236 matches
-
Masca, unealtă a cunoașterii civilizației, eleganței și a bogăției sufletești... Masca, tezaur al speranței și al visurilor... Masca, echilibrul dintre lumea reala și cea fantastică... Masca, forma delicată a fineței umane... Masca, aur pur al clasicului... Masca, simpla strălucire divină presărată pes te sclipirea ochilor... Masca, atingere de neuitat a idealului... Masca, oglindă sufletului. Chiriac Robert-Cătălin, clasa a V-a Școala Gimnazială Nr.1 „Nicolae Mantu”, Galați profesor îndrumător Ciobanu Gabriela Amintiri de neuitat sau Călătoriile lui Stejărel Vântul dezmierdat de
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
consum simțiri fecunde, Puzderii, goluri negre, iubirilor impuse? Să măcin cuvântarea în raze de lumină, Minciuna să dispară în cosmice sclipiri, spre alte Universuri. Iubirea cea divină Purificată-n mine, să nască iar, IUBIRI. De imi cedezi iubirii, te lasă presărată, Pe Căile Lactee, ferită de păcate. Pe-altare, în chivoturi, să ne unim o dată, în suflete de oameni, de alții sfărâmate. Dar vezi? Mi-e hărăzită o viața mai săracă, Sunt boț de-argilă sfântă, de Domnu-nsuflețit, Iubește-mă și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a palatului în munte - A lui scări de stânci înnalte sunt crăpate și cărunte, Iar în halele lui negre strălucind ca și oțel Sunt păduri de flori, căci mari-s florile ca sălci pletoase, Tufele cele de roze sunt dumbrave-ntunecoase, Presărate ca cu lune înfoiete ce s-aprind; Viorelele-s ca stele vinete de dimineață, Ale rozelor lumine împle stânca cu roșeață, Ale crinilor potire sunt ca urne de argint. Printre luncile de roze și de flori mândre dumbrave Sbor gândaci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cetăți prin ei își pierd a lor splendoare. Prin codrii lor, prin șesurile crețe, De-a vântului suflare-mbălsămată, Din munții-n nori și prin pustii mărețe, Urbile-antice strălucind s-arată Și albe par și mitice - cu basme Urieșești e țara presărată. Și norii spânzură pe cer, fantasme De foc și aur ce-n oștiri se-nșiră, Codri se plâng și marea doarme-n spasme. Ajung la țărm - se-ndoaiă ca o liră Cu valuri înstrunită-n lunge rânduri, Un mic liman, ce raze
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dumbravă-i săpată cărare, O mândră femee s-arată călare, Pe calul ei graur se-nvîrtește-n laturi, De dulcea-i privire nu poți să te saturi. În părul ei negru lucesc amorțite Flori roși de jeratic frumos încîlcite, Rubine, smaranduri, astfel presărate, Sălbatec-o face la față s-arate... Și ochi de-un albastru, bogat întuneric, Ca basme păgâne, de-iubire chimeric, Lucesc sub o frunte curată ca ceara - Zîmbirea-i îmbată ca nopțile, vara. {EminescuOpIV 329} Pe codri-nfioară a ei frumusețe Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și stepe Și a lui farmec monoton M-a-nvins făr-a-l pricepe. {EminescuOpIV 451} MUȘAT ȘI URSITORILE Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci e bolta presărată; Din fundul lumii; ce se pierde-n zare, Prin rumeni aburi luna se arată Iar din bordeiu ce sta lângă cărare, Prin ochiul prins unei ferești rotunde Se-aude plâns, se vede luminare Și în căldura locuinței scunde O mamă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mă strângea tare. — Te bucuri că ai făcut-o până la urmă, nu? îmi murmură ea la ureche. Am înghițit în sec și am dat din cap, neștiind dacă puteam să scot vreun sunet. Ciclorama era închisă la culoare, asemenea catifelei, presărată, ici-acolo, cu luminițe ca niște stele; în prim plan, pluteau mobilele, cu lucirea de un albastru metalic a platinei, radiind lumină în jur aproape ca un halou, și care nu păreau nici animale, nici minerale, ci un straniu hibrid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
după o scrumieră. Camera era foarte bine mobilată, leit hol de hotel de lux, așa cum se dorea a fi, cu canapele tapisate, picturi cu păsări înrămate și, ici-acolo, mese personalizate, până la un punct, de fotografiile în rame de argint presărate oriunde era un pic de loc. Singurul element distonant era foarte practicul calculator, acoperit frumos cu o husă din plastic de un gri deschis și așezat pe masa din lemn de cireș de lângă fereastră. Violet e încăpățânată ca un catâr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
