727 matches
-
lui V. Conta din 13 noiembrie 1880 și corespondența particulară a "Timpului" din 21 noiembrie 1880, reproduse mai sus. ] REZUMATUL INFORMAȚIILOR NOASTRE ÎN AFACEREA CONTA-PANU D. Teriachiu, în urma conciliabulului de la otel Herdan, ar fi declarat că în orice moment d. prezident al Consiliului și majoritatea pot dispune de portofoliul Internelor. Se spune, în cercuri parlamentare - nimic nu ne autorizează încă a pune temei pe acest zgomot - că d. Conta ar fi început să cugete serios daca n-ar fi bine să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
manifestă astăzi onor. d. Sturza? Mărturisim că nu înțelegem. Știm prea bine că patronul "Presei", care compara pe roșii cu Hoedel și Nobiling, a ajuns azi coleg al partidului politic pe care foaia sa-l combătuse atâta; știm asemene că prezidentul unei republici oarecare e azi o persoană de încredere și a partidului și a Coroanei; știm asemenea că abisurile dintre nație și tron se astupă adeseori c-un portofoliu ministerial; dar d. baron îndeosebi formează totuși un caz caracteristic de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contribuiți s-o tipăresc și ca să dăm o răsplată celui care va omorî pe C. A. Rosetti și pe I. Brătianu. E inexact ce spune "Romînul". Persoana de care vorbește e d. maior Crainic, carele, după închiderea ședinței acelei Adunări, după ce prezidentul părăsise scaunul, a rostit acele cuvinte a căror solidaritate n-a luat-o nimeni. Dovadă e că nimeni n-a contribuit ca să se tipărească broșura și că n-a apărut nici până acuma, deși e scrisă demult. Dar d. maior
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lume aleasă, între alții d-nul V. Alecsandri cu familia, d. general Florescu, asemenea cu familia, și multe alte notabilități din lumea diplomatică și din societatea înaltă a Bucureștilor. În loja domnească de la mijloc erau. domnișoarele de onoare și fostul prezident al Republicei foarte pasajere de la Ploiești. Orice lumină își are umbra sa. D-ra Monale, care-a jucat rolul Rosinei din Bărbierul de Sevilla, s-a distins mai cu seamă în romanța din actul al 3-lea, deși în genere reprezentația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
c-o funcție publică și, după ce-a dezvoltat mult timp teza aceasta, a insistat în termeni foarte stăruitori ca să se refuză demisia, declarând că, dacă ar fi avut cea mai mică îndoială în conștiința sa, n-ar fi intervenit. Prezidentul Consiliului a întîmpinat din partea a doi oratori din opoziție o energică contrazicere; s-a cerut scrutinul secret de cătră unul din ei, ceea ce indica limpede că opoziția dădea votului o însemnătate reală, și c-o majoritate de 41 voturi contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și frământat de numeroase competițiuni personale, nu va fi cu neputință ca starea de criză, care de șapte luni e aproape permanentă, să se mai prelungească încă câtva timp. Într-o întrunire a partidului de acum câteva zile, d. Rosetti, prezidentul Camerei, ar fi exprimat chiar părerea că e bine ca partidul să aibă răbdare și să facă să dureze de bine de rău cabinetul actual. D. Rosetti, care e designat în cercuri politice pentru portofoliul Internelor, în ziua în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se agită și se organizează". Chipul cu care partidul progresist administrează țara n-a fost poate fără influență asupra acestei redeșteptări a opoziției, care preocupă pe ministrul instrucției publice. D. Codrescu a interpelat, într-alt rând, în Camera deputaților, pe prezidentul Consiliului, ministru de finanțe, asupra alterării așezării impozitului, de care s-au făcut culpabili agenții guvernului pentru a forța impozitul fonciar. Așezarea acestui impozit se întemeiază pe evaluarea venitului fonciar, de la care statul ia 6 la sută. Această evaluare s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cătră chiar esplicatorul ei actual. În adevăr, în ianuarie 1876, un om, anume Paraschivescu, care nu putuse justifica întrebuințarea unei sume, îndealtmintrelea de tot neînsemnate, din fondurile polițenești și care n-o putuse restitui, a fost depărtat din funcție. Ministrul prezident de pe atunci, d. Lascar Catargiu, refuzând în mod constant a-l mai numi în vro funcție, dar știindu-l în mare mizerie, îl ajuta din când în când cu cîte-o mică sumă. Din cauza refuzului de-a-l pune în funcție, acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mod constant a-l mai numi în vro funcție, dar știindu-l în mare mizerie, îl ajuta din când în când cu cîte-o mică sumă. Din cauza