22,626 matches
-
cunoaște acest lucru. Expoziția în ansamblul ei este haotică, înghesuită inutil, se autosufocă prin cantitate, căci autorul n-a vrut să renunțe la nimic, și-a închipuit că asfixiind spațiul de expunere va da impresia de anvergură, de vastitate de preocupări. Rezultatul este un haos total unde ochiul nu mai vede nimic. Dacă evident nu ne aflăm în fața unei opere, cum doriți ca prezentarea de pe simeze să fie ea însăși artistică? Este un nonsens. Agățarea pe simeze a tablourilor este ea
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
lunga noapte comunistă, România a redevenit o țară democratică: separația bisericii de stat nu numai că n-a părut normală ierarhilor B.O.R., dar, din contra, ei au dorit s-o facă irealizabilă. Vă amintiți care a fost principala preocupare a preoților în lunile și în anii de imediat după căderea comunismului? O sfeștanie generală: de la clădiri publice la monumente de artă, de la guvern la primărie și de la școală la obor, totul a beneficiat de pămătuful muiat în apă sfințită
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
să moară cu grijă pe pămînt". Același lucru s-ar putea afirma pe de altă parte despre oricine își urmează cu obstinație, cu îndărătnicie, o vocație, reală sau imaginară, axîndu-și monoman, aproape ascetic, existența pe o singură idee, o singură preocupare, un singur țel major. Toți fanaticii sînt prin definiție niște exagerați care nu cunosc, sau mai bine zis nu acceptă decît un unic adevăr hipertrofiat și exclusiv al lor înșiși. Și ce este fundamentalismul religios decît întruchiparea ideii de absolut
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
și Doamna aveau grădini separate, de influență italiană. Mai târziu Nicolae Bibescu a adus grădinari francezi și a comandat în Franța, după 1864, serele în care se cultivau flori exotice, sere care, așa cum am arătat, sunt acum în refacere. Aceeași preocupare pentru grădini a avut-o și Martha Bibescu: grădini italiene în jurul palatului și parc englezesc liber compus, în care grupurile de conifere contrastau cu sălciile sau verticalitatea plopilor cu umbrelele largi ale castanilor. Vederea dinspre palat către lac i-a
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
organizație a societății civile a căpătat dreptul de a primi date despre ascultările telefonice din România. Procurorul general, înfrînt în Justiție de APADOR-CH". Însă chiar în ziua în care în ziarul citat apărea acest titlu Parchetul Curții Supreme își dezvăluia preocuparea de a vedea în ce temei Curtea de Apel București a dat cîștig de cauză APADOR-CH. Cum nu numai Cotidianul a crezut că Parchetul CSJ va respecta legea, reacțiile au fost pe măsură în mai multe ziare. l NAȚIONAL și-
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
din anii ’60 -’70, un reprezentant tipic al poeziei șaizeciste, în varianta "expresionismului țărănesc". Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de esență tare ca acealea ale lui Cotruș", poezia de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de ebuliție a materiei, etc. (Eugen Simion, Scriitori români de azi, I). Pentru cei care îi cunoșteau volumele anterioare, Călătorie în Uriaș este, în mare parte, o surpriză
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
de dialog. Ceea ce, în mod obișnuit, ar trece drept soclu este realizat cu o grijă specială și se înscrie într-un larg registru de preluclări; de la severitatea și acuratețea geometrică și pînă la diversele variante ale amorfului. Și chiar dacă în preocupările sculptorului nu intră formele exterioare de experiment, întrega sa investigație este un experiment continuu. Care implică, însă, fondul gîndirii și nu simpla administrare a mijloacelor. P.S. în dimineața zilei de 5 august 2006, s-a stins din viață, la sanatoriul
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
Dar această opțiune pentru tonul surd și pentru enunțul discret nu excludea cu totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de inventariat ca marcă stilistică din pricina unei anumite seriozități a enunțurilor, au fost supuse, rînd pe rînd, unui joc al abandonurilor și recuperărilor. Iar dacă abandonul nu a fost total, și nici
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
toată lucrarea, unele dintre ele figurând ca motto-uri la unele capitole: Apa trece, pietrele rămân, Apa trage la matcă și românul la teapă, Să nu dea Dumnezeu românului cât poate răbda. Nu este o lucrare ticsită de informație istorică, preocuparea de a da cursivitate expunerii, de a nu o încărca de note este vădită, și tocmai pentru aceasta a fost lăudată de Simion Mehedinți în recenzia din Convorbiri literare: ,De la început, o calitate prețioasă: descrierea în aceste pictures nu e
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
orice posibil reper exterior și, printr-o acrobație surprinzătoare a enunțului plastic, remodelează neantul, face vizibil golul, conturează absența. Dacă sculptura lui Brâncuși recuperează esențialul materiei și repune în discuție natura tridimensionalului pornind de la nonfigurativismul Vechiului Testament, cele mai recente preocupări ale lui Max Dumitraș deposedează sculptura de propria sa corporalitate și o apropie de minimalismul absolut al expresiei Zen.
