632 matches
-
totalitate, pe cât posibil, cu evitarea rezecției porțiunilor aderente la structurile nervoase-vasculare adiacente. De asemenea, capsula va trebui rezecată în cazurile cu localizare intramedulară, riscul deficitelor neurologice fiind extrem de mare [7]. În cazul meningitei chimice prin ruptura chistului în spațiul subarahnoidian preoperator sau intraoperator, corticoterapia reprezintă tratamentul de elecție, asociat irigării continue a câmpului operator cu soluții saline; totuși se descriu frecvent cazuri de hidrocefalie care vor necesita plasarea unui sistem de derivație a LCR. Rolul radioterapiei sau chimioterapiei în cazul recurențelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
îmbunătăți durata de supraviețuire a pacienților, cu o calitate superioară a vieții prin reducerea mortalității și morbidității postoperatorii, reducerea perioadelor de spitalizare și grăbirea reinserției familiale și socio-economice, cu reluarea cât mai precoce a activității și a stilului de viață preoperator, și toate acestea cu scăderea costurilor de spitalizare, sociale și personale ale pacienților și familiilor acestora. Deși intervenția microchirurgicală asigură o decompresiune imediată prin îndepărtarea tumorii ce exercită efect de masă asupra structurilor cerebrale adiacente, este adeseori însoțită de riscuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbitală subtotală și exenterația orbitală totală. EXENTERAȚIA ORBITALĂ SUBTOTALĂ Păstrează tegumentele palpebrale superioare și inferioare, importante pentru protezarea ulterioară. EXENTERAȚIA ORBITALĂ TOTALĂ Are ca scop îndepărtarea chirurgicală a tuturor elementelor anatomice din orbită, inclusiv a pleoapelor, tarsului superior și inferior. Preoperator se recomandă blefarorafie, dacă este permisă de condițiile locale. Tehnica presupune incizia tegumentelor palpebrale la marginile orbitei, până la periost (fig. 4.241) după care se decolează periorbita de pe pereții orbitei, cu atenție mare la nivelul fisurii orbitale inferioare și superioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de regiune selară și paraselară, precum și la copiii cu tumori de regiune pineală. O evaluare hormonală minimală pentru decelarea hipofuncției hipofizare trebuie să cuprindă determinarea bazală a STH, TSH, FSH, ACTH, Cortisol, și Prolactina. Bilanțul hidric trebuie evaluat atent atât preoperator cât mai ales postoperator, în toate cazurile dar cu o deosebită atenție după intervențiile pentru craniofaringiom, gliom opto-diencefalic, germinoame selare sau alte tumori din regiunea ventriculului III. Examenul oftalmologic, sub raportul acuității vizuale, campimetriei, examenul oftalmoscopic și al motilității oculare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vertebrală cervicala apărând discuții În legătură cu tipul de leziune anatomopatologica, doctorul Fiamboli a intrat În disputa diagnostica cu profesorul, neaceptând argumentele radiologice ale acestuia. Profesorul a sistat disputa precizând: “operația va decide”. Examenul anatomo-patologic al piesei prelevate intraoperator a confirmat diagnosticul preoperator al profesorului: tumoră cu mieloplaxe. Disputa fiind tranșată obiectiv, profesorul nu a făcut nicio observație la adresa insistentului interlocutor. În criza economică a anilor 1946-1947, conștient de efortul colaboratorilor, profesorul a fost apropiat de aceștia. Profesorul a fost un om sensibil
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
discului herniat după efectuarea hemilaminectomie largă și chiuretarea numai a țesutului discal degenerat. Postoperator pacienților se recomandă un repaus la pat timp de 2-7 zile. Punctul de vedere al clinicii În care se sublinia importanîa examenului clinic, stabilirea unui diagnostic preoperator și un abord chirurgical minim a fost prezentat la Consfătuirea națională a societății de neurochirurgie de la Sibiu (2001 - Prof. dr. H. Aldea). În patologia traumatica vertebro-medulară s-a preconizat intervenția neurochirurgicală de urgență În primele 4 - 8 ore pentru a
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
venită în ansamblul terapeutic al bolii Plummer. Tratamentul chirurgical în gușile difuze caracteristice bolii Basedow și în cele multinodulare toxice se practică tiroidectomia subtotală. Pregătirea preoperatorie durează aproximativ 3-6 săptămâni și se face fie cu ATS și Propranolol urmată imediat preoperator (1 săptămână) de administrarea de soluție Lugol (3 · 20 picături/zi), fie cu Lugol și Propranolol (cca 3-4 săptămâni), fie numai cu Propranolol. Unii autori recomandă administrarea unei doze terapeutice de I131 urmate de intervenția chirurgicală după ameliorarea stării de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
