19,087 matches
-
Histoire de la Transylvanie editată la Budapesta, de acord. Dar să facem una mai bună! Nu s-a făcut. Noi avem nevoie de aceste lucrări de referință. Eu mă mențin la acest nivel, cultural. Vă repet încă o dată, nu am nici o pretenție de critică literară, dar de critic cultural parcă, parcă m-aș revendica. Și cred că am dreptate, fiindcă o cultură se bazează pe astfel de lucrări fundamentale. Nu avem o Enciclopedie a României și să nu uităm că ungurii au
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
circulă, teoria realismului socialist nu este luată niciodată ad litteram de ideologii de serviciu ai partidului comunist, ci folosită doar ca pretext pentru a cere scriitorilor să reprezinte realitatea așa cum le convine liderilor politici la un moment dat. În general pretenția lor este ca din literatura ,nouă" să reiasă că în timpul comunismului se trăiește mult mai bine decât în toate perioadele istorice anterioare, că activiștii de partid și susținătorii lor sunt oameni frumoși, responsabili, demni de încredere, în timp ce anticomuniștii arată dizgrațios
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
Partituri complexe, atent studiate și interpretate, migălos pregătite, datorate cu siguranță și formației clasice a celui care nu a învățat să ciupească corzile chitarei pe plaja de la Vama Veche, la "Stuffstock" sau la alte deșănțări bahico - melodice de amatori cu pretenții de muzicieni și promovare de fițuici scrise pe genunchi. O muzică de o complexitate aparte, nedepistabilă cu ușurință în fluxul pasional și lesne de asimilat al muzicii răzgâiate în soarele sterp al unei Spanii mai mult africane decât europene, în
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
suflet, nu numai să ne tulbure la cap. Să lăsăm gândul să perceapă tactil pasiunea zăvorâtă în aceste piese, pentru a-l mai limpezi de molozul "vamaiot"sau "mamaiesc", ce ne năclăiește firea cu un bleg și păgubitor marasm cu pretenții de profunde și "neînțelese trăiri". Propunem acest album, cu un aranjament situat undeva la mijloc de drum între granițele marelui Imperiu latin, de un genuin elaborat, capabil să reînvie duhul adevărat al acestor cântece (canciones espanolas antiguas), pentru un, parcă
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
crea mereu frustrare multora. E greu de crezut că un scriitor cu opera, prestigiul și succesul lui Mircea Cărtărescu mai poate avea nemulțumiri și nefericiri îndreptățite, că acele "întunecimi inexplicabile" nu sînt doar vanitoase metafore. Însă tocmai înălțimea amețitoare a pretențiilor și a mizei literaturii sale creează disconfortul existențial. (Las că numai proba îndoielii certifică valoarea unui mare scriitor.) Fără un adversar literar imediat și pe măsură, Mircea Cărtărescu își permite cea mai dură, căci neconvențională, confruntare posibilă: cea cu sine
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
fi acesta, util la nivelul informațiilor de conținut despre literatura trecută prin registratura sa, Al. Piru e, în general, lipsit de idei, de capacitate speculativă și de atenția adecvată la istoria formelor literare. Nu e rău pentru o critică fără pretenții de interpretare. Dar e prea puțin față de ceea ce așteptăm să ne dea istoria literară: un sentiment al valorilor perene și o viziune asupra timpului creației. Din nefericire pentru posteritatea lor, cărțile de critică ale lui Al. Piru au ceva neglijabil
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
spus. Un "călău" (mărunt, totuși...) care face pe "victima". De-am cita (și citi..) doar Fețele tăcerii, originalitatea situației se risipește într-un soi de "consolare": se poate și mai perfid. Doar că prozele lui Alexandru Vlad nu au vreo pretenție de "exemplaritate" a întîmplărilor de care se ocupă. Poate doar o pretenție de terapie, personală și de grup. Așadar, nu-și fac un principiu din a denunța lucruri ce îmbină dureros frumusețea care, în orice context, se păstrează, a anilor
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
și citi..) doar Fețele tăcerii, originalitatea situației se risipește într-un soi de "consolare": se poate și mai perfid. Doar că prozele lui Alexandru Vlad nu au vreo pretenție de "exemplaritate" a întîmplărilor de care se ocupă. Poate doar o pretenție de terapie, personală și de grup. Așadar, nu-și fac un principiu din a denunța lucruri ce îmbină dureros frumusețea care, în orice context, se păstrează, a anilor de tinerețe, cu prețul, mare, al șansei irosite. Mai degrabă încearcă, printr-
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
manevra filmul cadru cu cadru, fiecare fiind ținut într-un mod stabil în fața proiectorului. Ceea ce prezenta Edison erau "înscenări", în timp ce Lumičrii prezentau "realitatea", aceasta depășindu-și, din punct de vedere al succesului la public, predecesoarea. De aici și impersonalitatea filmărilor, pretenția lor - de un cartezianism specific nației - de obiectivitate. Paradoxal însă cel mai popular film al fraților e unul, da, cât se poate de real, dar cu poveste: Stropitorul stropit, în traducere literală. Scenariul: în timp ce un grădinar își udă liniștit florile
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
Quijote în armură de pașoptist", considerîndu-l a fi avut "obnubilări ideologice tîrzii" și "un pașoptism tîrziu și ridicol", că el ar fi fost, chipurile, un "halterofil de categorie grea" etc. - constituie nu numai o inepție insolentă, ci și o înfumurată pretenție neghioabă de a crede că măreția unui uriaș ar putea fi înțeleasă de un biet pitic vindicativ.
