662 matches
-
injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p. 5) [1942], marele istoric al Școlii analelor, a numit "anacronism psihologic", constând în atribuirea protagoniștilor din vremurile trecute a unor intenții, credințe sau aspirații prevalente epocii contemporane. Fiecare epocă istorică este caracterizată de propriul său "utilaj mental" (outillage mental, termenul îi aparține aceluiași Febvre). Ignorarea diferențelor cognitive existente între epoci diferite prin atribuirea unor intenții naționaliste unor actori istorici care au trăit într-o epocă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru. [...] Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (Ursu, 1924, pp. 17, 20). Ca niciun altul aceasta este concluzia unanim împărtășită destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursului critic desfășurat de autor are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al realității" (Howard, 1986, p. 25). Originea I. Discursul monofonic (1991-1997). După faza slavismului maximal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie o sursă primară de legitimitate politică, așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pericardită, pleurezie sau abcese intraabdominale, musculo-scheletice sau cutanate. Probabilitatea de tuberculoză activă este crescută la bolnavii care au antecedente de boală, la cei cu test la tuberculină pozitiv și la cei care provin din țări sau aparțin unor grupuri cu prevalent mare de tuberculoză. Tuberculoza pulmonară apare la 70-90% din bolnavii de tuberculoză, inclusiv la mulți dintre cei cu manifestări extrapulmonare. Simptomele constituționale apar aproape întotdeauna: febră, frisoane, inapetență, astenie, scădere ponderală. Simptome respiratorii: tuse, junghi toracic și alte manifestări respiratorii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
țară în alta, de la o zi la alta. Pentru muncitori, poate însemna fie un salariu peste media națională, fie șomaj. Tocmai pentru că fiecare înțelege ce vrea din globalizare, deschid această lucrare cu o încercare de a sintetiza punctele de vedere prevalente în dezbaterea pe această temă, o dezbatere care rămâne, evident, globală. Globalizarea poate fi văzută (Glynn, Sutcliffe, 1992) ca extinderea relațiilor capitaliste de producție sau ca interdependența crescută în cadrul sistemului economic mondial. Procesele de tranziție postcomunistă intră în prima categorie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
consumatori ale alianțelor anticompetitive. Într-o alianță, o problemă centrală este aceea a managementului. Chiar și suprimarea competiției interne este, până la urmă, o problemă de management. Cum se conduce alianța, cine o administrează și prin ce mijloace? Există două teorii prevalente în managementul alianțelor: teoria angajamentului și teoria controlului (Nakos, Brouthers, 2006). Teoria angajamentului (angajamentul de a menține participarea la alianță) susține că o abordare pe termen lung îmbunătățește performanța alianței, pentru că așteptarea de continuitate conduce la un nivel suficient de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai recent] substituire de acest fel se realizeaz] între principiul hedonismului psihologic al lui Bentham și ideea de „satisfacere a preferințelor”, conform c]reia adepții acestui utilitarism de natur] preferențial] ar trebui s] insiste cu prec]dere asupra satisfacerii opțiunilor prevalente, în general, si mai putin asupra întâiet]ții pl]cerilor în raport cu suferință. Cea de-a doua teorie s-a dovedit a o include pe cea dintâi în majoritatea situațiilor în care hedonismul de factur] etico-psihologic] promovat de c]tre Bentham
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă) constituie un set complex format din patru componente complementare cofuncționale: performanța lingvistică, productivitatea lingvistică, abilitatea lingvistică și competența lingvistică (Adler și Rodman, 1991). Din punct de vedere tehnic, performanța lingvistică, ce reprezintă capacitatea persoanei de a recurge la limba nativă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să identifice cu maximum de acuratețe tipul temperamental prevalent al fiecărui cursant adult (dat fiind faptul că, în realitate, nu există astfel de tipuri „pure”, ci doar mixaje în diferite proporții), făcând totodată uz și de abordarea cea mai adecvată pentru eficientizarea comunicării. O extindere și o consistență remarcabile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă) constituie un set complex format din patru componente complementare cofuncționale: performanța lingvistică, productivitatea lingvistică, abilitatea lingvistică și competența lingvistică (Adler și Rodman, 1991). Din punct de vedere tehnic, performanța lingvistică, ce reprezintă capacitatea persoanei de a recurge la limba nativă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
