Gordon Childe vorbește despre modul în care funcționa economia banului în epoca Imperiului Babilonian. Redau textul mai jos. Vezi și De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967, p. 150. "Dreptul babilonian consfințit de Hammurabi garanta drepturile creditorului și consfințea exploatarea micului producător de către cei bogați. Debitorul putea fi adus nu numai în situația de a-și ipoteca pământul, dar și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
identități de substanță, iar distanțele În timp și spațiu nu constituie un obstacol În fixarea originii și sensului unui fenomen de folclor, cules În secolul al XIX-lea sau XX, Într-o formă culturală (atestată sau presupusă) din Antichitate sau preistorie. Adepți ai teoriei relicvelor, acești cercetători văd În folclor un depozitar al formelor din vechime, puțin prăfuite și discret alterate, dar În niciun caz radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Despre vidul interior, 7-8/1933, Împotriva oamenilor inteligenți, 9/1933), ambii detronând idei înrădăcinate, concepte, mentalități curente etc. Rubricile mai importante sunt „Paranteze sincronice”, „Puncte”, „Carnet”. Publică poezie Emil Botta (Anotimp, Minerul, Centru, Comă), Al. Robot (Cerbii din liră, Nostalgie, Preistorie, Somn pe câmp, Romanță), Virgil Gheorghiu (Orientală, Luni, Vânătoare saxonă, Marea vânătoare), Horia Stamatu (Pastel, Oglinzi, Tombolă), Eugen Ionescu (Elegii), Simion Stolnicu, Ștefan Stănescu, Vasile Trotușan, Pericle Martinescu, Sabin Vania, Petre Boldur, Horia Groza, Gabriel Mavrogheni, Const. Munteanu, Aurel Chirescu
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
supraviețuit departe de patria sa, în tradițiile goților și în erudiția istoriografică, foarte mitologizată, a Occidentului. La rândul său, după ce precizează că lipsesc mărturiile dăinuirii lui Zalmoxis, după 275, Panaitescu arată că poporul de la Dunăre și Carpați împărtășea încă din preistorie credințe proprii, ca toate popoarele europene înainte de creștinism istoricul vrea să sugereze că mulțimile din Dacia nu împărtășeau învățătura lui Zalmoxe. Aceste credințe nu alcătuiau un sistem filosofic sau o mitologie închegată, ci tradiții, obiceiuri și datini în legătură cu calendarul agricol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Imperiului (275) și până la instalarea religiei lui Hristos".53 Pe meleagurile noastre, noua credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cea mai veche formă de viață colectivă în istoria neamului românesc, fie că este vorba de agricultură, creșterea animalelor și meșteșuguri, este obștea. La începutul vieții românești a fost satul. Satul românesc are o vechime istorică apreciabilă, cu rădăcini în preistorie (neolitic-Eliade). Obștea țărănească românească era bazată pe munca și stăpânirea în comun (devălmășie) a pământului de către locuitorii satului (din lat. fossatum), împărțiți pe familii, în care fiecare stăpânea câte un lot de arătură. Obștea țărănească, în istoria românilor, cu structura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la români. Obștea s-a dezvoltat din perioada primară a istoriei, păstrând principalele caracteristici ale ei, iar feudalismul s-a dezvoltat (născut) direct din obștea primară, ca urmare a diferențierii sociale din sânul acesteia. Obștea țărănească, cu o vechime din preistorie, s-a menținut în timpul stăpânirii romane (106-275), ca și în perioada migrațiunii popoarelor (secolele III-XIII), până la nașterea feudalismului românesc, în secolul al X-lea, și chiar după aceea. După retragerea stăpânirii romane din Dacia, populația autohtonă "nu s-a strâns
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nivelul vremii. Nu departe, prin situarea în absurd, de utopiile negative, scriitorul montează bufonada unei „civilizații superficiale de forme”. Tipare și imbolduri swiftiene se simt în crochiurile savanților ignoranți, al feministei, în satira găunoșeniei din viața intelectuală (Mya Lak, În preistorie, Explorări, Prezidenta). Eliberat parcă de orice constrângere, pamfletul dă curs slobod elementului monstruos și trivial, cerând ex negativo respectul structurilor vitale. Tableta este genul care, în literatura română, îi aparține: A. îl creează și îl consacră. Mărturisind aversiune față de compunerile
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
chiar mai mult, străbăteau cortina de fier atât de solidă în perioada aceea, ducându-mă când în piața din fața unei catedrale gotice, când pe aleile unei grădini a cărei vegetație mă lăsa perplex prin geometria ei infailibilă. Mă cufundam în preistoria familiei noastre... Deodată, fotografia acea! Am văzut-o când, din pură curiozitate, am deschis un plic mare, strecurat între ultima pagină și copertă. În el era acel inevitabil set de poze pe care nu le consideri demne să figureze pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care a adoptat două convenții: Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului și Convenția pentru crearea unei Curți Penale Internaționale. Aceste convenții utilizează o abordare similară cu cea care s-a desprins din lucrările Conferinței de la Copenhaga din 1935. Iată, așadar, preistoria acestor preocupări, a acestor reglementări. În mod paradoxal, aceste eforturi au fost încununate de succes în preziua începerii celui de-al doilea război mondial. În 1937, deja suntem în plină criză politică în Europa și, în mod evident, această convenție
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