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
ce se uită chiorâș la cultură. Trec peste trogloditul noi muncim, noi nu gândim. El iese din discuție ca orice neghiobie prea plină, de se revarsă... Nu la clasa analfabetă mă refer, ci la cea semi... ori alfabetă, chiar, cu pretenții. Cu toate că și alfabeții aceștia au o părerea lor, trufașă, ce nu se îndepărtează prea mult de bicisnicul slogan pomenit. E vorba, în acest caz, de cei ce te iau cu: Ia mai slăbește-mă, nene, cu chestiile astea, așa o
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
o localitate de provincie, în Urma calului pe luncă femeia e mult prea nesătulă pentru a nu fi zoofilă, în Paulina bărbatul își înșală soția fără fasoane cu o femeie mai bătrână decât el și doar pentru că aceasta nu are nici o pretenție, în Rusian Woman amanta e o rusoaică ce face bișniță în piață, în Iubita mea iubea rusește bărbatul își părăsește temporar logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
atragă atenția, interesul lui e exclusiv sexual; adulterul se întâmplă firesc, e îndreptățit, o necesitate chiar; amanta nu are un profil anume, e doar o altă femeie, cam proastă și mereu avidă de "sexuit", cum se exprimă naratorul, nu emite pretenții, se mulțumește cu ce i se dă, iar dacă nu, își caută, la rându-i, în altă parte. Subiectul preferat al lui Dumitru Ungureanu acesta este, numai că problema nu o constituie tema adulterului, ci lipsa de imaginație în tratarea
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
rescrierea istoriei, practicată de către "cercetătorii" aserviți partidului, astfel încît trecutul neconvenabil să fie răstălmăcit sau omis. Partea amuzantă a unui asemenea procedeu o reprezintă inevitabila contradicție între rigiditatea schematismului purces din dogmă și mobilitatea "adaptărilor" din mers la mereu schimbatele pretenții ideologice: "Beju, cel care intenționase să-l excludă din partid pe Niculae, demascat ca deviaționist din grupul Ana Pauker-Vasile Luca în finalul ŤMoromețilorť, vol. II, este descoperit acum ca fost legionar, în schimb despre deviaționism nu se mai suflă o
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
scriitor-cititor, aspectele teoretice ale comunicării literare. Unele contribuții sînt amintite fugitiv în prefață (Paul Cornea, Adrian Marino, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Malița, Mircea Vasilescu), dar lista este mult mai lungă și ea trebuie adusă la zi într-o carte cu pretenții științifice (re)publicată în anul 2004. Apariția scriitorului în cultura română de Leon Volovici este o carte despre zorii culturii române moderne, scrisă de un autor inteligent, atent la toate aspectele văzute și nevăzute ale epocii pe care o studiază
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
pretențios (caragialian sau molieresc), ca să mă refer la un exemplu din alt domeniu, este kitsch în măsura în care face uz de tot felul de expresii fals-culturale, neadecvate ansamblului, din care transpare impostura. Nu cultura sau incultura sînt relevante în această privință, ci pretenția de a părea ceea ce nu ești. Ceea ce este autentic poate fi supărător, blamabil, monstruos chiar, dar nu kitsch. Dat fiind acest caracter imitativ, nu numai că noțiunea de care vorbim nu este opusă celei de modă, ci de obicei i
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
cuvinte, niște memorii de "autor", nu de "actor" (împărțirea, cunoscută nouă din mai vechile romane ale lui Constantin }oiu, în "personaje", lato sensu, care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi, niște caiete din studenție, din vremurile de "răsucire", sucite: primăvara tîrzie a lui '44. Se amestecă acolo "fapte" (meniul de cantină studențească, foarte...cosmopolit, "fulgi de ovăz danezi, mazăre furajeră din rezervele armatei
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
aceste ființe sunt pervertite 157. În discuția sa cu persoana iubită un monolog plin de reproșuri el nu mai aude vocea și suspinul celuilalt, nu-i vede lacrimile și nu-i simte suferința, ci se aude doar pe sine cu pretențiile sale mereu crescând. El îi cere celuilalt totul, dar îi oferă infinit mai puțin sau chiar nimic. Cere sacrificiu și jertfa, dar nu știe decât de poftă și ambiție, crede că totul i se cuvine, dar fără a oferi ceva