refuzului de-a-l pune în funcție, acest om a comis un atentat asupra ministrului prezident. Iată însă ce scria "Romînul" de la 15 ianuarie 1876 asupra acestui atentat: Oricât de reprobabil este faptul, dacă vreodată cuvintele ale tale dintru ale tale și-au găsit o exact aplicare este acum, la adresa primului-ministru. Cum cutează "Monitorul" a spune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de cristalizare monarhică și dinastică există așadar în țară; el se dezvoltă și se răspândește în mod natural. Dar față cu el sânt se-nțelege, și elemente flotante. Nu zicem că s-ar cădea să atribuim șefului lor intelectual, actualului prezident al Camerei, C. A. Rosetti, sau ministrului-president Ioan Brătianu, idei de răsturnare imediată. Desigur nu. Dar cei mai mulți din partizanii lor nu tăgăduiesc deloc că adevăratul lor ideal politic e republica. D. C. A. Rosetti e un vechi revoluționar, care-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
introdus rubla pe patru franci, n-am propus categorii de împămîntenire, n-am făcut din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-un cuvânt n-am căutat nici când a deplasa ilustrațiunile Academiei de la Mărcuța și de la Văcărești punîndu-le în demnități ale statului, n-am ridicat în patru ani bugetul cheltuielilor ordinare cu 34 procente ș. a. m. d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că daca e adevărat că România datorește d-lui C. A. Rosetti tot ceea ce e dânsa astăzi, că acest domn este alfa și omega regenerării naționale, atunci adepții n-au decât să proclame Republica și pe d. C. A. Rosetti prezident al ei. La aceste cuvinte adepții d-lui Rosetti au protestat cu mare zgomot. D. Epureanu le-a replicat: când raportul acesta se va citi în Moldova și se va vedea că Unirea s-atribuie d-lui C. A. Rosetti
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem sosind în capitală, spre a cerși din ușe în ușe, țărani veștejiți la față și încovoiați de mizerie, cari spun că de o zi sau două n-au mâncat, și cu toate acestea Senatul a votat recompensa minimă a prezidentului Camerei. Trist spectacol pentru o țară care vede că un partid, fără scrupul și fără nici un control, tocmai în timpi de mare lipsă, de foamete, împarte cu dărnicie banii publici favoriților săi. Admitem ca d. Rosetti să treacă în rândul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
clipa unei strîngeri de mînă cu vreun congresman mereu disponibil, sau cea a unei îmbrățișări pupi-pupi cu vreun român tehui din diaspora noastră divizată și adesea neavizată. Nu prea, dacă vedem, mde, oameni sîntem și înțelegem cu ochiul sufletului că prezidentul se mai satură, din cînd în cînd, de du-te-vino-ul de la ușa domniei sale și-i mai vine să evadeze, s-o ia razna peste fruntarii, să mai uite de pîrdalnica reformă, de indigesta tranziție, de nesuferita opoziție, de ce nu, chiar de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ușa domniei sale și-i mai vine să evadeze, s-o ia razna peste fruntarii, să mai uite de pîrdalnica reformă, de indigesta tranziție, de nesuferita opoziție, de ce nu, chiar de vadimi și de everaci. În fond, a trecut vremea cînd prezidentul RSR nu putea să-și facă week-end-ul decît în Crimeea, la invitația... De ce să n-o șteargă nițel, să flaneze colea pe trotuarele fără gropi ale Washingtonului, să facă chiar un piculeț de jogging, precum colegul Bill, flancat strîns de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se perindă de aproape cincizeci de ani încoace. Pentru că aici nu e Anglia, nu e Germania, nu e Spania, Suedia, Olanda, nu e nici degenerata Franță, cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I e mereu acolo unde trebuie să fie. Chiar și cînd prezidenții îl surghiunesc, temporar, în beciurile depozitului de la Posada. Ba, cu atît mai mult. Unde-s lustragiii? Să-mi pui, așa, piciorul pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Spania, Suedia, Olanda, nu e nici degenerata Franță, cu Marseilleza ei vindicativă (dar, oricum, iată, dăinuitoare), aici e țara în care fiecare prezident vine cu... imnul lui. Da, Carol I e mereu acolo unde trebuie să fie. Chiar și cînd prezidenții îl surghiunesc, temporar, în beciurile depozitului de la Posada. Ba, cu atît mai mult. Unde-s lustragiii? Să-mi pui, așa, piciorul pe suportul dintre genunchii tuciuriului și, în timp ce-mi văcsuiește pantoful (cu scîrț) și-mi turuie complezențe verzi-și-uscate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inaugural Fundației culturale Principesa Margareta (dar despre asta nu