442 matches
-
de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de detalii, a avea sânge rece în fața pericolului, boemă, cu imaginație creatoare, nu acordă atenție oamenilor și realităților materiale; - naivă, directă, sentimentală, stângace; - măcinată de presentimente, anxietate de tip infantil, respinsă de grup, incapabilă de integrare, prost adaptabilă; - tendință spre lipsă de control, spre a fi în conflict cu sine, este supusă impulsurilor, surmenată, frustrată, excitată, agitată, iritabilă, nerăbdătoare, exces de energie stimulată dar nedescărcată. Studiu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pluridisciplinar. A. susține că în spațiul românesc este foarte viu un creștinism cosmic, care și-a menținut prezența în pofida unor potrivnicii ideologice. Norme, valențe mitice bine articulate, chiar superstițiile, definite ca „jaloane ale unui comportament ritmat după respirația cosmosului, după presentimentele lăuntrice, după experiența dobândită de-a lungul a secole și milenii de practică a vieții”, toate acestea sunt caracteristice creștinismului cosmic. Cartea nu rămâne o prezentare a creștinismului popular, ci încearcă și câteva răspunsuri la dileme ale lumii contemporane. SCRIERI
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
ochii ațintiți în jos, cufundat în gânduri. Părea mai bătrân acum. Mult mai bătrân. Am încercat să fac în așa fel încât drumul spre școală să fie cât mai lung posibil. Dimineața zilei de marți era minunată și aveam un presentiment că nu am să mă mai bucur de ea ca acum. Nu puteam să nu mă duc înapoi. Eu am început toate astea și tocmai eu să lipsesc? Ar fi fost ca și cum aș fi invitat o fată undeva și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și... nici un cuvânt nimănui, da? Da. Sigur. Noapte bună, Corvium! Noapte bună! Am închis telefonul și m-am îndreptat spre pat cântând un imn pe care nu știu de unde-l cunosc, dar nici nu vreau să știu, căci am un presentiment ciudat despre el. În acea noapte nu am avut visul cu bătrânul din peștera aia ciudată, ci am avut altul. Se făcea că stăteam pe un vârf de munte. În jurul meu era zăpadă și fulguia ușor. Era frig, căci îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
supărat că voi renunța din pricina ei la multe succese, roșind de prima glumă sau ocară a altuia asupra legăturii noastre. Totuși, sunt incapabil să-mi dau seama de durerea pe care o voi avea aflând vreo veste rea. N-am presentimentul gradului de supărare. În aceeași zi, la diferite momente, mi se pare că m-ar durea în diferite feluri, sau uneori că nu m-ar durea deloc. Mai ales, aci, de departe. De aproape, putința de a mă duce s-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
spate - Wallace Gruner, explică el. Ne aflăm În casa familiei Gruner. Ruda mea - nepotul meu după o soră pe jumătate. Dar Întâi să luăm cina pe care ne-o pregătește Margotte. Ce ați spus mai devreme mi-a stârnit interesul, presentimentele dumneavoastră În legătură cu Statele Unite? Acum douăzeci și doi de ani, venirea mea a fost o ușurare. — Evident, Într-un fel Întreaga lume este acum Statele Unite. Fără scăpare, spuse Govinda Lal. E ca o cioară uriașă care a Înhățat viitorul nostru din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
implicat și eu Într-o crimă. Și mai era cutia de chibrituri care, fără nici o legătură cu cafeneaua Camelia, Îmi stîrnea suspiciuni. Fusese folosită mult și acum conținea bețe de chibrituri cu capete de două culori: albe și negre. Aveam presentimentul că dacă mă mai gîndesc mult la ea, voi ajunge, vrînd-nevrînd, să apuc pe un drum presărat cu necunoscute. Dar nu voiam ca adversarul să-mi simtă Îndoielile. Îmi dădeam foarte bine seama de asta. Banii care mi se dăduseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ce s-ar Întîmpla dacă tocmai ei ar fi ucigașii?... N-am ajuns neapărat la această concluzie... Și ce-ar fi dacă, Într-o bună zi, Împrejurările m-ar obliga să renunț la poziția mea de anchetator? Dar dacă, conform presentimentelor mele, ajungeam să-mi dau seama de diferența de motive care i-a determinat pe cei doi să solicite investigația... punctul slab al fratelui nu trebuia neapărat să-i dăuneze ei. Bineînțeles că ambii erau o pradă bună și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