între două etape lungi. Zgomotele zărilor îndepărtate mă chemau. Era scris că n-aveam să rămân surd la ispitele cu care mă ademeneau. ANUL RĂPIRII 924 de la hegira (13 ianuarie 1518 2 ianuarie 1519) Din lunga mea retragere la țară, presărată totuși cu meditații și preumblări tăcute, am ieșit lipsit de certitudini. Perisabile erau toate orașele; feroce, toate împărățiile; insondabilă, Providența. Singurele lucruri care mă consolau erau creșterea apelor Nilului, hora aștrilor și nașterea sezonieră a puilor de bivol. Când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trestii auroase ce se legăn solitari, Vede fata cea cu ochii cuvioși ca în biseric- Fața-i albă ca zăpada într-un păr de întuneric. Ea în haina ei cea verde se înmlădie bogată Cu flori albe - mpodobită, cu diamante presărată. 445Bună vreme, fată mândră de-mpărat. - Mulțam, Căline, Mult îți merge vestea-n lume, multe - am auzit de tine Și prea rău de tine-mi pare c-ai venit să mori aice, Căci de vine smăul numai rău ți-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
varsă. l05 {EminescuOpVI 106} Văi coboară fumegând, Dealuri mândre înverzind, Vede codrii cum coboară, Deal cu deal, scară cu scară, Resfirîndu-se pe șes Unde râurile es, Și pe vârfuri de păduri Mânăstiri cu - ntărituri; Vede târguri, vaduri, sate Pe câmpie presărate, Vede mândrele cetăți Stăpânind pustietăți, Vede turmele de oi Cu ciobanii dinapoi, Cu fluere și cimpoi, Iară ergheliile Petreceau câmpiile Și de-a lungul râurilor S-așterneau pustiurilor. Iară șoimul tinerel Pe asupra-i sboară el Și din gură-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ceva de ani în urmă, coborând pentru prima oară în această gară, și-a început cu totul original meseria de profesor. Călătorul, care pleca cu trenul personal din oraș, după câteva minute de mers, în apropierea unor ronduri de flori presărate și îngrijite cu gust, avea ocazia să staționeze pentru unu, două minute într-o gară primitoare, curată și bine întreținută, deasupra căreia scria cu litere mari și negre pe un fond alb: GARA VALEA SEACĂ. Paralel cu calea ferată, se
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau legați catârii cu câte o traistă cu fân atârnată de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
evitat creanga cu ghinion de care se sprijinea în timp ce se căznea să apuce o ramură ceva mai mare însă ticsită cu flori de tei numai bune pentru ceai și care s-a rupt aterizând împreună pe o suprafață de teren presărată ici acolo cu prundiș, ici acolo cu spini. Ar fi evitat poate chiar și accidentul, cu patinele, care era cât pe ce să-l plătească cu propria-i viață. Mergând mai îndărăt, devenise pe neobservate istețul de aproximativ șase-șapte ani
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de urechi. Acum, cu haina de la costumul gri dată în lături, ca la șomeri, prin care se vedea cămașa albă, descheiată la gât; cu mâinile înfipte în buzunarele de la pantaloni ce crea impresia că sunt goale, pășea nesigur pe solul presărat ici-colo de frunze veștede și uscate. După felul cum pășea dezordonat și după aspectul în care se prezenta, în general, în momentul de față, străinii l-ar fi considerat un chefliu oarecare, îmbrăcat mai de sărbătoare. Bidaru îl cunoștea bine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acum nu mai este absolut necesar a mai urmări, pas cu pas, și restul acestei discuții, care, chiar dacă a alunecat pe urmă, concentrându-se în jurul unor subiecte generale, nu a fost deloc neînsoțită și de acele apropouri simbolice și inteligent presărate ici și colo, toate subtile și pline de subînțelesuri istețe. Iar astfel, nu se stabilea cumva, oare, prima înțelegere dintre cei doi, menită în întregime să dea a pricepe unul celuilalt că între ei iubirea s-a și înfiripat deja