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
scapă și de acolo, e invitat să intre în așa-numitul "program doctoral". Adică, alți trei ani de bătut câmpii: în loc să fie lăsat să se specializeze pe un domeniu, studentul e supus unei hărțuieli jenante, constrâns să audieze profesori cu preocupări diverse și total nemotivați ei înșiși. La facultatea la care predau, acest tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din faza hei-rupismului
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
cazul lui Maghiar, rectorul-monarh de la Oradea, nu ne iese din memorie, oricâte treceri de ștafetă la urmași vor mai fi fiind!). Nici unul dintre miniștrii ultimilor cincisprezece ani (și cu atât mai puțin Hărdău) n-a arătat nici cea mai măruntă preocupare de a elimina aberațiile de acest fel. Nimeni nu îndrăznește să spună că sistemul universitar e putred, supradimensionat și total ineficient. În loc să se întărească centrele tradiționale, s-a mers pe ideea mărunțirii și scindării. După cum s-a constatat, nu orice
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
îi reproșează: "nu-ți pasă că murim înăbușiți de propria-ți descoperire" și îl ucide cu arma pe care nu o inventase încă (Judecătorii). Creatul este, în ambele cazuri, o ardere a etapelor firești ale timpului. în ceea ce privește organizarea textului, remarcăm preocuparea autorului de a așeza un dublu ecran în fața receptorului pe care situează imagini care se anunță reciproc, se suprapun - prima fiind cea a rememorării, a unui timp consumat, iar cea de-a doua aparținând circumscrierii personajelor într-o situație insolită
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
în tăcere. Marin Diaconu face parte dintr-o categorie de specialiști care astăzi este pe cale de dispariție: cea a editorilor profesioniști. Pentru Marin Diaconu, stabilirea și îngrijirea edițiilor aparținînd filozofilor români interbelici a devenit un modus vivendi, un fel de preocupare pasionată și îndelungată al cărei exercițiu constant s-a transformat cu timpul într-o a doua natură. Numai Biblioteca Academiei știe cîte mii și mii de ore și-a petrecut acest om cercetînd, scormonind și copiind documentele, articolele de presă
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
de pomină când s-a confruntat cu Mircea Dinescu? Între timp lucrurile s-au lămurit. La loc răcoros și plin de iarbă verde, la Sinaia, "conservatorii" au arătat că puțin le pasă de astfel de întrebări și că altele sunt preocupările lor. Panoramând sala, puteai, firește, detecta un aer de neliniște și îngrijorare. Dar el nu avea nici o legătură cu "moralitatea" șefului, ci cu eventualele consecințe ale dispariției acestuia din fruntea partidului. Prin purtătorul de cuvânt, se dădea impresia că pagubele
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de gingășie. Ovidiu Maitec Prin chiar natura genului artistic pe care îl ilustrează și a limbajului său specific, Maitec
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
de luciditate. De aceea, poate, Caragiale rămîne, în domeniul lui, mult mai izolat decît Eminescu într-al său. în vecinătatea lui Eminescu îi putem invoca pe Arghezi și pe Blaga. Ce nume să cităm în vecinătatea lui Caragiale? G. R.: Preocuparea ta pentru Caragiale, căruia i-ai dedicat trei cărți... Șt. C.: Patru! Caragiale - universul comic, I. L. Caragiale față cu kitschul, De ce, nene Iancule? și Caragiale e cu noi!, reunite, în 2002, în volumul intitulat Caragiale recidivus. Unii, din grabă sau
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
2002, în volumul intitulat Caragiale recidivus. Unii, din grabă sau neatenție, citesc Caragiale redivivus... Dar nu e vorba de reînvierea lui Caragiale, care n-a "murit" niciodată, ci de recidivele mele în abordarea subiectului. G. R.: Voiam să spun că preocuparea susținută pentru Caragiale a umbrit întrucîtva explorarea altor orizonturi, în cărți precum Tensiunea lirică, Stelele cardinale, Pygmanolion, Alfabetul de tranziție. Care ar fi numitorul lor comun? Șt. C.: Mi-ar fi greu să-l descopăr și poate că nici nu