m-a împins pe bancheta din spate și i-a zis pe un ton agitat Gorilei: Du-o acasă. Eu (surprinsă): Tu nu vii cu mine? El: Nu. Eu (și mai surprinsă): De ce? El: Ahhh, vezi... plec. Eu (cu un presentiment sumbru): Unde pleci? El: La Marbella. Eu: ...Pleci cu Detta? El: Mda. Plecăm chiar acum, o să deschidem un bar... Eu: Da, da, cu tematică U2, am auzit. Așadar, ești îndrăgostit de ea? El: Ah, da. E o femeie minunată. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Ședința Totdeauna mi-au plăcut blondele fără condiții. Îmi placi, probabil pentru că ești blondă însă și pentru că ne asemănăm! Știam demult, mai bine zis pronosticasem că ne vom întâlni. Aveam presentimentul că îmi va fi destinat să fii poetesă. Ești realistă și-ți trăiești suprarealismul din fiecare clipă știută și împlinită în exagerări nemărturisite... cum parfumul mierii de coriandru se adâncește molcom în respirație, cum o amintire, transformată în visare permanentă
?edin?a by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83735_a_85060]
-
astea. Bună, Brick. Brick, dragă? Îi face semne cântărețului, care-i trimite un sărut. — De fapt, ce căutăm aici? — Sărbătorim, Johnny. Și nu mă mai privi așa. Se hotărăsc să comande șampanie, iar el se luptă să-și învingă un presentiment. Parcă pentru a-l sfida, cântăreața începe un cântec trist: „De ce cred oamenii în același semn vechi? De ce cred oamenii în același semn vechi? Când aud un țipăt de bufniță, cineva moare, cu siguranță.“ Are accent american. În jurul lor englezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
apocalipsului. E o lume care se strâmbă, se destramă și putrezește. Efectul se obține prin aglomerare, care exprimă probabil teroarea resimțită de poet la apropierea cutremurului. Dar asta e interpretarea noastră de acum. Mai degrabă oamenii de rând au avut presentimentul viitorului dezastru. Prin ce? Prin neliniștea morală provocată, poate, de sentimentul păcatului, al insuficientei credințe, al culpei: nu trăim bine, viața noastră) nu e curată, nu e frumoasă, o să plătim pentru asta. Mulți, judecând strict rațional, au condamnat "fenomenul Petrache
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
trebuia să devină un fapt. În realitate această călătorie avea să se termine cu un eșec din care însă soarta mă ferea de o prăbușire. Nu există ființă care să nu fie înzestrată cu instinctul primejdiei. La oameni el agită presentimentele cu atât mai mult cu cât rațiunea nu-și dă seama de nimic. Tatăl meu era posomorât și nu scotea un cuvânt mergând pe lângă cai. Nu se uita la mine, se ferea de ochii mei, a căror expresie îl împiedica
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
un proscris, ele însele puteau fi atinse de lepra socială. Simpla mea prezență le făcea pe aceste dragi ființe să se simtă amenințate, nici ele nu știau în ce fel. Era un sentiment la zona de interferență, un soi de presentiment. Nu cumva trebuiau să se arate vigilente? Se obișnuiseră cu suplinitori schimbați în fiecare an, a căror companie nu le punea probleme. Azi în Huși, mîine-n Focșani, poimîine la Darabani, acești oameni erau comozi pentru stabilitatea lor calificată. De ani
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
îmi ascund timiditatea și frica - stăpână”. Și zice clar mai departe: „Prefer să nu fiu iubită de nimeni, decât să fiu dorită ca instrument pentru satisfacerea unei necesități fiziologice...” Câtă demnitate moral-umană!!!) Apoi: „Visez să fac multe lucruri și trăiesc presentimentul că nu voi realiza nimic. (Cât pesimism și neîncredere în forțele proprii). Mi-am rezervat timpul pentru suferință și plâns. Mi-e ciudă pe ziua în care m-am născut prematur (31 mai) și cred că, dacă mă nășteam în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
știe...“, mi s-a răspuns. „Crezi tu c-o să aibă în viață nevoie de germană?“ „Dac-o să vrea să plece, o să aibă nevoie.“ „Aaaaaaaa...“ „Auzi, da’, acum doi-trei ani, i-ai fi pus meditații la germană?“, am plusat timid, cu presentimentul că o să primesc un răspuns tragic. Răspunsul a fost, exact ăla de care-mi fusese teamă: „Nu“. Tragic, nu? Oare ce se va alege de această nație atât de obijduită într-un viitor oarecare? Trebuie ca încet, încet, poporul acesta
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
un buton să derulez și apoi să șterg. A fost în unul din zborurile tale? — Păi nu, dar.... Dar CE? îmi vine să strig. Nu știu dacă ar trebui să spun. Mi se strânge inima. Știți că am avut un presentiment că asta o să se întâmple. Stau țeapănă pe pat. Dacă îi dau destulă libertate... — Am promis că nu... spune ea nesigură. Poți avea încredere în mine, îi zic; conștientă că probabil m-am înroșit. Sunt sigură că arăt ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
