631 matches
-
gemând de nenorociți anonimi, care numiți "chaldeeni" sau "matematicieni" vindeau pentru un preț derizoriu horoscoape trecătorilor. Printre alți șarlatani care dădeau cu zarurile, ghiceau după fumuri sau păsări, desigur că ei nu ar fi cucerit niciodată imperiul și Capitoliul dacă pretorul Corneliu Hispallus (în 139 e.n.) nu le-ar fi oferit șansa de a-i martiriza. Acesta, închipuindu-și că o idee poate fi ucisă cu sulița, a ordonat expulzarea "chaldeenilor" din Roma și chiar din întreaga Italie. Aceasta a fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de state semidependente, aflate sub protectoratul Romei. Formal, în provinciile senatoriale bazele administrației rămăseseră aceleași; provinciile Asia și Africa erau guvernate de proconsuli, iar în celelalte provincii se trimiteau propretori. Propretorii, erau numiți la cinci ani, după ce ocupaseră funcția de pretor la Roma, iar proconsulii căpătau provincii la zece ani după exercitarea consulatului la Roma. În majoritatea cazurilor, proconsulii și propretorii rămâneau în funcția lor un an, însă uneori mandatele le erau prelungite. Augustus independent de împărțirea existentă a provinciilor intervenea
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
mandatele le erau prelungite. Augustus independent de împărțirea existentă a provinciilor intervenea în treburile lor atunci când socotea ce era necesar. Provinciile imperiale erau conduse de legați speciali care aveau titlul de propretori. Fiecare dintre ei purta numele de legatus pro pretore. Acestui legat îi erau subordonate trupele aflate în provincia respectivă. Legații erau numiți de Augustus din rândurile ordinului senatorial. În majoritatea cazurilor, pentru această funcție erau aleși cei care fuseseră pretori sau consuli. Acesta era unul din mijloacele folosite pentru
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
propretori. Fiecare dintre ei purta numele de legatus pro pretore. Acestui legat îi erau subordonate trupele aflate în provincia respectivă. Legații erau numiți de Augustus din rândurile ordinului senatorial. În majoritatea cazurilor, pentru această funcție erau aleși cei care fuseseră pretori sau consuli. Acesta era unul din mijloacele folosite pentru a atrage înalta aristocrație în aparatul funcționăresc imperial nou înființat. Câteva provincii erau administrate de procuratori aleși din rândurile cavalerilor. În apus, astfel de provincii erau Raetia și Noricum, iar în
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
, Tiberiu (pseudonim al lui Tiberiu Oprea; 21.I.1900, Tohanu Vechi, azi Zărnești, j. Brașov - 21.III.1975, București), prozator, dramaturg și gazetar. Urmează la Cluj liceul și doi ani Facultatea de Drept. Pretor la Prefectura județului Ciuc, notar la Prefectura județului Făgăraș (1921-1923), mai târziu devine șeful serviciului administrativ (1942-1943), apoi director general (1944-1948) al uzinelor Malaxa. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Viața românească” ș.a. Scrisorile unui
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
fost prevăzută și în Regulamentul de aplicare a legii administrative (18 februarie 1937), care a decis ca atribuțiile de poliție administrativă, judiciară și de informații să fie exercitate în județe și comune de D.G.P., I.G.J. și organele administrative locale (prefect, pretor, notar). Poliția de siguranță și de informații a primit sarcina de a aduna datele referitoare la ordinea publică, siguranța statului și mișcările sociale, pentru a fi transmise eșaloanelor superioare, care să decidă măsurile practice de acțiune. Un caz punctual de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
La propunerea generalului Averescu, ministru de Război și fost comandant al Brigăzii 1 Roșiori, care îl cunoștea, trece în Jandarmerie și este numit comandantul Companiei de Jandarmi Covurlui, subordonată Regimentului 1 Roșiori. A participat la al doilea război balcanic ca pretor al Diviziei 1 Cavalerie, în perioada 20 iunie-31 august 1913. Din 16 octombrie 1914 este comandantul Companiei de Jandarmi Dolj, cea mai mare din țară, cu care a luat parte la primul război mondial, evidențiindu-se în timpul retragerii peste Olt
