240 matches
-
prelucrate (cu excepția făinii și a grișului), fierte în prealabil sau preparate altfel, nedenumite sau neincluse în altă parte: ex 1905 Produse de brutărie, patiserie, biscuiți și alte produse de brutărie, cu sau fără cacao; hostii, cașete goale pentru uz farmaceutic, prescuri, paste uscate din făină, amidon sau din fecule în foi și produse similare: 1905 10 00 - Pâine crocantă 1905 20 - Turtă dulce și alte produse similare 1905 30 - Biscuiți la care s-au adăugat îndulcitori; vafe și alveole 1905 40
jrc5309as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90478_a_91265]
-
materialelor de la capitolul 17 utilizate nu trebuie să depășească 30 % din prețul franco fabrică al produsului 1905 Produse de panificație, de patiserie sau de tipul biscuiților, chiar cu adaos de cacao; hostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, prescuri, paste uscate din făină, amidon sau din fecule în foi și produse similare Fabricare din materiale de la orice poziție, cu excepția materialelor de la capitolul II ex Capitolul 20 Preparate din legume, din fructe sau din alte părți ale plantelor; cu următoarele
jrc6107as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91279_a_92066]
-
prin expandare sau prăjire (corn flakes, de exemplu), cereale altele decât porumbul, sub formă de boabe, prefierte sau altfel preparate 1905 Produse de brutărie, patiserie sau biscuiți, chiar cu adaos de cacao; hostii, cașete de tipul celor utilizate pentru medicamente, prescuri, foi de plăcintă de făină, de amidon sau de feculă și produse similare ex 2001 Legume, fructe și alte părți comestibile de plante, preparate sau conservate în oțet sau în acid acetic: - altele: 2001 90 30 - - Porumb dulce (Zea mays
jrc6178as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91350_a_92137]
-
uneori bărbații care se „cinstiseră" cu băutură mai mult se mai luau la ceartă și chiar uneori la bătaie, dar nu se înregistrau totuși vătămări corporale grave sau omoruri. A doua zi de Paște, la prânz, era obiceiul numit , alergatul prescurii “ (pâine specifică care se duce la biserică, ca un parastas). Acest obicei specific zonei satelor de pe Valea Streiului se mai păstrează și în prezent, dar este mult mai redus ca manifestare fiind schimbat, este mai mult simbolic. El constă dintr-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
schimbat, este mai mult simbolic. El constă dintr-o competiție între două echipe de tineri, formate din câte patru persoane fiecare. O echipă aleargă, un fel de ștafetă, pe o distanță de cca. 250-300m, în timp ce cealaltă grupă trebuia să mănânce prescura pe tot timpul desfășurării alergării. Echipa care era cu prescura, pentru a putea înghiți pe nemestecate prescura, avea o vadră cu apă. Era mare veselie la această competiție, erau încurajați unii sau alții dintre participanții la întrecere. De cele mai multe ori
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
între două echipe de tineri, formate din câte patru persoane fiecare. O echipă aleargă, un fel de ștafetă, pe o distanță de cca. 250-300m, în timp ce cealaltă grupă trebuia să mănânce prescura pe tot timpul desfășurării alergării. Echipa care era cu prescura, pentru a putea înghiți pe nemestecate prescura, avea o vadră cu apă. Era mare veselie la această competiție, erau încurajați unii sau alții dintre participanții la întrecere. De cele mai multe ori, cei care mâncau prescura pierdeau, neputând să termine de mâncat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
câte patru persoane fiecare. O echipă aleargă, un fel de ștafetă, pe o distanță de cca. 250-300m, în timp ce cealaltă grupă trebuia să mănânce prescura pe tot timpul desfășurării alergării. Echipa care era cu prescura, pentru a putea înghiți pe nemestecate prescura, avea o vadră cu apă. Era mare veselie la această competiție, erau încurajați unii sau alții dintre participanții la întrecere. De cele mai multe ori, cei care mâncau prescura pierdeau, neputând să termine de mâncat până ce soseau cei din ștafetă. Echipa care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
desfășurării alergării. Echipa care era cu prescura, pentru a putea înghiți pe nemestecate prescura, avea o vadră cu apă. Era mare veselie la această competiție, erau încurajați unii sau alții dintre participanții la întrecere. De cele mai multe ori, cei care mâncau prescura pierdeau, neputând să termine de mâncat până ce soseau cei din ștafetă. Echipa care pierdea concursul făcea cinste la crâșmă cu băutură. Și în prezent la sărbători, se mai stă pe băncile de lângă unele case, în special femeile sunt la „povești
