1,082 matches
-
cult și aspirând la o participare activă în politică. Papi, cardinali și episcopi nu se mai deosebesc în această privință de negustori sau conducători politici. Creștinismul rămâne, totuși, elementul preponderent al culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorați de credincioși. În același timp, însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele filologice și istorice noi la studiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra teologiei și
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
finalizată și era încă ridicată doar în „roșu”. Societatea Cenușa s-a confruntat cu o puternică opoziție din partea a Bisericii Ortodoxe Române, care prin hotărârile sinodale din 1928 și 1933 a interzis orice asistență religioasă pentru cei incinerați. În opinia prelaților ortodocși ai vremii, cum au fost Iuliu Scriban, Marin Ionescu, Dionisie Lungu, Ion Popescu Mălăieși etc., incinerarea reprezenta o practică păgână și masonă, contravenind flagrant doctrinei creștine și cultului morților, fiind de asemenea un atentat la ființa „tradițională” românească. Ceea ce
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Bakócz, a fost iobag al familiei Drágffy la Ardud, a avut cinci băieți, dintre care trei (Bálint, Tamás și Ferenc) au ajuns preoți. În timpul studiilor sale, Tamás Bakócz a fost ajutat de fratele său mai mare, Bálint, care a devenit prelat de Titel, rang „moștenit” de la Janus Pannonius, în urma numirii lui episcop de Pécs. Ulterior Tamás Bakócz l-a înnobilat și pe fratele său dâruindu-i un blazonul cu un cerb pe o roată (roata fiind simbol al profesiei simple a tatălui
Tamás Bakócz () [Corola-website/Science/334621_a_335950]
-
Corvin. Între 1475 și 1480 a participat la trei campanii antiotomane ale regelui Matia, l-a ajutat cu sfaturi importante în ocuparea Austriei și pas cu pas a devenit unul dintre cele mai importante consilieri regale. În 1480 a devenit prelat de Titel, după ce fratele lui mai mare, Bálint a demisionat în favoarea lui (devenind ulterior paroh în Sárospatak). În 1487 a fost numit episcop de Eger (Eger fiind cea mai bogată domenie episcopală pe atunci), menținând și titlul de prelat de
Tamás Bakócz () [Corola-website/Science/334621_a_335950]
-
devenit prelat de Titel, după ce fratele lui mai mare, Bálint a demisionat în favoarea lui (devenind ulterior paroh în Sárospatak). În 1487 a fost numit episcop de Eger (Eger fiind cea mai bogată domenie episcopală pe atunci), menținând și titlul de prelat de Titel (și domeniile legate de acest titlu). În același an s-a întâlnit cu arhiepiscopul Hippolyt Estei din Strigonium, primatul de atunci al bisericii catolice din Regatul Ungariei, cu care a reușit să negocieze un schimb de titluri și
Tamás Bakócz () [Corola-website/Science/334621_a_335950]
-
din comitatul Nograd, de la care este cumpărat de către banul Mikud, în același an 1298. “"Noi, capitulul bisericii fericitului arhanghel Mihail din Alba-Iulia Transilvaniei facem cunoscut tuturor cărora se cuvine că venerabilul părinte Petru, din mila lui Dumnezeu episcop al Transilvaniei, prelatul nostru, care cu o necurmată râvnă a sporit starea bisericii fericitului Mihail și se străduiește să-i sporească din zi în zi moșiile... și gândindu-se el la folosul ce l-ar aduce pământul și satul numit Lona [terra et
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Jilava, Târgu Ocna, etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei ani, împarte mai multe celule cu intelectuali, prelați de diverse confesiuni, dar și cu oameni simpli. Îi cunoaște atunci pe: Nicolae Steinhardt, Ion Ioanid, Ioan Ianolide, dr. Aristide Lefa, Tertulian Langa, pastorul Viski Ferencz sau Valeriu Gafencu (despre care se spune ca i-ar fi salvat viața, deși
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
greco-ortodoxe ne-ar da o falsă imagine despre statutul supușilor nemusulmani din statul otoman, dacă n-am trece de această fațadă înșelătoare. Adevărul este că de avantajele acestei autonomii, care convenea Porții din rațiuni fiscale și administrative, se bucurau înalții prelați - patriarhi, mitropoliți, episcopi - care erau scutiți de impozitile și dările către stat ("djizya", "aváriz", etc) și își scoteau cheltuielile pentru obținerea beratului de numire și pentru plata peșcheșului anual către visteria otomană pe seama clerului inferior și, mai ales, a enoriașilor