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-se în timpul retragerii peste Olt, când a luat personal comanda oamenilor și a atacat avangărzile de cavalerie inamice salvând coloanele Corpului 1 Armată de la capturare. Compania de Jandarmi Dolj a fost cantonată la Tecuci, iar căpitanul Vasiliu a fost numit pretor la Zona de Comunicații nr. 9 și, ulterior, la Bârlad. La 1 februarie 1917, a fost numit comandant al Companiei de Jandarmi Iași, „unde se simțea nevoie de un comandant energic și priceput” și unde cerințele fiind foarte mari, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comandant energic și priceput” și unde cerințele fiind foarte mari, în special pentru aprovizionarea orașului Iași, s-a cerut un ofițer „prevăzător și cu mult tact”, calități posedate de căpitanul Vasiliu. Un raport confidențial din 22 septembrie 1917 al Marelui Pretor, colonel Sterea, l-a propus a fi avansat la gradul de maior considerându-l, printre altele, „ofițer eminent sub toate raporturile”, iar rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel că va fi avansat la excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a arătat activ și priceput în însărcinările primite. De la 1 septembrie 1918, maiorul Vasiliu a comandat Batalionul 1 din Regimentul 2 Jandarmi, iar în foaia de notare comandantul său l-a evidențiat ca fiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
O dată cu declanșarea ostilităților, la 22 iunie 1941, Jandarmeria s-a împărțit în două: cea teritorială, care rămâne sub conducerea generalului Vasiliu, și cea operativă, atașată armatei, subordonată Marelui Cartier General și condusă de generalul Ioan R. Topor care devine Mare Pretor. La sfârșitul anului 1941, generalul Ioan (Jake) Șt. Popescu, subsecretar de Stat pentru Poliție și Siguranță, a încetat din viață, iar, pe 3 ianuarie 1942, generalul C. Z. Vasiliu a fost numit în locul lui, alături de profesorul Petre Strihan, care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
generalul Macici, comandantul Armatei 1, l-a caracterizat drept „un element superior de toată nădejdea și încrederea în corpul jandarmeriei”. Având în vedere că din 22 iunie 1941 generalul Ioan Topor, ajutorul inspectorului general al I.G.J., a fost numit Mare Pretor, conducând Jandarmeria operativă, atașată armatei, generalul Tobescu a devenit, practic, al doilea om din Inspectorat, fiind cel mai vechi în grad, dar abia la 10 mai 1944 (prin Ordinul de Zi nr. 22/944) va fi însărcinat oficial în funcția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
obiectivele subversive de ordin militar, în special acte de sabotaj și terorism, aceste nuclee aveau ca scop și „subminarea puterii sufletești a ostașilor”, slăbind astfel capacitatea psihică de luptă. Combaterea acestora a revenit comandanților de unități din zona frontului și pretorilor de la marile unități în regiunile interioare. La semnalarea unor asemenea echipe subversive, principala măsură trebuia să fie „o cât mai perfectă acțiune de informare”, după care, în etapa a doua, se trecea la neutralizarea acestora. Acțiunea informativă se exercita, în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1941, prin cooptarea unor reprezentanți ai categoriilor profesionale. Oficiul de Studii, Documentare și Statistică din Ministerul Afacerilor Interne, instituție cu rol de îndrumare și coordonare a consiliilor de colaborare, a cerut, la 3 septembrie 1942, ca șeful administrației locale (prefect, pretor, primar) să-și exprime punctul de vedere asupra fiecărei probleme discutate pe ordinea de zi a reuniunilor. În cazul când un membru al Consiliului de Colaborare are un alt punct de vedere, acesta se va consemna în procesul verbal al
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
realitățile geo-politice ale vremii. Acesta va trece printr-o reformă administrativă, care va substitui vechilor provincii, prea mici și numeroase, themele, circumscripții militare conduse de un strateg investit cu toate puterile. Administrația centrală este, și ea, reorganizată. Atotputernica prefectură a pretorului își pierde, în mod esențial, atribuțiile în favoarea demnitarilor palatului, servitorilor personali ai Basileului, cărora le sînt atribuite mari funcții în stat. Armata, în sfirșit, vede diminuîndu-se rolul trupelor mercenare, puțin sigure și prea costisitoare, în favoarea soldaților țărani (stratiotes), cărora le
