3,419 matches
-
fost numit, și anume de procuror stagiar, ci ar fi devenit, după caz, judecător sau procuror, după numirea de către Președintele României. ... 6. Tribunalul Galați - Secția I civilă opinează că dispozițiile criticate sunt constituționale și îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate specifice conținutului și formei juridice aferente unui act normativ. De altfel, excepția de neconstituționalitate este formulată mai degrabă din perspectiva câmpului de aplicare a normelor criticate, respectiv vizează chestiuni de interpretare și aplicare a legii care țin de competența instanțelor
DECIZIA nr. 881 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252297]
-
respectiv sumele reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, ce formau obiectul infracțiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 6 din Legea nr. 241/2005. O astfel de aplicare a legii determină ca textul legal criticat să fie lipsit de previzibilitate, încălcându-se prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, apreciind că aceasta se aplică mutatis mutandis
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
ce privește dispozițiile legale criticate prin prezenta excepție de neconstituționalitate. ... 6. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc condițiile de accesibilitate și previzibilitate, astfel cum au fost stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, spre deosebire de infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, care sancționa reținerea și nevărsarea sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, art. 9 din același
DECIZIA nr. 770 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252370]
-
aplicarea noii legi de procedură doar primei și ultimei ipoteze, cu excluderea celei de-a doua, așa cum greșit sa procedat în cauză. ... 47. În acest context, Curtea reține și încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție cu privire la previzibilitatea normei juridice, în sensul că era mult mai previzibil ca soluția legislativă criticată să fi vizat procesele pornite anterior intrării în vigoare a legii în care încă nu au fost formulate contestații decât cele în care deja fuseseră formulate astfel
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
30/2017, autoarea excepției consideră că nu reies cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, elementele de fapt ale situației extraordinare, urgente, care a impus emiterea acestei ordonanțe. De asemenea, învederează că textul de lege contestat este lipsit de claritatea, precizia și previzibilitatea necesare, fiind în conflict cu alte prevederi din Legea nr. 85/2014, prin lipsa unor corelări legislative, context în care se ajunge în situația ca acesta să fie aplicat inclusiv procedurilor în curs de derulare, respectiv să existe o procedură paralelă
DECIZIA nr. 840 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254334]
-
depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care susține că dispoziția legală criticată încalcă principiul legalității incriminării din perspectiva lipsei calității previzibilității și accesibilității. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat anterior în legătură cu sintagmele cuprinse în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, Curtea reținând aspecte contradictorii, care conduc la imposibilitatea distingerii între comportamentul
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, excepție ridicată de George Adrian Manolache cu ocazia soluționării unei cauze penale. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia dezvoltă principiul clarității și previzibilității legii, făcând referire la Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 494 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
și Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016. ... 10. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiul clarității și previzibilității legii, de exemplu, hotărârile pronunțate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei, Kononov împotriva Letoniei, Coëme și alții împotriva Belgiei, Scoppola împotriva Italiei (nr. 2), Leyla Șahin împotriva Turciei, Sanoma Uitgevers B.V. împotriva Țărilor de Jos etc. Apreciază că, în timp ce
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
fiscal diferit“. ... 18. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Susține că dispozițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 sunt constituționale, întrunind condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate, conform prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), care consacră principiul legalității. Arată că dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005 definesc obligațiile fiscale ca fiind „obligațiile prevăzute de Codul fiscal și Codul de procedură
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (paragrafele 13 și 14 din Decizia nr. 871 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 29 februarie 2016). ... 25. Referitor la dispozițiile de lege criticate, Curtea a observat, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
de art. 9 din Legea nr. 241/2005 este clar definită de lege, indivizii putându-și da seama din conținutul dispozițiilor legale incidente care sunt actele sau omisiunile care angajează răspunderea penală a acestora, prevederile criticate întrunind condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate circumscrise principiului legalității prevăzut de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție (paragraful 21). Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 28. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, cu privire la art. 7 paragraful 1 din convenție, care consacră principiul legalității incriminării și pedepsei, că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Astfel, principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