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Întoarce, nu ne vom mai Întoarce niciodată, nu vom mai păși niciodată de-a lungul acestui drum așa cum am pășit azi-dimineață... deci, fraților, să ne mai aruncăm o privire Înainte de-a pleca. Iată moara, iată tufișurile, iată albia rîului presărată cu pietre strălucitoare, iată răcoarea plăcută și bine cunoscută a copacilor... dar pe-aici am mai trecut cîndva! exclamă ei. — Bine-nțeles, fraților, am stat pe pod, În fața morii, și-am cîntat Împreună seara pe malul pîrÎului, presărat de pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În anamorfozele picturale, reprezentarea este concepută pentru ca să ni se dezvăluie realitatea tabloului, odată descoperit punctul de vedere adecvat. În numeroase texte SF, după o introducere în povestirea care amestecă toate reperele, sunt prezentate elemente cu totul străine de enciclopedia cititorului, presărate însă în text asemenea indiciilor în romanele polițiste. Ele permit construirea unui univers bizar în care cititorul se regăsește fără să-l întâlnească dintr-odată, cum este cazul pensiunii Vauquer din Le Père Goriot ⁄ Moș Goriot, sau fără să fie
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
iar a doua (cuprinzând șapte capitole) înfățișează povestea lui Hasnaș. Ceea ce atrage atenția este diferența cantitativă a conținutului celor două confesiuni. Ea este explicabilă însă prin formația intelectuală a personajelor: Mavrodin este scriitor și aceasta se reflectă în mărturisirile sale presărate adesea de meditații generale asupra condiției creatorului sau asupra iubirii (,,artistul nu trebuie să creeze decât în arta lui [...]” - p.64; ,,pentru mine, artistul era un tip uman bine definit [...]” - p.45; ,, Iar prietenia între un bărbat și o femeie
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
distinge, dincolo de limba de pămînt acoperită cu nisip și dincolo de cîmpia de est, o imensă întindere de mare, pe care o văzuserăm și de pe locul de unde deunăzi am ancorat, pe mica insulă a Scheletului. Chiar înaintea noastră, se ridica Priveliștea-Întinsă presărată în unele locuri cu pini doborîți la pămînt, în altele cu prăpăstii negre. Din lăstăriș, se auzea zumzetul nenumăratelor roiuri de gîze. R. L. Stevenson, L'Île du tresor, Folio Junior, p. 226 Dispunerea în text a unei astfel de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu un miros hibrid de iarbă cosită și de putrefacție acră [...]. Deasupra dâmbului, ședea dezolată ruina roșie a unei case neterminate. [...] De acolo, strada era pavată și canalizată, dar aproape fără nicio casă, întocmai ca și celelalte străzi din parcelare, presărate doar cu câteva vile, nu lipsite de gust. [...] Pe drum [...], venea întro dupăamiază de decembrie a anului 1950, dinspre strada Băneasa Ancuța, o ceată de vreo douăzeci de persoane, bărbați și femei, întro coloană de câte doi. Cu greu un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figurată în nuvela Dragoș. Evul Mediu național, contaminat de trăsături occidentale: cavalerism, eros spiritualizat, frenezie religioasă, se împărtășește de virtuți eroice, transpuse în romantism în slujba ideii patriotice. Ștefan cel Mare sau Petru Rareș țin discursuri pătrunse de mesianism romantic, presărate, însă, de sintagme pașoptiste („unirea compatrioților”). Petru Rareș, erou exponențial și cavaler fără prihană, este recunoscut, într-o scenă de suspans, semnalând justiția imanentă a istoriei, drept „clironom” (moștenitor) al dinastiei „Dragoșizilor” (Mușatinii). Domni scelerați, ca Ștefăniță Vodă, se folosesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de apă. Pătrunjelul și mărarul se spală, se scutură de apă și se bagă în burta păstrăvului. Sarea se amestecă cu albușurile și cu 100 ml de apă rece. O formă de cuptor pentru pește se tapetează bine cu sarea presărată, punem peștele pe care îl acoperim cu restul de sare. Se pune în cuptorul încălzit circa 30 de minute, apoi se scoate și se lasă timp de zece minute la temperatura camerei, după care, cu grijă înlăturăm crusta de sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de apă. Pătrunjelul și mărarul se spală, se scutură de apă și se bagă în burta păstrăvului. Sarea se amestecă cu albușurile și cu 100 ml de apă rece. O formă de cuptor pentru pește se tapetează bine cu sarea presărată, punem peștele pe care îl acoperim cu restul de sare. Se pune în cuptorul încălzit circa 30 de minute, apoi se scoate și se lasă timp de zece minute la temperatura camerei, după care, cu grijă înlăturăm crusta de sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]