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
co-scriitoarea Dorina Chiriac, ținut departe de unelte de scris pentru restul vieții. Spunând acestea, țin cont exclusiv de acest script, cel compus pentru Eminem vs. Eminescu fiind mult mai inspirat. În schimb, Fix Alert e o capodoperă a dezlânării, a pretențiilor fără temei și a, mă doare inima s-o spun, inculturii. Plouă nu doar cu filme în formulă puzzle, ci și cu proză. Ei, în acest context, ei reușesc s-o facă praf. În primul rând, o abundență de cadre
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
ți agăți croșeta teoriei, device-urile narative. Un text "construit", și încă bine, amintind, pe departe (de dragul "arheologiei"...) de Zmeura de cîmpie (cu "rotițele" mult mai la vedere deci, firește, mai supărătoare), unde știința, topită, de fapt, într-o subiectivitate cu pretenții, era "marcată" strîns de-o viclenie a istoriei, de-o versatilitate a poveștii. Identitatea, măcar prezumtivă, a oaselor este, în definitiv, o funcție de vechime. Are, așadar, toate șansele să rămînă ascunsă, în amalgamul de timpuri cîntărite foarte diferit. Pentru Petruș
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
din Într-o casă străină, al cărui volum secund este încă nepublicat). Singurătatea și diavolul milos este o antologie de nuvele alese din volumele amintite mai sus, criteriul unic al selecței fiind, cum se scrie într-o notă, "rezistența la pretențiile relecturii". Astfel, prozatorul încurajat la tinerețe de Hortensia Papadat-Bengescu să scrie este recuperat și pus la dispoziția cititorilor, cel puțin parțial, printr-un volum al cărui material general uman exploatează, cu o autenticitate adesea crudă, zonele familiare ale afectului și
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
final să se vadă pus în situația de a moșteni regatul underground. Pînă și în această lume misterioasă urmele trecutului se fac încă simțite așa cum află fostul reporter special în urma succintei sale inițieri: "... chiar și în această lume fără mari pretenții, pe care o conducea el, Puterea trebuia consolidată cu simboluri ale Puterii. Mai merge cu Ceaușescu aici?» îl întrebă el incredul. «Cerșetorii bătrîni îl plîng pe față. Unii sînt plini de bani, dar își jelesc onorabilitatea de pe vremea cînd trăgeau
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
și elemente specifice, definitorii pentru sistemul opresiv-totalitar. Un fel de cutie neagră a memoriei în care s-au strâns de-a valma lucruri care, pentru cei care n-au trăit comunismul, cu greu pot sta laolaltă într-o scriere cu pretenția de reconstituire, fie ea și una cât se poate de subiectivă. în realitate, o coerență uimitoare unește cele mai variate liste și inventare, căci sistemul însuși avea grijă ca nimic din ceea ce era omenește să nu scape perversului ochi vigilent
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
și de căutat diferența fundamentală dintre cei doi. Dacă Mircea Horia Simionescu își asumă integral tehnica pastișei, a simulacrului, a ficționalizării totale, Tudor Octavian rămâne foarte aproape de verosimil, nu recunoaște construcția textuală împingând povestirile, dincolo de insolit, înspre satira socială cu pretențiile realismului. Dacă Mircea Horia Simionescu se joacă și inventează textul ingenios, scrisul arătându-se până la urmă gol în măsura în care e (auto)referențial, Tudor Octavian iubește să povestească cu orice preț, nucleul epic este nelipsit, iar textul, uneori la fel de fals, deși bine
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
experimentul lui Dan Zavulovich este ostentativ referențial și mult prea explicit. La tot pasul, autorul ne indică o serie nesfârșită de referințe culturale din sculptură, pictură, muzică și literatură, ca într-o paradă de motive pe care naratorul are și pretenția să le aducă la un numitor simbolic comun, declanșator de sens secund. Astfel, se perindă în paginile sonatei Brâncuși, Caravaggio, Modigliani, Mozart, Schubert, Bach, Hesse, Elliot, Yeats, Kafka ș.a. La final există chiar o mică bibliografie. Cele mai bune pagini
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]