principiul legalității incriminării și pedepsei, că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Astfel, principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Este, în special
DECIZIA nr. 777 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254309]
-
deosebire, Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor). “ ... 43. În motivarea neconstituționalității intrinseci se invocă, mai întâi, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, cu referire la exigențele de calitate a legii dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale (precizie, previzibilitate și predictibilitate). Potrivit autorilor sesizării, prevederile art. 158 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat, nu respectă aceste exigențe. Astfel „perimetrele“ de care se face vorbire „nu există în realitate“, nefiind adoptată o hotărâre a Camerei
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
se reglementează interdicții și sancțiuni suplimentare față de cele stabilite prin Legea nr. 96/2006, se încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în ceea ce privește supremația și caracterul obligatoriu al legilor. ... 45. Sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și prevederile art. 245^1, nou-introdus în Regulamentul Camerei Deputaților, în ceea ce privește exprimarea de „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“ la adresa unui alt parlamentar. Textul citat nu permite destinatarului să înțeleagă cu exactitate care sunt limitele restrângerilor aduse, ce
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
că, dacă legiuitorul își respectă numai din punct de vedere formal competența constituțională de a legifera, fără ca prin conținutul normativ al textului incriminator să stabilească clar și cu precizie obiectul material al infracțiunii, aceasta poate determina o lipsă de previzibilitate a respectivului text. Se apreciază că aceste considerente sunt pe deplin incidente și în cauza de față, argumentele statuate de Curtea Constituțională putând fi extrapolate, pentru identitate de rațiune, tuturor tipurilor de sancțiuni aplicabile unui subiect de drept, inclusiv celor
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
pe deplin incidente și în cauza de față, argumentele statuate de Curtea Constituțională putând fi extrapolate, pentru identitate de rațiune, tuturor tipurilor de sancțiuni aplicabile unui subiect de drept, inclusiv celor disciplinare, întrucât exigențele constituționale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii se impun a fi respectate în toate situațiile care vizează „incriminarea“ unei fapte și „pedepsirea“ acesteia, indiferent de natura faptei și a sancțiunii. În susținerea acestor argumente se invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, respectiv
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
limite de aplicare. Se face referire în acest sens la considerentele Curții Europene a Drepturilor Omului, reținute în Cauza nr. 5.493/72 - Handyside împotriva Marii Britanii, arătându-se că larga marjă de apreciere (ca efect al lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a normei) poate conduce la considerarea unor critici oneste ca fiind, cu titlu de exemplu, simple calomnii, corolarul fiind aplicarea unor sancțiuni cu simplul scop de a pedepsi aceste critici, fapt nepermis într-o societate democratică și contrar prevederilor constituționale
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
alt parlamentar sau violenței verbale constând în țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie la adresa unui alt parlamentar. ... 111. Printr-o primă categorie de critici se susține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, determinată de lipsa de claritate, precizie și previzibilitate în ceea ce privește exprimarea de „țipete, injurii, amenințări, invective, calomnie“ la adresa unui alt parlamentar. ... 112. Se mai susține și încălcarea art. 29 - Libertatea conștiinței, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 31 - Dreptul la informație, art. 53 - Restrângerea exercițiului
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
constant în jurisprudența sa, având în vedere principiul generalității legilor, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă într-o largă măsură de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. În speță, atât domeniul (conduita și disciplina parlamentară), cât și destinatarii normei (deputații) determină presupunerea
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că, prin folosirea sintagmelor criticate, sunt respectate exigențele de claritate și previzibilitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, semnificația acestora putând fi determinată cu ușurință de către destinatarii normei, având în vedere pregătirea juridică a acestora. Stabilirea unei liste exhaustive de acte sau fapte de natură să compromită
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
rezulta dintr-un act determinat. Curtea a observat, în același timp, că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 26 octombrie 2018, paragraful 26, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, criticate tot din perspectiva lipsei de claritate și de previzibilitate, Curtea a reținut că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekveny împotriva
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]