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
Dragostea pentru copii și preocuparea pentru educația acestora i-au împins pe mulți tineri părinți, în special, tinerele mame, să investească într-un domeniu neexplorat suficient până acum în România, si anume sistemul privat de educație. Nu le-a fost ușor, mai ales că au
Investițiile în sistemul de educație, afacerea viitorului pentru tinerii părinți din România [Corola-blog/BlogPost/94277_a_95569]
-
sare de bucătărie și apă. Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul „pâine” ca fiind un „aliment de bază al omului”, reprezintă baza hranei zilnice a românului, un simbol al „hranei vieții”, de aceea fabricarea pâinii trebuie să constituie o preocupare esențială, de interes național. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în privința consumului de pâine. Astfel, un român consumă în medie circa 97 de kilograme de pâine pe an. Pâinea trebuie să aibă o cantitatea netă de minimum 300
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
poate fi determinată”, a spus prof. Cătălina Stanca. Toți participanții au primit diplome care poartă antetulul organizatorilor CN „Costache Negri” și al Filialei Galați a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Au fost și alte proiecte interesante, prezentate prin prisma marilor preocupări ale vieții viitoare în Univers. A doua parte dialogurilor cu tinerii gălățeni s-a desfășutat la Complexul Muzeal de Științele Naturii Galați și a fost susținută de distinșii oaspeți de la Revista „Știință și Tehniocă” București, sub genericul „Proiecte planetare pe
„Dialogurile tinereţii”, 2013, la CN „Costache Negri” [Corola-blog/BlogPost/94299_a_95591]
-
Hamat etc.), eseurile talentatului scriitor Ionuț Copil sunt rubrici care satisfac setea de informare a cititorilor, dezvoltând o largă paletă de idei. Promovarea unor talente locale (Vic.Virgil Bălan, Ioan Vasiu etc.) și din alte zone (Florentina Loredana Dalian) confirmă preocuparea pentru încurajarea tinerilor, dar și a celor mai vârstnici (Maria Tirenescu - cu haiku), care simt nevoia exprimării unor trăiri (în poezie) sau a unor experiențe (în proză). Interviurile realizate de Dan Orghici cu personalități de prestigiu (Aurel Pantea - președintele Filialei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
a ilustrat cu numeroase exemple un atribut al creației lui Eminescu despre care se vorbește mai rar: umorul. Au fost reliefate forme ale umorului eminescian precum ironia, satira, caricaturalul, causticitatea, vehemența, grotescul. A fost încă un argument care dovedește complexitatea preocupărilor marelui poet și jurnalist.El nu a rămas indiferent față de relele epocii sale, pe care le-a combătut în variate moduri. N-a fost indiferent nici față de politică și politicienii contemporani, pe care i-a observat cu mare atenție. ”Istoria
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
un act și 4 scene (NICO, Tg. Mureș, 2014). Pentru explicitare, chiar la începutul celor „Câteva lămuriri necesare” ce prefațează creația dramaturgică, autorul declară: „Sensul acestui interviu este acela de a releva halucinanta actualitate a gândirii lui Eminescu și vastitatea preocupărilor sale”. Piesa a fost pusă în scenă la Teatrul Elisabeta din București, la 15 ianuarie 2015 (premiera), și la Teatrul Odeon, la 15 iunie 2015. Ambele reprezentații a fost un succes artistic și de public. MIRCEA COLOȘENCO
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
care sunt monitorizate și ale căror calești sunt unse cu praf de tobă și leișori din bugetul statului român, sunt niște parveniți, niște șmecherași pe care i-ați făcut slujbași ai României, nu ,,ambasadori” și care vă înșală manifestând, chipurile, preocupări pentru soarta românilor. Toate acestea, contracost! Nu înțeleg ce convenție poate exista între entitățile antiromânești din spațiile menționate mai sus și ,,aleșii poporului” din România. Fondurile bănești, în loc să ajungă la românul de rând, sub forma unui produs cultural, de pildă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]