inactivi. Trebuie utilizată în asociere cu a-blocante. Tratamentul chirurgical Intervenția chirurgicală este mult mai riscantă decât cea adresată oricărei alte tumori, de dimensiuni similare, nesecretante de catecolamine. Succesul intervenției chirugicale necesită cooperare între chirurg, anestezist și endocrinolog (internist). Tratamentul preoperator cu 1-2 săptămâni înainte de intervenție se începe cu a-blocante, crescând treptat doza (fenoxbenzamină, fentolamină, prazosin). Hipotensiunea arterială poate fi marcată la începutul tratamentului, dar dispare odată cu realizarea blocării adecvate. în cazul apariției tahicardiei sau a aritmiilor, se pot asocia
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de DDAVP (desmopresin acetat, un analog sintetic de hormon antidiuretic), disponibil și sub formă inhalatorie nazală. - măsuri nespecifice: - în hematroze: antalgice, imobilizare pe termen scurt, kinetoterapie pentru prevenirea deficitelor motorii, puncție evacuatorie în sângerările abundente care nu se ameliorează rapid - preoperator: creșterea nivelului de factor de coagulare deficitar la un nivel constant, acceptabil, timp de 10 zile. - alte măsuri: - anchetă familială dispensarizarea afecțiunii, realizarea unui card de sănătate personalizat - vaccinare pentru hepatita B - limitarea traumatismelor, a deplasării cu vehicule care expun
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
necesitatea radioterapiei . Radiografia pulmonară este indicată pentru evidențierea eventualelor metastaze (posibile mai ales în cazul cancerului rectal). Markeri sugestivi pentru recidivă. La bolnavii informați care ar accepta o laparotomie exploratorie oricând postoperator, se recomandă evaluarea preoperatorie a antigenului carcinoembrionar; dacă preoperator este crescut și înregistrează o scădere postoperator, acest marker poate fi folosit pentru supravegherea apariției metastazelor. La orice creștere se recomandă laparotomie. Dacă bolnavul nu acceptă această posibilitate nu se recomandă evaluarea markerului. În vederea stabilirii rezecabilității tumorii și a regimului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
5FU 425mg/m2 în bolus în 3 minute în ser fiziologic din ziua 1 în ziua 5; se repetă lunar timp de 6 luni. Radioterapia nu are nici un efect asupra cancerelor de colon și nu este indicată. Este însă indicată preoperator (uneori postoperator) la pacienții cu cancer rectal în stadiile II și III. În cancerul colonic cu metastaze, stadiul IV, s-au încercat, fără efecte deosebite, diferite combinații de chimioterapice, care, deși au reușit să micșoreze leziunile secundare, nu au influențat
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
mitrale pentru insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică decât în cazul tratamentului chirurgical al bolii cardiace ischemice asociată cu insuficiență mitrală cronică de cauză nonischemică. Este foarte probabil ca acest lucru să se datoreze disfuncției importante a ventriculului stâng prezente preoperator la mulți dintre pacienții cu insuficiență mitrală de etiologie ischemică, disfuncție produs prin ischemia miocardului și supraîncărcarea volemică. Rata decesului este mai mică printre pacienții cu boală coronariană și insuficiență mitrală cronică de etiologie ischemică asociată la care s-a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
instituțiile cu un volum mare, respectiv mic de intervenții. Capacitatea bazelor de date administrative de a stratifica cu acuratețe riscul a fost pusă însă sub semnul întrebării în special ca urmare a dificultății de a diferenția stările morbide asociate existente preoperator de complicațiile apărute în perioada postoperatorie (114, 115, 116). Acest inconvenient a fost rezolvat prin trecerea la utilizarea bazelor de date chirurgicale (117) ceea ce a dus la concluzia că în instituțiile în care se realizează mai mult de 223 de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Au fost raportate o serie de situații particulare care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a AMI cu apariția sindromului de furt sanguin coronarian (14); stenoza de arteră subclaviculară stângă nediagnosticată preoperator (15); fistulizarea AMI în parenchimul pulmonar (16). Dehiscența sternală sterilă Este cauzată de unele deficiențe de tehnică chirurgicală sau incapacității firelor de sârmă de a menține apropiate cele două margini ale unui stern moale și osteoporotic. Dehiscența sternală sterilă apărea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și în același timp creșterea numărului de intervenții fără utilizarea produșilor de sânge (51). Cu toate acestea, există o serie de factori de risc care predispun pacienții la transfuzie după revascularizarea chirurgicală a miocardului: vârsta avansată, anemia, terapia cu aspirină preoperator, durata circulației extracorporeale, terapia trombofibrinolitică recentă, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, diferențe în protocoalele de administrare a heparinei și protaminei (52, 53, 54, 55, 56, 57). Aspirina, frecvent întâlnită în medicația bolnavilor coronarieni, inhibă agregarea plachetară și crește sângerarea postoperatorie (58
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