la aceeași companie ca mine? Deschid gura să vorbesc, dar nu iese nici un cuvânt. În loc de asta, trag aer în piept și aștept ca Wendy să continue. Dar nu o face. O liniște stânjenitoare e în aer. Secundele trec. Am un presentiment urât că poate... dar Adam cu siguranță nu... nu ar putea... — Cine e? M-am forțat să pun întrebarea, deși de fapt nu vreau să aud răspunsul. Pentru orice eventualitate. Nu și dacă e ce cred eu că ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
doi ani de muncă meticuloasă; fotografii care la un moment dat aveau să ilustreze o carte voluminoasă cu care Anuhar-el-Mojkri aveau să uimească lumea datorită descoperirii sale: Frescele de la El-Akab. Și acolo, undeva, încă nu știa unde, dar avea un presentiment, urma să găsească, în sfârșit, ceea ce căutase de la început: o replică a „Marțienilor de la Tassili“, acele figuri gigantice de peste doi metri înălțime, care evocau în mod fidel atitudinile și îmbrăcămintea astronauților ce vizitaseră, în noaptea timpurilor, regiunile care acum erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ieșit. Voiam să vorbesc cu cineva. Îi luasem adresa de la Lou, cu o zi În urmă. Nu știam prea bine de ce voiam să discut cu ea. Probabil că din conștiinciozitate. Nu, era mai mult decât atât. Aveam un soi de presentiment că se va dovedi interesant, chiar dacă nu urma să aflu decât părerea ei despre vinovăția lui Derek. La adresa aceea am dat peste o casă victoriană mare, situată vizavi de Parliament Hill și Împărțită În apartamente. Trebuie că n-o duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ne amintim, nu e deloc de mirare dacă ne gândim de când practica această meserie fără să fi suferit, până astăzi, nici cea mai mică lipsă de respect din partea turmei umane a cărei păstoriță suverană este. În momentul acesta moartea avu presentimentul funest că accidentul ar fi putut fi și mai grav decât i se păruse la Început. Se așeză la masă și Începu să consulte de la coadă la cap listele mortuare din ultimele opt zile. Imediat În prima listă de nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
în cameră, dinții îmi sunt încleștați din pricina jignirii, jelește-i plecarea, pentru că niciodată nu se va întoarce și nu își va mai vedea țara în care s-a născut. Unde pleci, în Tibet? îmi încerc eu norocul condusă de un presentiment puternic, iar el încuviințează, ceva de genul ăsta, și eu spun surprinsă, așa, deodată? Nu ai spus nimic ieri, dar el mă întrerupe, am luat hotărârea în timpul nopții, nu mai pot rămâne aici, eu încerc să îl iau peste picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care fusese și Kizuki. Am aruncat plicul la coș. În ziua de 4 aprilie, după-amiaza, am găsit o scrisoare de la Reiko Ishida. Am tăiat plicul, frumos, cu foarfeca și m-am dus pe verandă să o citesc pe îndelete. Aveam presentimentul că nu mă așteaptă vești bune și nu m-am înșelat. Scrisoarea fusese scrisă pe data de 31 martie și Reiko se scuza că nu mi-a răspuns mai devreme. Naoko s-a tot străduit să-mi scrie, spunea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Na! Două perechi! Cacealma... Inteligent! Ce? Șeptari cu nouari! Ești mai bun! Împăunează-te și împarte-le tu, de dată asta. Și mai pune, frăție, acilea, în pahar, nu te sfii! O parșivenie stimulativă, nitroglicerina lu' Năiel. He-hei...! Am un presentiment malign. Apoi, mobilul lui Dănuț emite din nou un semn de viață. De mesaj. Neidentificabil. Care este: " În Arborele Morții, Despletită, Fecioara întinată râde Și își clătește buzele și dinții, Cu sângele ororilor Și seva stârviciunilor: Regina din Malkhut, Monstrul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
îl asigură seren Arhanghelul, pe Bursuc. Cu Armele, dragă prietene, uite cum stau treburile... BAAL II Faci tu cărțile de data asta, Dane. Și mai pune, tată, distilat, acilea, în pahar, nu te codii! îl îndeamnă Fratele. He-hei...! Am un presentiment malign. Apoi, mobilul Poetului emite un semnal sonor, un țiuit, pentru primire de mesaj. Neidentificabil, ca sursă de proveniență. Un mesaj scurt, în versuri, cam bizar și, sigur, neinteresant. Apoi, de-afară, dinspre stradă, erupe un urlet! Un urlet ascuțit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]