s-a spus o vorbă), ce caută el în sala cu stucaturi ordinare, aducînd a Expoziție Unională Sovietică? Ce caută, pe această scenă improvizată, marele Menuhin, felicitat cu insolența băgăcioasă a prezidentului ce vine din tagma celor care l-au surghiunit pe Enescu? Ce frumos ar fi sunat, iarăși, sferele muzicii nobile în Ateneul Român, întrupat în nepieritoarele Rapsodii! Ce caută Enescu în... Casa Poporului? Dureroasa întrebare își găsește tristul răspuns doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stupoare: cum e posibil ca, după o răsturnare ca cea din '89, să vedem iarăși scene bucățică-ruptă cu cele de care credeam că ne-am despărțit pentru totdeauna? Iată că-i posibil, ne zicem noi într-a doua reacție. Prezidenții de republică au cam aceleași gusturi, chiar dacă unul a tras la șaibă, altul a pingelit, al treilea s-a est-inginerit intensiv. Dacă nu e regizată sceneta cu bățul care-i arată prezidentului macheta, cum stau realizările, nu e bine. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
posibil, ne zicem noi într-a doua reacție. Prezidenții de republică au cam aceleași gusturi, chiar dacă unul a tras la șaibă, altul a pingelit, al treilea s-a est-inginerit intensiv. Dacă nu e regizată sceneta cu bățul care-i arată prezidentului macheta, cum stau realizările, nu e bine. Nu dă bine, cum se zice. Dar, la urma urmei, e oare doar chestiune de gust? Credem noi, naivii, că-i. La mijloc e o bine-pusă-la-punct înscenare, de proveniență sovietică, cu ajutorul căreia regimul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe tenismanii yankei care nu-i lasă, imperialiști hrăpăreți cum îi știm, pe europeni, să fie ei cei mai mari în lume. Da, zău! Mai fac și băieții din camarilă gafe, nu le iese totul perfect. Chiar în momentul cînd prezidentul punea piciorul pe scara avionului pentru New York, formațiunile de șoc ale Parlamentului aruncau în dezbatere articole din codul penal care, sub varii pretexte de ultraj, amenință cu ani de pușcărie pe gazetarii care vor spune adevărul despre matrapazlîcurile regimului. La
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avionului pentru New York, formațiunile de șoc ale Parlamentului aruncau în dezbatere articole din codul penal care, sub varii pretexte de ultraj, amenință cu ani de pușcărie pe gazetarii care vor spune adevărul despre matrapazlîcurile regimului. La mapa cu mesaje a prezidentului se mai adaugă, deci, și tiribomba asta democratică. Teribil se va amuza președintele Clinton cu ea, nu credeți? În topul aparițiilor pă post, un loc fruntaș îl ocupă preacuvioșii. De la vlădică la bombeurile cu scîrț duhovnicesc. Busuioacele-aghezmuite merg mînă-n mînă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu și mai histrionică regie de urmașul lui Ghiță Dej, un Ceaușescu mai complicat și mai complexat decît înaintemergătorul lui, avînd în vedere duplicitatea proletar om de lume, preferată de personajul de joasă extracție. Urmașul lor, în linie directă, actualul prezident de republică, constrîns de cu totul alte conjuncturi, recurge la aceleași soluții duplicitare, dar care, prin surplus de șiretenie, depășesc de departe primitivismul celorlalți doi. Nerenunțînd (cum s-ar putea!) la vizitele de lucru pe magistralele socialismului, acesta trebuie să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
primitivismul celorlalți doi. Nerenunțînd (cum s-ar putea!) la vizitele de lucru pe magistralele socialismului, acesta trebuie să împace cumva ținuta mediului proletar în care se implică și ștaiful globtroterului pe la cancelariile lumii. Oricum, se poate face o socoteală simplă: prezidenții de republică, trei pînă acum, s-au mișcat duplicitar, una din fețele lui Ianus, severă și proletar-emblematică spre mase, cealaltă, șmecher-destinsă, spre rest. Ultimei înfățișări îi corespunde pălăriuța cu boruri mici, mici, nu ca cele burgheze, făloase, pălăriuța ștabului din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în costume împrumutate din garderoba de la Cotroceni. Costumul deschis, de vară, al bărbaților. Dacă n-ar persista aerul vulgar-insolent al ținutelor șic sud-americane, asezonate cu ghiuluri, dinți de aur, mustăcioare și brățări, dacă nu ne-ar îngrețoșa imagini țopești, cu prezidenți și camarilă în vizite de lucru, estivale, dacă n-ar exista costumul alb de vară, al lui Vadim Tudor, poate am rîvni, iarăși, la talia elegantă a elitei românești dintre războaie, cea înnobilînd exodurile, în mașini decapotabile, la Mamaia, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]