financiarul.com/articol 5726/rusia-lui-dmitri medvedev.html); footnote> III.2. Federația Rusă și resursele economice De la sfârșitul Războiului Rece, conducătorii ruși au realizat că deținerea de arme atomice conferă numai un statut limitat, într-o lume în care proliferarea nucleară este prevalentă până și în statele cu o putere redusă precum Coreea de Nord. După ce elita rusă ajunge la aceste concluzii, politicienii se află în postura de a construi un nou instrument al politicii externe, se căuta, așadar un nouă carte câștigătoare.<footnote Keith
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
simularea, ca modalitate a nesincerității, și fabulația pusă în serviciul unui interes personal mai ales când aceste fenomene sunt întâlnite la copiii mai puțin imaginativi. Minciuna patologică este caracterizată prin spirit de răutate premeditat și se prezintă ca un simpton prevalent al unei tulburări profunde a personalității, având un substrat constituțional și fiind într-o mai mică măsură determinată de mediu. În acest caz minciuna se prezintă ca un produs al insuficienței autocontrolului, ca o expresie a sărăciei afective, a nedezvoltării
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
întâlni așa-numitele forme mascate de încăpățânare, care se manifestă prin acțiuni foarte puțin deschise sau prin delăsare și renunțare continuă, generând treptat lenea, ca o altă trăsătură negativă a caracterului copilului. 2.4.2.Devieri de conduită după simptomul prevalent Cele mai multe dintre manifestările amintite se organizează, relativ unitar, în diverse atitudini, care formează temeiul conduitelor caracteriale. Se diferențiază două tendinițe fundamentale de regrupare a simptomelor potrivit cu sensul afirmativ sau negativ al atitudinii copilului față de alții, în realitate, această bivalență marcată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
distincție între comportament și conduită, la fel și H. Halow, Guillaume, J. Piaget și alții care utilizează aceste concepte ca fiind sinonimice. Există posibilitatea particularizării tulburărilor de comportament după etapele de vârstă ale copilului, după semnificația socială și după simptomul prevalent. Tulburările de comportament apar ca efecte ale unor influențe sociale și organice strâns implicate. În cadrul acestor influențe, factorul organic are un rol predispozant iar factorul psihopedagogic un rol determinant. În categoria tulburărilor de comportament se includ si tulburări de comportament
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de livrările de bombardiere SUA în Algeria..." III.2. Federația Rusă și resursele economice De la sfârșitul Războiului Rece, conducătorii ruși au realizat că deținerea de arme atomice conferă numai un statut limitat, într-o lume în care proliferarea nucleară este prevalentă până și în statele cu o putere redusă precum Coreea de Nord. După ce elita rusă ajunge la aceste concluzii, politicienii se află în postura de a construi un nou instrument al politicii externe, se căuta, așadar un nouă carte câștigătoare.229 Așa
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
dorsal și al celui sacrat, dar cu adâncirea curburilor cervicală și lombară. Cât privește cifo-lordozele, trebuie precizat că nu există o obligativitate absolută de a avea cifra zero atât la punctul dorsal, cât și la cel sacrat. Pot existe cifo-lordoze prevalent cifotice sau prevalent lordotice, prevalența atribiundu-se segmentului cu cifra zero, ceea ce înseamnă că la acest nivel trebuie atribuită calitatea de curbură primară, cealată considerându-se secundară sau compensatorie. Determinările făcute au evidențiat, în urma discuțiilor cu această ocazie, că preocupările în
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
celui sacrat, dar cu adâncirea curburilor cervicală și lombară. Cât privește cifo-lordozele, trebuie precizat că nu există o obligativitate absolută de a avea cifra zero atât la punctul dorsal, cât și la cel sacrat. Pot existe cifo-lordoze prevalent cifotice sau prevalent lordotice, prevalența atribiundu-se segmentului cu cifra zero, ceea ce înseamnă că la acest nivel trebuie atribuită calitatea de curbură primară, cealată considerându-se secundară sau compensatorie. Determinările făcute au evidențiat, în urma discuțiilor cu această ocazie, că preocupările în familie pentru crearea
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]