circulației extracorporeale, terapia trombofibrinolitică recentă, by-pass-ul aortocoronarian în antecedente, diferențe în protocoalele de administrare a heparinei și protaminei (52, 53, 54, 55, 56, 57). Aspirina, frecvent întâlnită în medicația bolnavilor coronarieni, inhibă agregarea plachetară și crește sângerarea postoperatorie (58). Administrată preoperator, se asociază cu un risc crescut pentru transfuzie, prelungește timpul operator ca urmare a hemostazei dificile, crește de patru ori incidența reintervențiilor pentru sângerare (59). Dacă în cazurile de angină pectorală instabilă beneficiile administrării aspirinei contrabalansează în mare măsură riscul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Bradiaritmiile Sunt extrem de frecvente în perioada postoperatorie. Aproximativ 45% din pacienți dezvoltă un bloc de ramură, iar circa 4% un bloc complet atrioventricular. De cele mai multe ori aceste blocuri atrioventriculare au un caracter tranzitor. Prognosticul pacienților cu bloc de ramură stângă preoperator este mai prost decât la cei la care acest tip de bloc apărea în perioada postoperatorie și aceasta deoarece pacienții din prima categorie au de regulă o boală coronariană mai severă, fracție de ejecție mai mică, semne de ischemie și
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
TV neînsoțită de alterarea stării hemodinamice beneficiază de terapie antiaritmică, dar lipsa de răspuns rapid face necesară instituirea cardioversiei electrice. ̨ n ultimii ani, amiodarona a fost din ce în ce mai folosită pentru tratamentul tahiaritmiilor ventriculare. S-a constatat însă că bolnavii tratați preoperator cu acest drog pot dezvolta bradicardie rezistentă la administrarea de atropină, scăderea rezistențelor periferice și a contractilității. În aceste cazuri, agenții inotropi pozitivi au un efect slab asupra contractilității și rezistențelor periferice. Totodată, această categorie de bolnavi prezintă o rată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de importantă împotriva apariției ischemiei miocardice și a IMP. Pacienții trebuie să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal urmată de embolizarea unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor puternic pentru formarea trombului parietal (143). Dacă la screening-ul ecocardiografic preoperator se identifică un tromb ventricular, iar intervenția chirurgicală poate fi amânată, va fi instituită neîntârziat terapia anticoagulantă urmată de reevaluare ecocardiografică pentru precizarea organizării sau a dizolvării trombului. Totodată, bolnavilor la care persistă anomaliile de motilitate ale peretelui anterior după
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiac nu abordează leziunea carotidiană, literatura insistă asupra colaborării între echipa vasculară și echipa cardiacă pe durata intervenției și pe faptul că rezultatele nefavorabile sunt invers proporționale cu numărul intervențiilor (166, 167). În ceea ce privește bolnavii care ar trebui investigați cu predilecție preoperator (examen eco-Doppler vascular) pentru detectarea leziunilor carotidiene, nu există o atitudine unitară. Datorită siguranței și ușurinței screening-ului majoritatea centrelor îl recomandă pacienților ce au sau au depășit vârsta de 65 ani (168). Asocierea semnificativă a stenozelor carotidiene cu leziunea de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
aortocoronarian în antecedente, boala vasculară periferică, insuficiența cardiacă (140, 141). Modificările de tip encefalopatic par a fi datorate schimbărilor survenite la nivelul microcirculației cerebrale apărute, cel mai probabil, după perioade de hipotensiune sau perfuzie inadecvată. Funcția neurocognitivă este frecvent afectată preoperator la bolnavii coronarieni (169). Declinul ei se accentuează și persistă mai mult timp după by-pass-ul aortocoronarian clasic ce utilizează circulația extracorporeală (170), dar după două luni nu există practic diferențe din acest punct de vedere indiferent dacă s-a folosit
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
funcției pulmonare și de prevenire a infecțiilor (186). La cei mai mulți pacienți, aceste modificări nu au o amploare deosebită și ca urmare nu au urmări asupra evoluției postoperatorii. Cauzele mai probabile de insuficiență respiratorie postoperatorie sunt reprezentate de bolile pulmonare existente preoperator și afecțiunile cardiace cu repercusiuni asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie. Pentru un plămân deja compromis este suficient
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
2,6 mg/dL au un risc foarte ridicat pentru dializă cronică după operația de by-pass aortocoronarian. Din acest motiv, la această categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
postoperator la 3, 6 și 12 luni, la fel ca și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și terapie diuretică (63). Deși riscul perioperator în revascularizarea transmiocardică cu LASER depinde în principal de stadiul afecțiunii cardiace și de starea generală a pacientului, disfuncția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]