240 matches
-
mai știa să oprească, trăgând de zăbale, țintuind alergarea în hamuri. Doamne, cât de liberi și de nesmeriți se înalță pe ei, se bulucesc, se sufocă, înjură, stufăriș de mădulare și de cuvinte, închide-le gura cu un dumicat de prescură. Ține-le firea în lanț, găsește-le cușcă și botniță și la picioare pune-le fiare. De ce ai aștepta să te vâneze și apoi să te schingiuie și să te omoare? Poți să mergi blând și șezând netemător, pe spinarea
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
e Balada rabiatei Arabella: "Arabella lui Glucoză/ și-a făcut rost de-un buldozer/ și-a luat-o cu el prin sat/ chitită pe demolat"... ceea ce, evident, a stârnit populația din Scăieți la înjurături "de parastas, de patrafir și de prescură/ și ce le-a mai venit la gură,/ cum cere datina străbună": "Fă, îți dezafectăm mașina,/ te fugărim ca pe Nadina,/ ca să te saturi de răscoală./ Civilizația rurală/ e concepută ca să ție/ din moși-strămoși întru vecie...". Evident, balada se încheie
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
Grâu numit bulgur - 164 1904.90 - Altele: 1904.90.10 -- Orez - 164 1904.90.80 -- Altele - 164 19.05 Produse de brutarie, de patiserie și biscuiți chiar cu adaos de cacao; hostii, casete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, prescuri, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare: 1905.10.00 - Pâine crocanta denumită "knackebrot" - 205 1905.20 - Turtă dulce: 1905.20.10 -- Cu un conținut de zaharoza (inclusiv zahăr invertit calculat în - 205
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
candelă de jertfă visătoare/ tu răsărit apus și înstelare/ tu mugur în explozii de furtună/ tu strană și potir cuminecare/ tu leagăn și colind și nor și lună/ tu țipăt ce pustia încunună/ tu rugăciune la iluminare/ tu harul și prescura din petale/ tu smirnă și ofir din patrafire/ tu roza orchestrîndu-mi cimitire/ tu Ghetsimani și Auralul, iată-l/ multplînsumi suflet exilîndu-l Tatăl/ într-un mormînt al lacrimilor tale“ (Tu). Cititorul poeziei lui Horia Zilieru are două „soluții“ de lectură: fie
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
incendiu, „scorbura obscură“), parcurs într-o „înlănțuire peregrină“, între „rune înnodate“; dar la capăt așteaptă iluminarea, locul luminii și al inițierii. Acesta e pariul scrierii/ citirii unei poezii unde totul e semn: carnea, cripta, lupul get, sîni hermetici sau eretici, prescura, dar și semne venite în text pe calea codului cultural: „Nemîntuitul ochi văzu, iubito,/între ruine trupul de lumină/ cutia milei spațiul înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
mergînd pe manuscripte palimpseste./ Amarnic drog te mistuie, poveste” (Lentando - variantă). Poezia din Manuscrisul de la Înviere e a unui suprarealist rătăcind în vremuri și locuri biblice, alături de magi - „Plecase după «Steaua-sus-răsare»./ Doar peste deal (în vis) Ierusalemul/ da semn. Avea prescura și poemul/ (dictat de voci de sus) un pumn de sare/ și trei rizomi de napi precît Golemul./ Urma în gînd troița călătoare/ cu Maica din icoana văzătoare/ pe bolta surdă depănîndu-l ghemul/ acelui drum fără de capăt. Unde/ l-au
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
natal, memorialistul face următoarea profeție de credință: "cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat prin aceste câteva cuvinte: m-am născut și mi-am trăit copilăria în dangătul clopotelor de vecernie, în mirosul tămâiei și gustul prescurei, la umbra bisericii strămoșești". Oare ce dangăt de clopot îl va fi îndemnat pe Petru Groza să scrie la distanță de două sute de pagini aceste cuvinte insultătoare la adresa unor social-democrați români morți în pușcăriile comuniste, cuvinte extrase parcă din manualele
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