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pe o piatră mare, până ieșea murdăria din ele, instrument popular care permitea utilizarea înlocuitorilor detergenților actuali, - potricală - piesă cilindrică mică de fier, de formă cilindrică, ascuțită la un capăt pentru a face găuri în piele, de exemplu la opinci, - prescură - colac de dus la biserică, - pricoițe - pături/cergi groase din lână, albe sau colorate, folosite pentru acoperit în timpul somnului noaptea, - primură - panglică, - proboade - basmale, - proțap - piesă de la car, - pupi - plăcintă la tigaie, - rozosin - violet, - rudă - axă din lemn de cca.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vei spala cu această apă vei avea fața curată și trecere la toate, ca banul, prin urmare toți ai casei îndeplineau acest ritual.( Dumitru Ianc) Se zice că nu e bine să dormi în ziua de Paști, dacă ai „paști”- prescura - dimineața, deoarece „Iți fură măgarul paștele”. A doua zi de Paști se organizează „hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele să iasă din grajd peste un lanț de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Evoluția Proscomidiei după secolul VII reflectă schimbarea care a intervenit în atitudinea față de Sfânta Liturghie și în înțelegerea acesteia, și anume scăderea numărului celor ce se împărtășeau și accentuarea sensului ei mistico-simbolic. Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condițiile introducerii împărtășaniei credincioșilor cu lingurița și a reducerii numărului celor care se împărtășeau, era suficientă doar o parte din prescură și nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
împărtășeau și accentuarea sensului ei mistico-simbolic. Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condițiile introducerii împărtășaniei credincioșilor cu lingurița și a reducerii numărului celor care se împărtășeau, era suficientă doar o parte din prescură și nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii și pregătirii agnețului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului Gherman I al Constantinopolului, în sec. VIII Proscomidia consta
Proscomidie () [Corola-website/Science/299884_a_301213]
-
cu versetul: « Spăla-voi între cele nevinovate mâinile mele, și voi înconjura altarul tău. » Apoi se duc la proscomidiar, o măsuță, uneori tocmai scobita în perete, în partea stângă a presbiteriului. În Ardeal și la greci se folosește o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
altarul tău. » Apoi se duc la proscomidiar, o măsuță, uneori tocmai scobita în perete, în partea stângă a presbiteriului. În Ardeal și la greci se folosește o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-una și aceeași prescura. La Ierusalim, diaconul face proscomidia singur, iar
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
scobita în perete, în partea stângă a presbiteriului. În Ardeal și la greci se folosește o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-una și aceeași prescura. La Ierusalim, diaconul face proscomidia singur, iar preotul rostește doar ofertoriul. La slavi, preotul președinte al celebrării face
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
Ardeal și la greci se folosește o singură prescura (pâine de liturghie). În Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-una și aceeași prescura. La Ierusalim, diaconul face proscomidia singur, iar preotul rostește doar ofertoriul. La slavi, preotul președinte al celebrării face toată proscomidia, însoțit de diacon. La români, de obicei
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
Vechiul Regat se folosește de obicei o prescura cu cinci sau șase părți. La slavi se folosesc șase prescuri. În indicațiile următoare, se presupune existența a șase prescuri. Acolo unde nu sunt atâtea, părticelele se taie dintr-una și aceeași prescura. La Ierusalim, diaconul face proscomidia singur, iar preotul rostește doar ofertoriul. La slavi, preotul președinte al celebrării face toată proscomidia, însoțit de diacon. La români, de obicei preotul cel mai mic în grad - dacă sunt mai mulți de față - face
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