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Expedițiile pentru descoperirile geografice, geologice sau arheologice, de exemplu cele finanțate de Society of Dilettanti, înființată în 1733, cuprindeau și acuareliști. Aceștia au pictat numeroase peisaje în timpul descoperirilor din Mediterană, Asia, sau Lumea Nouă. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea prelatul William Gilpin a scris o serie de cărți populare descriind „pictural” peregrinările sale în Anglia rurală, ilustrând cu acuarele monocromatice văi de râuri, vechi castele și biserici abandonate, popularizând jurnalul de călătorie în acuarelă. Înmănuncherea acestor preocupări culturale, inginerești, științifice
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
Alpi. Aristocrația principilor imperiului, Reichsfursten, moștenitori ai funcționarilor și vasalilor direcți ai împăratului, au profitat de depărtarea constanța dintre Frederic al II-lea și Germania, precum și de privilegiile largi acordate acestora, transformându-se în potentați teritoriali. Unii dintre principi erau prelați, că cei trei arhiepiscopi renani de Trier, Mainz și Koln, care se numărau printre cei mai puternici membri ai ordinului ecleziastic și al grupului marilor principi imperiali. Alții erau laici, ca ducii de Braunschweig și Bavaria, contele palatin al Rinului
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
al unei colectivități. Religia trebuia să fie interiorizată, să fie adresată omului ca individualitate și nu ca membru al unei colectivități bisericești. Se preconizează ideea eliberării individului, creând premisele unui contact cu divinitatea fără medierea bisericii. Funcțiile bisericești erau cumpărate, prelații acumulau mai multe funcții bisericești pe care nu le îndeplineau, dar din care obțineau beneficii materiale. Mulți membri ai înaltei ierarhii bisericești preferau să rezideze la Roma, fiind centrul de putere și de influență al curiei papale, sau la curțile
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
asupra bisericii, ca opoziție și contestări. Adepții reformei vor fi iconoclaști, privind arta ca pe un lux inutil, un obstacol în calea comunicării directe dintre credincios și divinitate. Biserica era criticată și pentru bogăția excesivă și pentru luxul personal al prelaților. Biserica susținea bipolaritatea culturală și sexuală pentru a motiva superioritatea clerului. Vârsta de căsătorie a fost ridicată la 30 de ani, obligând membrii societății să trăiască în celibat, astfel, clericii nu mai puteau argumenta că aveau o "viață neprihănită" justificând
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
fapte pioase, cu mijlocirea bisericii, singura care avea autoritatea de a interpreta textul sacru, prin intermediul sfinților. Cele șapte taine și celibatul preoților sunt menținute. Au fost luate măsuri împotriva abuzurilor atacate de reformatori: simonia, nepotismul, cumulul de funcții ecleziastice, nerezidența prelaților în eparhia lor, excesele fiscalității pontificale. Este reorganizat învățământul bisericesc, fiind ridicat nivelul cultural al clerului catolic, care putea să combată cu argumente teologice și intelectuale ideile reformatorilor. Un rol major l-au avut seminariile pentru formarea preoților, precum și colegiile
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
avea legături de subordonare sau de interdependență cu alte state și nici nu poseda o rețea școlară proprie, Biserica Ortodoxă Română a făcut obiectul unei schimbări rapide de generații la nivelul conducerii (o parte a fost întemnițată, la fel ca prelații care au protestat), precum și a unei monitorizări vaste a clerului. Niciun preot sau călugăr nu putea accede pe o înaltă poziție în ierarhia ecleziastică fără aprobarea poliției politice comuniste. Este interesant de citat o frază populară în epocă: « Dacă vrei
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
a fost de ajuns pentru a fi considerat unul dintre principalii exponenți ai literaturii spaniole. Această carte conține un protest de tip „goliardesc” (propriu clericilor sau studenților din Evul Mediu care duceau o viață dezordonată) împotriva posturii integriste a unui prelat care pretindea introducerea în dieceza să a doctrinei papale a celibatului obligatoriu, față de tradiția hispanica a unui contract de convenientă a preotului cu o femeie, potrivită unui teritoriu multicultural cum era dieceza din Toledo, care fusese locul de origine al
Arcipreste de Hita () [Corola-website/Science/308512_a_309841]
-
masculină și fără a numi succesor. A fost înmormântat la Moscheea Al-Masjid al-Nabawi din Medina. Comunitatea de musulmani îl alege drept "calif" (locțiitor/urmaș) care să fie și imam ( lider spiritual, conducător al unei moschei sau unei comunități, preot sau prelat musulman; conducătorul rugăciunii colective într-o moschee) și emir(comandant, prinț, guvernator), din 632 până în 661, fiind patru califi călăuziți-rașiduni (drepți), primii doi fiind socrii profetului, iar ultimii doi, ginerii săi. Credincioșii au fost adunați de Omar pentru a desemna