Dumnezeu ca o lumânare de său. [1933] * URSUL CU CRIN Se odihnește subt prunii bisericii, adulmecă arhaicul vânt. O fată i-a pus ieri in brațe un crin. Va mai trece printr-o mie de sate. I se va-ntinde prescură, pe drumuri stropite cu vin. Bolnavii de oase din cele o mie de sate în cale-i s-aștern. El îi calcă de rău. Și de bine el joacă, vorbe uitate spunând lângă umerii lor. Spre seară boala iese din
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
l-a găsit cu un cufăr plin de cartofi, din care fierbea doi-trei pe zi. La un semn al lui Pomponescu, Smărăndache debită o anecdotă despre sistemul de raționare al lui Conțescu. Acesta căpătase de la tată-său, preotul, treizeci de prescuri, pe care le tăiase în jumătate, obținând șaizeci de rații pentru două luni. Într-o zi, mîncîndu-i șoarecii o bucată, Conțescu nu vru să riște nimic și câștigă porția pierdută tăind G. Călinescu felii subțiri din celelalte rămase. Aproape toți
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lampioane... limonadă... fracuri, decorațiuni, decorați, donițe, menajerii, fluiere, ciubere, cimpoaie, copii, hîrdaie, bone, doici, artifiții, fotografii la minut, comedii, tombole, oale, steaguri, înghețată de vanilie, stambe, căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
puterea să mă opun. Le-am explicat că nu am bani, dar ele nici nu voiau bani, voiau să aleagă ceva din rucsacul meu. Le-am spus să ia ce vor. Uitasem că părintele Iustin Îmi dăduse pentru mama o prescură. Tocmai pe aceea au luat-o. Am avut un sentiment penibil, ca o remușcare, dar nu m-am opus. Apoi, cea vârstnică a Început să vorbească. Mi-a spus câteva lucruri mai tainice din viața mea ca să mă uluiască prin
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de fier, și-a folosit instinctul de conservare să-și crească cei patru copii: Ana, Gheorghe, Vasile și Arcadie, pentru că bunicul se implica mai puțin în viața de familie, fiind ocupat tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde ne adunam când pregătea ceva deosebit, o alivancă sau un balmoș ciobănesc, fie un tocin din cartofi rași, ori nelipsitele
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
palma pe obraz pe fiecare și le făcea, semn că puteau pleca și atunci trebuia să vină următorul. Pe urmă mai treceau o dată la rînd și atunci părintele le atingea buzele cu degetele, așa o să fie cînd o să le dea prescura. Dar Într-un cadru mai solemn, mai grav, fiindcă În ziua aceea Îl vor primi pe Însuși Dumnezeu sub forma prescurei sfințite. Au trecut de cîteva ori prin fața părintelui și erau Încîntați că scăpau de orele cu Roșcova. Pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
treceau o dată la rînd și atunci părintele le atingea buzele cu degetele, așa o să fie cînd o să le dea prescura. Dar Într-un cadru mai solemn, mai grav, fiindcă În ziua aceea Îl vor primi pe Însuși Dumnezeu sub forma prescurei sfințite. Au trecut de cîteva ori prin fața părintelui și erau Încîntați că scăpau de orele cu Roșcova. Pe lîngă asta, cînd se terminau orele, ieșeau În curte să se joace de-a Împărtășania și-și trăgeau palme zdravene. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
răspândit în Europa (37, p. 302), acest tip de basm este bine reprezentat în România prin povești ca Piciul ciobănașul și pomul cel fără căpătâi (P. Ispirescu), în care eroul, în vederea ascensiunii, cere să i se dea „nouă colțuri de prescură, nouă pahare de vin și nouă barde” - tipică dotare pentru o călătorie în „lumea de dincolo”. Pe măsură ce urcă pe trunchiul copacului, eroul înfige cele nouă barde, realizând astfel un fel de scară cu nouă trepte (niveluri). Vezi arborele cosmic care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se armonizează cu faptul că nu o să mă mai bați la cap. Iată: "Am mers cu copiii de la școală în excursie la mine în sat. Ne-am oprit lângă casa mătușii mele, care e moartă. Ea le-a dat copiilor prescură și prăjituri. Mie mi-a fost rușine să-i spun că a murit. Copii au plecat să se joace pe deal. Când i-am căutat, nu i-am mai găsit. Vai, vai, mi-am zis, cum