3,448 matches
-
1909-1914), Liceul „Carol I” din Craiova, iar în 1918 se înscrie la Liceul Militar „Dimitrie Sturza” din același oraș. Începe studiile universitare (1920) la Institutul Medical din București și le continuă la Cluj, unde în 1925 obține licența. Funcționează ca preparator (1923-1927), asistent (1927-1929), șef de lucrări (1929-1938) și conferențiar (1938-1940) la Clinica Oftalmologică din Cluj, ca profesor la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași (1940-1963) și la Institutul de Medicină și Farmacie din București (1963-1969). Este membru corespondent al
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
oraș Liceul Industrial Brașov 01.12.1926 - 30.10.1927 pedagog Revizoratul școlar Cluj 01.01.1928 - 31.07.1928 secretar școala primară Lujerdiu 01.12.1928 - 31.05.1929 învățător Muzeul Etnografic Cluj 01.10.1929 - 01.03.1940 preparator - șef lucrări Institutul Central de Statistică București 01.04.1940 - 31.03.1943 șef serviciu Facultatea de științe Iași 01.03.1943 - până în prezent conferențiar 11. Dacă mai deține funcții și la alte întreprinderi sau autorități: - 12. Ce limbi cunoaște
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se cerea frecvență), am început să frecventez onorific Seminarul de etnografie și folclor, condus de prof. Romulus Vuia, care, văzând interesul meu pentru etnografie, m-a luat colaborator; la început, numindu-mă „supraveghetor” al Parcului etnografic de la Hoia, mai apoi, preparator, asistent, șef de lucrări. Aci am stat peste zece ani (1928-1939), unde mi-am făcut toată ucenicia la Muzeul Etnografic; unde am luat licența; unde am luat doctoratul și unde am putut deprinde tehnica și arta muzeografică. Prof. Romulus Vuia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-l aștept până se termină examenul cu toți studenții. La ieșirea din sala de examen, profesorul m-a luat la el în cabinet și mi-a spus: „Din clipa asta tu rămâi aici, la catedră”. și am fost numit preparator imediat cum am terminat anul II. A.N.: Asistentul cine era? N.I.: Asistentul era doctorul Mircea Vasilescu. Am fost cel mai tânăr cadru didactic din facultate. A.N.: Prin urmare, dumneavoastră erați și student, și făceați și lucrări practice... N.I.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m-a îndârjit și mai mult. Ca să reușesc în viață, trebuia să muncesc - și am muncit în vara aceea atât de mult, încât am fost remarcat și rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În toamna anului 1945 am fost numit preparator și am început să lucrez și în spital, unde am primit și locuință. Profesorii m-au ajutat mult. Îmi amintesc că într-una dintre zile am vrut să mă duc să asist la un curs. Profesorul m-a văzut ieșind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1923, Panciu), poet, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Vulpoi) și al lui Constantin Popa, țărani. Urmează școala primară în localitatea natală, Seminarul „Sf. Gheorghe” din Roman (1934-1942) și Facultatea de Medicină din Iași (1943-1949). După absolvire e angajat preparator la aceeași facultate, parcurgând toate gradele universitare până la cel de profesor. După pensionare devine profesor consultant la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași. De-a lungul timpului a publicat, în țară și în străinătate, sute de
POPA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
și traducătoare. Este fiica Silviei (n. Baicu) și a lui Octavian Popescu, preot. Învață la București, unde urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” (1949-1960) și Facultatea de Filologie (1960-1965). Până în 1966 P. (căsătorită Bedrosian) funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română, apoi ca preparator și asistent la Catedra de limbi străine a Institutului de Petrol și Gaze din București. Din 1968 este redactor la „România literară”, unde publică aproape săptămânal la rubricile de cronică literară. În 1970 devine redactor la Editura Cartea Românească, între
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
în paralel Liceul „Gh. Barițiu”, ambele absolvite în 1946, apoi Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde îi are profesori pe I. Breazu, D. Popovici, Liviu Rusu, D. D. Roșca și Lucian Blaga. Se consacră carierei universitare: preparator, asistent (1951) și lector (1959) la Catedra de istoria literaturii române a Universității clujene. Din 1960 este transferat la Universitatea din București. Predă până la pensionare (1989) cursul Epoca marilor clasici. În 1973 obține titlul de doctor în filologie cu teza
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
VIII.1933, București), eseist și filolog. Este fiul Luciei (n. Băicoianu) și al medicului ftiziolog Marius Nasta. Urmează cursurile Liceului Francez și ale Liceului Clasic din București (1944-1951) și Facultatea de Filologie a Universității din același oraș (1951-1955). Lucrează ca preparator, asistent și lector la Catedra de limbi clasice (1955-1983). Obține titlul de doctor în filologie cu teza Imitație și stil în opera lui Dionis din Halicarnas (1978). Este membru fondator al Cercului de Poetică și Stilistică și al Societății de
NASTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
Cluj Liceul „G. Coșbuc” (1955-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1959-1964), luându-și licența cu o teză despre Aron Pumnul. După absolvire devine cadru didactic la Catedra de literatură română a Universității clujene, parcurgând întreaga ierarhie universitară, de la preparator la profesor (1990). Își susține doctoratul în 1974, cu o lucrare tipărită în același an: Ion Budai-Deleanu și eposul comic (Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române). În perioada 1981-1983, beneficiind de o bursă Fulbright, predă în Statele Unite ale Americii, la lectoratul
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ia și bacalaureatul. În 1943 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și la Facultatea de Medicină a Universității clujene, aflată în refugiu la Sibiu. După ce în 1945 părăsește medicina, va absolvi, la Cluj, literele (1948). Este angajat ca preparator la Universitatea clujeană, la Catedra de literatură română, de unde este disponibilizat în scurt timp ca urmare a participării la grevele studențești. Între 1949-1960 și 1963-1965 este profesor la mai multe școli și licee din Cluj, iar între 1960-1963 lucrează ca
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
ONU, Liviu (27.V.1917, Lipova - 17.X.2002, București), filolog. A absolvit în 1939 Facultatea de Litere a Universității din Cluj, dar încă student, fusese numit preparator la Muzeul Limbii Române (1936-1941). A lucrat ca asistent (1941-1944), apoi ca șef de lucrări la Facultatea de Litere din Cluj (1945-1956). Anul universitar 1956-1957 l-a petrecut la Facultatea de Filologie din Timișoara. Munca de cercetător științific, începută în
ONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288539_a_289868]
-
1980 este elev al Liceului „George Coșbuc” din Năsăud. În 1983 devine student al Facultății de Filologie, secția română-rusă, de la Universitatea „Al I. Cuza” din Iași. După absolvire (1988) este profesor stagiar la școala generală din Lueta, județul Harghita, apoi preparator la Catedra de limba română a Facultății de Litere din Iași (1990-1993) și cercetător în colectivul care elaborează Dicționarul limbajului poetic eminescian, inițiat și coordonat de Dumitru Irimia (1995-1996). În 2002, ca invitat al Fundației Kulturkontakt, e writer in residence
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
și le continuă la Liceul „Sf. Sava” din București, absolvind în 1907. Urmează aici Conservatorul de Muzică, clasa vioară, și Facultatea de Medicină, pe care o va termina în 1916. Activează în Moldova ca medic militar în timpul campaniei din 1916-1918. Preparator la Catedra de anatomie a Facultății de Medicină din București, este chemat la Cluj, unde, din 1919 până în 1947, conduce Catedra de anatomie și embriologie la Facultatea de Medicină. Înființează Institutul de Anatomie Descriptivă și Topografică și revista „Clujul medical
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
Face școala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 și 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină din București. Un an lucrează ca medic epidemiolog la Roșiori de Vede, pentru a deveni, succesiv, preparator și asistent la Catedra de fiziopatologie a Institutului de Medicină și Farmacie din București (1955-1959), cercetător principal la Spitalului Clinic Fundeni, șef al Laboratorului de patologie experimentală și imunologie al aceluiași spital. Este doctor în științe medicale, membru al mai
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
Universității din București (1942), doctor în filosofia culturii al Universității din Cluj - Sibiu (1942) și doctor în etnografie și folclor al Universității din Cluj (1945), având ca îndrumători științifici pe Dimitrie Gusti, Lucian Blaga și Romulus Vuia. A funcționat ca preparator și asistent la Muzeul Etnografic din Cluj (1937-1946), director al Secției de artă populară a Muzeului Național „Regele Carol I” din București (1946-1947), director al Muzeului Etnografic din Cluj (1947-1950) și conferențiar de etnografie la Universitatea clujeană (1947-1951). În perioada
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
la Liceul „Inocențiu Micu” din Cluj (1946). Începe în paralel teologia la Blaj. Face studii universitare la Cluj, absolvind Facultatea de Filologie (1950), cu specializarea română - franceză. Lucrează la Cluj, la Muzeul Limbii Române și la Facultatea de Filologie, ca preparator (1948-1950). Frecventează Școala de Literatură „M. Eminescu” din București (1950-1951), unde concomitent e și cadru didactic. Va funcționa ca redactor la „Viața românească” (1951-1953), corespondent special la „Scânteia tineretului” (1953-1954), redactor la „Gazeta literară” (1954- 1957). În 1957 se întoarce