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
s-au păstrat două scrisori ale patriarhului Evtimie către starețul Nicodim (ultima fragmentar) și una către mitropolitul Antim. Din acestea se poate observa că Evtimie de Târnova era privit ca o autoritate în materie dogmatică și liturgică, la care apelau prelații din Țara Românească ori de câte ori se iveau chestiuni mai complicate, precum și tonul diferit de adresare. Dacă lui Nicodim îi răspunde din postura unui învățat mai luminat, cu Antim tratează chestiunile pe picior de egalitate frățească. În prima scrisoare către Nicodim, patriarhul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
în Polonia. Aici, Béla s-a căsătorit cu o membră a casei Piaștilor. Andrei și Levente au plecat mai departe și s-au stabilit la Kiev. Andrei s-a căsătorit aici cu Anastasia a Kievului, fiica marelui cneaz Iaroslav I. Prelații catolici conduși de Gerardo Sagredo, episcop de Cenad, au decis să îi cheme în țară pe Andrei și pe frații lui. În momentul în care Andrei și Levente au ajuns în Ungaria, era în plină desfășurare o revoltă a păgânilor
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
împăratul Henric al III-lea a declanșat atacul împotriva Ungariei, dar trupele imperiale au fost înfrânte, acestea din urmă fiind lipsite de sprijinul flotei fluviale, care se întorsese din drum după ce primise o scrisoare falsificată de unguri. Încercările unor înalți prelați catolici de mediere a conflictului au eșuat, împăratul refuzând să accepte pacea. În anul următor, flota imperială a atacat Bratislava, dar ungurii au reușit să scufunde vasele inamice. De această dată, Papa Leon al IX-lea a fost cel care
Andrei I al Ungariei () [Corola-website/Science/329741_a_331070]
-
mutarea capitalei Moldovei la Iași, episcopii armeni au locuit atât la Suceava, cât și la Iași. H.Dj. Siruni susținea că armenii din Moldova nu au mai avut în secolul al XVIII-lea un scaun episcopal propriu, documentele amintind doar prelați vizitatori. În lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi. În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor canonicilor arhidiecezani, de la înființarea capitulului până la zi. A fost numit membru în diferite comisii arhidiecezane. Prin decretul imperial de la Viena, din 16
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
doar recunoașterea unei realități istorice de necontestat, dar și respectarea drepturilor, inclusiv a demnității minorității române din Ungaria supusă unui devastator și nimicitor proces de maghiarizare și deznaționalizare. footnote> decelarea adevărului . La fel, autorul aduce substanțiale îmbunătățiri și capitolului consacrat Prelaților și cărturarilor români din secolele al XII-lea- al XVI -lea subliniind rolul excepțional jucat de nobilimea de origine română, ocupantă și deținătoare a celor mai importante pârghii și demnități în statul <footnote Prin demonstrația solid argumentată pe care o face
Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
de la Locurile Sfinte. Mi se pare normal și responsabil ca unor asemenea conștiințe ale teologiei, așa cum s-a impus și Dionisie Exiguul, să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii cărturărești
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
din sec. al XVI-lea, dă semne de oficializare, fie și prin acte administrative sau diplomatice, înlăturând lent și sigur grafia altor alfabete (grecesc, slavon), cursul ei vorbit conduce spre o rostire sui generis în lăcașurile de cult. Cronicarii moldoveni, prelații sec. al XVII-lea și al XVIII-lea redimensionează limba vorbită după tipare de exprimare standard, cu perspectivă de generalizare. Căutarea identității naționale nu constituie doar un principiu al romantismului, semnalarea lui ca iluminare, ca învățătură fusese vehiculată mult mai
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
o mare influență asupra sa - insistă s-o primească, pentru că a auzit de „puterile” Ioanei. Carol hotărăște să o pună la încercare. Fata îl recunoaște „după un semn” și îi dezvăluie patru profeții. Timp de trei săptămâni este interogată de prelați și teologi care încearcă să verifice dacă spune adevărul. Dată pe mâna moașelor, pentru a confirma dacă este virgină, cum pretinde, Ioana spulberă orice îndoială asupra sa. I se dau armură, stindard și escortă. Cât despre spadă, unii spun că
Ioana d'Arc () [Corola-website/Science/306745_a_308074]