o să mă întorc eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-i fie ușoară, se-nvinețea de atâta râs, gata-gata să-și dea obștescul sfârșit. Văzând că-și pierde cunoștința, Pancratie Îi stropea fața Înălbită cu apă Îndoită cu oțet, strecurându-i totodată printre buzele care cereau Îndurare bucățele mici de prescură muiate În ulei și vin, ca la sfânta Împărtășanie. De ce-o chinuia astfel, nimeni nu știa. Evlampia era o femeie la locul ei, bună gospodină, cu credință În Dumnezeu, care Îi adusese pe lume doi flăcăi, unul mai frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nici nu mai existam. Adică n-aveam cum să mai fiu. Zero. Peste câteva zile s-au dat rezultatele. După Bratoveanu Gherasim, cu 9.50 scria clar Brumă I.Constantin. Bravo, mi-a spus tata. O să avem și noi colaci, prescură și colivă. Și a pornit prin sat cu hârtia de-a înecat-o în câteva butoaie de vin. Medie mare, bursier dar de unde atâtea câte se cereau la seminar: cămăși de zi, cămăși de noapte, cerșafuri de plapumă, de pat
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Încercă să se ridice, dar picioarele nu-l ascultau. Întredeschizându-și pleoapele, medicul văzu că o sticlă de pe masă dispăruse și că, În locul farfuriei cu resturi, se afla acum o pălărie de pai cu boruri largi, plină cu bucăți de prescură stropite din belșug cu ulei și vin. Acum masa Înainta spre el cu pași hotărâți. Picioarele ei erau Încălțate cu adidași Nike, destul de jerpeliți. Încălțămintea Îi aducea aminte de cea purtată de Bikinski. Numai că pictorul purta de obicei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Costumele se mișcau, foșnind ca niște copaci Îmbrăcați În frunze moarte, În bătaia vântului... „Poate că a pătruns În ele spiritul lui Oliver?” Își spuse medicul, privindu-și fața descompusă din oglindă... Noimann Întinse mâna și luă din pălărie o prescură. Când o duse la gură, aceasta scoase un chițcăit ușor și, făcând un slalom prin așternut, dispăru sub pat. Atunci, medicul Își dădu seama că ceva e În neregulă cu el și, făcând un efort suprem de voință, se dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
toate satele din vale!... După care a scos iar din traistă o bucată de turtiță negricioasă, dându-i-o, pe neașteptate, lui Pamfil Duran în mână Iar acesta a dus-o la buze, gustând-o cu evlavie, ca pe o prescură din mâna părintelui din biserică, apoi, a scuipat parcă scârbit de necurăția alimentului, pe urmă iar a gustat și la urmă a început să mănânce încet, încât noi stăteam cu ochii cât cepele, uitându-ne cum mestecau amândoi, plescăind Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-ntorc și, în plus, am plecat special de acasă să particip la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și vai de oasele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din două; perna, ghemotocul din cârpe înfășate într-un sac de cânepă, dosea visele; fereastra cât o scorbură de ciocănitore întuneca cerdacul; sub fereastră, masa, candela, două lumânări din seu, icoana Fecioarei, Psaltirea, Îndreptarul pentru spovedanie, mir, chibrituri și o prescură coaptă în săptămâna luminată; la răsărit, în icoana, sfântul Serafim de Sarov căra apă cu un coș de nuiele; în carnea podelelor putrede se desfăceau muguri; lumânarea ardea într-o tulpină de crin veșted; sub grindă, într-un lăstar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cea pierdută... Și mă uit la cele trei mese de Înălțimi diferite, puse cap la cap, acoperite cu mușama și mușamaua, și ea, acoperită cu o cârpă nu prea curată. Curate sunt doar coșurile În care licăresc lumânările Înfipte În prescuri, printre biscuiții lemnoși, bucățele de imortele, legate cu ață roșie, vinul pus În sticlele de Cico și cununa rumenită, ca un cozonac, a parastasului și bomboanele mici, roz-verzi-frez, așezate pe zahărul alb al colivei. Ochii lor, licărind fumegos sub broboadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]