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cu atâta amar și trudă în spate pe potecile ascunse ale munților noștri, aranjate rânduri, rânduri, o parte într-una din camerele școlii primare confesionale din Oprea Cârțișoara, iar altele la amicul său Ioan Șari, au fost confiscate de prim-pretorul plasei de atunci, însoțit fiind de câțiva jandarmi. Toate au fost încărcate pe patru care, apoi transportate la Brașov unde au fost arse, iar el, Badea Cârțan aruncat în temniță și judecat, fapta lui fiind socotită un act de uzurpare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Când cineva înzestrat, talentat, le apărea tentat să greșească, fiind în primejdie să se prăbușească, Lovineștii nu ezitau să intervină la timp, acționând și așezând lucrurile pe făgașul lor normal. Așa, de pildă, la începuturile carierei sale, când "Cezar Petrescu, pretor la plasa Mălini, prins de patima pockerului", strâmtorat, în urma unor pierderi, "a luat bani din gestiune și urma să fie judecat", iar tânărul scriitor "n-ar fi suportat o asemenea rușine" și "se gândea și se pregătea chiar să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au spus că Într-adevăr este acolo o fabrică și cei din armata română - erau și nemți acolo - Îs Înnebuniți, că aveau nevoie de săpun și n-avea cine să-l facă. Și atunci eu m-am prezentat la un pretor român. „Să trăiți, domnule pretor, eu sunt evreu evadat din lagărul cutare; dacă vreți - Împușcați-mă, dar eu am venit să vă spun că eu sunt de specialitatea asta, dacă aveți nevoie de om ca să pornească făbricuța asta de săpun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
este acolo o fabrică și cei din armata română - erau și nemți acolo - Îs Înnebuniți, că aveau nevoie de săpun și n-avea cine să-l facă. Și atunci eu m-am prezentat la un pretor român. „Să trăiți, domnule pretor, eu sunt evreu evadat din lagărul cutare; dacă vreți - Împușcați-mă, dar eu am venit să vă spun că eu sunt de specialitatea asta, dacă aveți nevoie de om ca să pornească făbricuța asta de săpun, dacă aveți nevoie de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vii la mine să-mi arăți săpun”. S-a dus el acolo, a mai găsit vreo doi muncitori vechi, a mai găsit oleacă de materie primă pe acolo, a făcut ce a putut și a venit cu niște săpun la pretor. A luat săpunul În mână... Deci săpunul era ca aurul - acolo n-avea nici armata, n-avea nimeni. „Bine mă, gata, ai scăpat. De mâine te apuci să lucrezi; Îți dăm un salariu și tu lucrezi” - „Nu pot, domnule, uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
că-i dam jumătate lui, jumătate Îi dam să ducă dincolo, și i-a salvat de la moarte și pe ceilalți. În Peșciana era o unitate germană, nu erau din ăștia de la SS, era o unitate italiană și administrația era românească - pretorul, jandarmii ș.a.m.d. Acolo am supraviețuit - tata a avut de lucru și am avut ce mânca. De altceva n-aveai nevoie acolo. Tata avea multe necazuri. Acolo, la fabrică, veneau toți după săpun. Săpunul era aur. Dintre cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lucru și am avut ce mânca. De altceva n-aveai nevoie acolo. Tata avea multe necazuri. Acolo, la fabrică, veneau toți după săpun. Săpunul era aur. Dintre cei care veneau după săpun erau și nemți. Că toată producția o prelua pretorul român. Dar veneau nemții și cereau: „Dă-mi și mie o cutie de săpun”. Tata nu știa ce să facă. Îi era frică: Înseamnă că furi. Dar ce să faci, să nu-i dai neamțului? Mai dădea câte un săpun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
liniștesc pe părinții mei am riscat și am ieșit din ghetou, lăsându-l pe soțul meu, pe atunci foarte bolnav de febră tifoidă, foarte neliniștit, neștiind ce mi se poate Întâmpla. Am ajuns la Prefectură la prânz. Am vorbit cu pretorul Oșanu*, rugându-l să mă primească. El mi-a zis să aștept, că e foarte ocupat. Spre seară, când Prefectura s-a golit de funcționari, m-a invitat În biroul său - n-am observat că a Încuiat ușa. I-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
când Prefectura s-a golit de funcționari, m-a invitat În biroul său - n-am observat că a Încuiat ușa. I-am spus care este scopul venirii mele, rugându-l să-mi elibereze autorizația de care au nevoie părinții mei. Pretorul nu s-a grăbit, s-a așezat pe o canapea, lângă mine, Încercând să mă mângâie, Închipuindu-și că va avea loc și altceva. Eu m-am ridicat brusc de pe canapea și i-am spus, cu o voce tremurândă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
s-a așezat pe o canapea, lângă mine, Încercând să mă mângâie, Închipuindu-și că va avea loc și altceva. Eu m-am ridicat brusc de pe canapea și i-am spus, cu o voce tremurândă de durere și indignare: „Domnule pretor, eu am nevoie de această autorizație pentru năpăstuiții mei părinți exilați În sătucul uitat de Dumnezeu, dar niciodată nu voi putea plăti pentru ea cu corpul meu. Eu sunt tânără căsătorită și niciodată n-aș aduce asemenea ocară soțului meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]