În explicațiile următoare, se presupune că ar face proscomidia un preot, însoțit de diacon. La Ierusalim, diaconul rostește însuși rugăciunile și versetele biblice corespunzătoare. Preotul și diaconul fac trei închinăciuni în fața proscomidiarului, unde sunt gâtițe: Preotul ia în mână prima prescura, și eventual sulița - un cuțit special - și le ridică la nivelul frunții. În acest timp, preotul - la melchiți și diaconul dimpreună - se roaga, rostind troparul Vinerii Mari: Răscumpăratu-ne-ai din blestemul legii, cu scump sângele tău. La slavi și români, preotul
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
melchiți și diaconul dimpreună - se roaga, rostind troparul Vinerii Mari: Răscumpăratu-ne-ai din blestemul legii, cu scump sângele tău. La slavi și români, preotul începe cu cuvintele: « Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. » Pe prescura se află mai multe peceți, făcute cu prescurnicerul de către cei ce au făcut prescura. Preotul alege pecetea pe care o consideră cea mai potrivită (literele se văd limpede, este crescută așa încât să poată fi bine tăiată etc.), și face cruce
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
cu scump sângele tău. La slavi și români, preotul începe cu cuvintele: « Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. » Pe prescura se află mai multe peceți, făcute cu prescurnicerul de către cei ce au făcut prescura. Preotul alege pecetea pe care o consideră cea mai potrivită (literele se văd limpede, este crescută așa încât să poată fi bine tăiată etc.), și face cruce peste ea de trei ori cu sulița, zicând: « Intru pomenirea Domnului și Dumnezeului și
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
în dreptul lui NI și KA, cu cuvintele: « Și pe neamul Lui, cine-l va spune? » După aceasta, preotul face o inciziune pe un plan paralel cu pecetea, în unghi drept față de celelalte inciziuni precedente, si astfel scoate agnețul afară din prescura, zicând: « Că s-a luat de pe pămînt viața Lui. Preotul ia agnețul în mână, și-l întoarce cu coaja (inscripțiunile) în jos, si cu miezul în sus, si așa-l pune pe placă. Apoi, cu sulița, taie miezul (fără însă
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
După 1990 se folosesc aproape peste tot în comunitățile greco-catolice din România, întâmpinând o opunere doar din partea rutenilor din Maramureș. Bucățelele respective sunt practice pentru cuminecarea cu degetele (fără linguriță), însă e combătuta unanim de către liturgiștii contemporani. Dintr-a două prescura, preotul decupează un triunghi, în cinstea Mariei, mama lui Iisus. Aceasta se numește în unele locuri « mirida Maicii Domnului ». În unele părți, în loc de triunghi se decupează o piramidă. Decupând triunghiul sau piramida, preotul spune: « În cinstea preabinecuvântatei, măritei, Stăpânei noastre
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
noi, Doamne. Preotul pune triunghiul pe disc, în partea stângă (sau ‘‘dreapta agnețului’’), rostind versetul X din psalmul 144: « De-a dreapta ta a statut împărăteasa în haină aurita îmbrăcată și preaînfrumusețată. » Preotul taie o coaja lunguiața laterală dintr-a treia prescura. Tăind coaja în zigzag, obține nouă triunghiuri mai mici decât mirida Maicii Domnului. Așează cele nouă triunghiuri pe trei coloane de câte trei, în dreapta agnețului (squ ‘‘stânga agnețului’’), în cinstea a noua cete de sfinți, cu cuvintele următoare: "Aceasta secțiune
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
trei coloane de câte trei, în dreapta agnețului (squ ‘‘stânga agnețului’’), în cinstea a noua cete de sfinți, cu cuvintele următoare: "Aceasta secțiune este deocamdată un . Puteți Wikipedia prin [ completarea lui]!" La români și la slavi se taie, dintr-a patra prescura, și trei triunghiuri în cinstea demnitarilor: ierarhie bisericească; rege (în regate), guvern (în republici), sau o mențiune generală; ctitori ai mănăstirii sau ai bisericii parohiale, fie cu numele, fie cu o mențiune generală. Punând pe disc fiecare din cele trei
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
slavă a făcut ca toată proscomidia să fie făcută de preot. Proteza simbolizează de obicei ieslea în care ar fi fost culcat Iisus după naștere. Înainte de secolul al IX-lea, când se cuminecau toți credicioșii, se pregătea toată pâinea liturgică (prescura), fără a fi tăiată, apoi se turna în potir vinul și apa. Mai târziu s-a ajuns ca să fie tăiat doar agnețul, un cub extras din prescură, care ajungea pentru cuminecarea clerului. Sub influența «ostiilor» din ritul latin, pentru cuminecarea
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]