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
Urmează școala primară la Harmalâc, județul Caliacra (1937-1942), iar liceul la Constanța (1943-1945) și la Timișoara (1945-1951). Va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1955), unde în ultimii ani de studenție coordonează Cercul de literatură universală. Este angajată preparator la Catedra de istoria literaturii române a Filologiei bucureștene. În 1972 obține doctoratul cu o teză despre viața și opera lui Ștefan Petică. Din 1992 până în 1997 va fi conferențiar la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Debutând în 1959 la „Analele
MOLCUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288209_a_289538]
-
Ionițătc "Nicolae („Nicu”) Ioniță" S-a născut la 1 martie 1923 în comuna Sivița, județul Galați, și a urmat liceul la Galați. În 1941 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, unde, începând cu anul III, a fost preparator la Catedra de Anatomie și extern și intern la clinicile facultății, dar a fost arestat în mai 1948 și închis la Suceava. Judecat în decembrie 1948, a fost condamnat la 5 ani de muncă silnică și transferat în februarie 1950
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în continuare Facultatea de Medicină (1941-1949, inclusiv stagiile de extern și intern). Lucrează ca medic în București, din mai 1950 până la pensionare (survenită timpuriu, în 1978, în urma unui infarct), în diferite unități de asistență medicală (la Clinica universitară ORL, ca preparator, apoi asistent universitar, la diferite policlinici, între care, în 1952-1958, policlinica Teatrului de Operă și Balet). Personalitate cu totul remarcabilă, înclinat spre cercetare și demersul speculativ, A. a adăugat, prin studiu propriu, competenței sale de medic pe cea a indianistului
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire și previziune a procesului de învățare. Sistemul educațional românesc are nevoie de sisteme informatice moderne, bazate pe standarde europene, care să poată fi folosite de către toți participanții la actul educațional academic: studenți, profesori, preparatori, personalul administrativ și managerii instituției. Ce doresc utilizatorii? sprijinirea procesului de instruire/învățare prin mijloace informatice moderne, care să pună la dispoziția instructorilor un instrument suplimentar; monitorizarea procesului de instruire și a rezultatelor obținute de cursanți și instructori, atât pe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Stanca, I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, I. D. Sârbu și Cornel Regman, toți membri ai Cercului Literar de la Sibiu. Devine redactor la cotidianul național-țărănist „România nouă”. Își continuă, după război, studiile la Cluj (1945-1947). La 1 august 1946 este numit preparator la Institutul de Psihologie al Universității din același oraș. În 1947 își ia licența în filosofia culturii, psihologie, limba și literatura franceză. Este arestat în octombrie 1948 și condamnat pentru „deținere și răspândire de material subversiv”, dar eliberat curând. Timp
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
meu, care mă chema la Roman. Am plecat îngrijit de telegramă. În gara din Roman (mi-aduc aminte că ploua) tatăl meu mi-a spus că trebuie sa plec la țară la un proprietar căruia directorul gimnaziului mă recomandase ca preparator pentru un băiat. M-am dus. Am suferit mult la început. Boieri, lume străină, obiceiuri necunoscute etc. Dar ce frumos era acolo! O casă ca un palat, înconjurată de grădini de florării - cu un iaz colosal în mijlocul grădinilor, cu un
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ministrului, iar în serviciul exterior pe acelea de ambasador la Haga, însărcinat cu afaceri la Nicosia, Roma și La Valetta; consul general la San Marino; membru al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga și cadru didactic universitar din 1950, ca preparator, asistent, profesor (de Drept Roman, Drept internațional și Drept comunitar) și decan (în două rânduri); timp de 12 ani, a elaborat textul avizelor Consiliului Legislativ pe probleme de Drept internațional și comunitar. Este doctor honoris causa și i s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ministrului, iar în serviciul exterior pe acelea de ambasador la Haga, însărcinat cu afaceri la Nicosia, Roma și La Valetta; consul general la San Marino; membru al Curții Permanente de Arbitraj de la Haga și cadru didactic universitar din 1950, ca preparator, asistent, profesor (de Drept Roman, Drept internațional și Drept comunitar) și decan (în două rânduri); timp de 12 ani, a elaborat textul avizelor Consiliului Legislativ pe probleme de Drept internațional și comunitar. Este doctor honoris causa și i s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]