5,945 matches
-
procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național, încalcă articolul 2 și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE, precum și Decizia 2006/928, această reglementare fiind de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori și de control politic al acestei activități. Hotărârea Secției pentru procurori în materie disciplinară a CSM formează obiectul recursului în Dosarul nr. 2.782/1/2021, aflat pe
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. ... 30. În considerentele hotărârii, care fundamentează răspunsul CJUE menționat la paragraful 29 din prezenta decizie, sunt expuse următoarele
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
să fie concepute, după cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 269 din Concluziile prezentate în cauzele C-83/19, C127/19, C-195/19, C-291/19 și C-355/19, astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor organului menționat ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități. 201 Revine în cele din urmă instanței de trimitere sarcina de a se pronunța cu privire la acest aspect după ce
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. 207 Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare adresată în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 31. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități“. ... 39. Așadar, pentru că revine oricăreia dintre instanțele naționale în fața cărora se invocă dreptul Uniunii să analizeze
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
reglementată de art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 este de natură să confere Guvernului o competență directă de numire a conducerii interimare a Inspecției Judiciare și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... 44. Cu titlu prealabil, este de observat faptul că, deși sesizarea vizează interpretarea dispozițiilor art. II din Ordonanța
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor fără respectarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul național atunci când această reglementare este de natură să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. “ ... 47. În considerentele Hotărârii din 18 mai 2021, CJUE a reținut, referitor la normele care guvernează regimul disciplinar
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
cadrul unui astfel de organ pot exercita o influență determinantă asupra activității acestuia, normele care guvernează procedura de numire în aceste funcții trebuie să fie concepute astfel încât să nu poată da naștere niciunei îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor organului menționat ca instrument de presiune asupra activității judiciare sau de control politic al acestei activități (paragraful 200 din hotărâre). ... 48. Așadar, fără a constata neconcordanța Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 cu dreptul Uniunii Europene
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de drept național, dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal a avut ca efect să confere guvernului național o competență directă de numire în aceste funcții și dacă a putut da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități“ (paragraful 206 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 49. În analiza prezentei sesizări se pornește de la
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
în continuare, dispozițiile art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și nici să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... 51. Mai trebuie amintit și faptul că art. 267 din TFUE nu abilitează CJUE să aplice normele dreptului
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
ab initio, inutilă analiza îndeplinirii celor două condiții referitoare la aptitudinea ordonanței de urgență de a conferi Guvernului o competență directă de numire a interimatului conducerii Inspecției Judiciare și de a da naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare, ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... 63. Totuși, din rațiuni ce țin de necesitatea lămuririi tuturor aspectelor ce ar putea genera interpretări contradictorii, Înalta
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
de a-și aroga, prin adoptarea ordonanței de urgență, competența de numire directă în funcțiile de inspector-șef și inspector-șef adjunct din cadrul Inspecției Judiciare de o manieră care „să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități“ (paragraful 200 din Hotărârea CJUE din 18 mai 2021). ... 77. Astfel, în preambulul ordonanței de urgență sunt reflectate
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
din 28 decembrie 2021). ... 82. Prin urmare, cadrul constituțional care îi permite Guvernului să legifereze exclude orice posibilitate de utilizare de către acesta a atributelor de legiuitor delegat, astfel încât să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... 83. În al doilea rând, un asemenea potențial risc nu poate fi luat în discuție în condițiile în
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2018 nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare și nici să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. ... 91. Având în vedere că, pentru argumentele arătate, răspunsul la prima întrebare este negativ, este superfluă analiza celei
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii nu sunt de natură să confere Guvernului o competență directă de numire în aceste funcții și să dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități. Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 14
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
art. 1 alin. (3) din Constituția României, precum demnitatea omului și dreptatea, și pe care același text constituțional le garantează, Statul Român a adoptat atât Decretul-lege nr. 118/1990, cât și Legea nr. 44/1994. Pe de altă parte, Statul Român are prerogativa de a aprecia că deosebirile dintre destinatarii celor două acte normative sunt suficient de relevante pentru a justifica un tratament juridic care să nu fie identic, ci, după caz, să prevadă unele deosebiri de conținut, cu atât mai mult cu
DECIZIA nr. 323 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258468]
-
Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități și transformarea acesteia în autoritate publică executivă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 684 din 30 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 7 decembrie 2020, paragraful 38). ... 48
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
Constituție. De asemenea, reglementarea prin lege a posibilității consiliilor locale de a valorifica bunurile vizate doar sub forma închirierii, cu excluderea de plano și fără nicio motivare a celorlalte modalități de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului, ignoră prerogativele și rolul autorităților administrației publice locale, înțelese prin prisma aceluiași principiu. ... 53. În consecință, Curtea constată că legea criticată, în ansamblul său, instituie un mecanism derogatoriu imprecis de la legi-cadru în materia proprietății și a dreptului de administrare, și anume
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de impozite și taxe, pentru a face față situației excepționale. Dar, o dată în plus, puterea constituantă a impus statului, în art. 56 alin. (3) din Constituție, două exigențe menite să îl protejeze pe cetățean de eventuala exercitare abuzivă a prerogativei acordate, și anume ca sarcina fiscală, distinctă de simplele impozite și taxe, să fie impusă doar într-o situație excepțională și doar prin lege. ... 51. Autoarele excepției de neconstituționalitate consideră că contribuția reprezintă o sarcină fiscală distinctă de impozite sau
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
noțiunea de putere publică, potrivit art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, regimul de putere publică reprezintă ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public. ... 24
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public. ... 24. Totodată, Curtea a reținut că noțiunea de putere publică desemnează drepturile (prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui conflict cu interesul particular, trebuie să se impună. În baza prerogativelor
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
prerogativele) speciale, exorbitante, de care dispune orice autoritate a administrației publice și, implicit, orice autoritate publică, în vederea exercitării atribuțiilor sale și pentru satisfacerea interesului public, care, în cazul unui conflict cu interesul particular, trebuie să se impună. În baza prerogativelor de putere publică de care dispun, măsurile luate de aceste autorități se aplică direct, iar în cazul în care nu sunt respectate beneficiază de forța de constrângere a statului. Totodată, s-a arătat că noțiunea de interes public desemnează necesitățile
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
modificări și consideră necesar; ... l) respectă legile, procedurile, regulile, codurile și practicile stabilite de către instituțiile centrale și locale, inclusiv regulile de acces valabile pentru fiecare autoritate/instituție publică în parte, și acceptă faptul că acordarea dreptului de acces este o prerogativă a instituțiilor publice și că solicitarea nu conferă, în mod automat, și accesul efectiv în acea instituție; ... m) în cazul în care angajează foști demnitari sau funcționari din cadrul aparatului executiv, respectă obligația acestor angajați de a se conforma normelor
ORDIN nr. 1.056 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259719]
-
cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate. (3) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, președintele ANAD emite ordine, decizii în condițiile legii și exercită calitatea de ordonator terțiar de credite. (4) În realizarea prerogativelor conferite de lege, președintele are următoarele atribuții principale: a) asigură condițiile de menținere a independenței instituționale față de structurile sportive; ... b) asigură condițiile de menținere a conformității programului național anti-doping cu programul mondial anti-doping; ... c) inițiază și transmite Guvernului proiectele
REGULAMENT din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259835]