până în vremea noastră ; după datină, mereu se găsea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui” (Geografia, VII, 3, 5). Această relație de tip special între suveran („cel care poate”) și marele preot („cel care știe”) avea rădăcini adânci în „preistoria indo- europe- nilor”, cum nota Mircea Eliade (86, pp. 69-70). Analog, peste secole, Ștefan cel Mare - conform legendelor populare - îl căuta pe Daniil Sihastrul, retras în peștera-chilia sa, pentru a-l consulta în privința unor probleme critice (ducerea unor războaie, întemeierea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Culture, 1871), iar, mai târziu, Sigmund Freud (Totem und Tabu, 1913) sublinia paralelismele dintre gândi rea magică, animistă și totemică a primitivului și gândirea copilului (35). C.G. Jung pleacă de la premisa că ontogenia repetă filogenia : Așa cum evoluția corpului embrionar repetă preistoria sa, tot astfel mintea se dezvoltă trecând printr-o serie de etape preistorice [...]. Deoarece copilul este mic, iar gândurile sale conștiente sunt puține și simple, noi nu realizăm profundele complicații ale minții infantile, bazate pe identitatea sa originară cu psihicul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bucăți rezultă din versurile copiilor de invocare a Soarelui de primăvară sau a Lunii noi : Una mie, Una ție [planetei invocate], Una popii Irimie (33, p. 36 ; 11, p. 123). Acest tip de practică religioasă este extrem de vechi, datând din preistorie, deci dinainte de invazia triburilor indo-europene pe continentul nostru (mileniile IV-III î.e.n.) (vezi 66). Odată cu degradarea și dispariția acestor practici sacrificiale, s-a pierdut funcția magico-rituală a ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
masageților, le erau cunoscute [tracilor] ca narcotice” (70, p. 223, n. 1). E posibil ca savantul german să aibă dreptate, dar, din păcate, el nu a adus argumente în sprijinul ipotezei sale. H. Jeanmaire crede că, „într-una din fazele preistoriei sale”, Dionysos a fost probabil o divinitate a iederei sau a viței-de-vie sălbatice (105, pp. 22-23). „El cel dintâi ar fi stors strugurii ce cresc sălbatici [...], descoperind astfel foloasele vinului”, scria Diodor din Sicilia (Biblioteca istorică, III, 63). La rândul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
politic al statului asupra mijloacelor de informare existente războaiele religioase și Fronda, pentru instaurarea cenzurii regale asupra tipografiilor; al Doilea Război Mondial și războaiele coloniale, pentru controlul republican asupra radiourilor și televiziunilor. Războiul scoate cu brutalitate orice sistem mediatic din preistoria sa administrativă și juridică. Anterior, dominante sînt inerția, mica înțelegere, ambiguitatea. În radioul de dinainte de război, considerat serviciu public după victoria din 1918, coexistă posturile de stat și cele private (autorizate). Ciudatul război din 1939 transformase deja radiodifuziunea în "națională
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plan superior; de fapt el este “pus la treabă”. După ce, într’o serie de studii privind folclorul românesc, V. Lovinescu ajunge la concluzia că mitul, concretizat în basme ori balade, este de fapt producția/“mesajul sacru” al unui ințiat din preistorie, perpetuat oral ca folclor (fiind vorba în fapt de un arhetip), urmărește simbolul peștelui (evident în relație cu Era Peștilor ca fundal al desfășurării evenimentelor relatate (v. §II.6)): peștele miraculos din basmul “Băiatul cel bubos și ghigorțiul” cules de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
treptat în zona preocupărilor cognitive, imaginea familiară a oamenilor trăind împreună a făcut printre altele ca socialul să nu devină foarte devreme subiect al interogațiilor. Spectaculozitatea fenomenelor naturii le-ar fi impus inițial pe agenda explicațiilor. Fiind aspecte situate în preistorie, este dificil de spus dacă astfel au stat lucrurile sau dacă nu cumva dreptate au cei care consideră că omul primitiv includea în explicațiile sale, în mod nediferențiat, elemente privitoare la toate dimensiunile majore ale realității. Indiferent care dintre cele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mileniului I - mijlocul mileniului II d.H.), din epoca modernă (sec. XVI-XIX) Și contemporană (sec. XX-XXI). Pe baza criteriului care ține de calitatea sau nivelul teoretic al gândirii economice avem perioada preștiințifică sau preclasică (J.A. Schumpeter), denumită de alți gânditori preistoria gândirii economice preștiințifice (K. Marx), care durează de la începuturi până la mijlocul secolului al XVII-lea Și gândirea economică din perioada Științifică, începând cu mijlocul secolului al XVII-lea Și până în zilele noastre” (Sută-Selejan, 1994). Aceste periodizări sunt importante pentru a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
scenariu istoric, în sensul în care s-ar dezvolta după o filosofie a sensului istoriei. Aristotel nu își proiectează reflecțiile politice pe fundalul unei filosofii a istoriei. Chiar mai mult, singura „istorie” este cea anterioară propriu-zis politicului, în măsura în care el prezintă „preistoria” în calitate de condiție și origine a apariției polis-ului. În ciuda taxonomiei sale, care pare a impune ca cea mai bună constituție regalitatea, Aristotel va construi în cartea a VII-a a Politicii imaginea unei constituții maximale care nu va avea de-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
modernă întemeiată pe principiul certitudinii absolute. Istoria nu mai e pentru omul modern reproducerea unui arhetip ancestral, ci producerea conștientă a unei lumi guvernată de rațiune care relegă tot ceea ce îi scapă sau i se opune în domeniul supraviețuirii unei preistorii care trebuie în mod necesar eradicată. De o parte sunt „viețuitorii”, cei care trăiesc conștient și construiesc eficient, de cealaltă parte „supraviețuitorii”, cei care rămân tributari unui trecut din ce în ce mai estompat și mai șters de activitatea conștientă a celor dintâi. „De
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]