7,932 matches
-
de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate - tocmai pentru că, în caz contrar, ar fi afectată prezumția de nevinovăție a persoanei prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituție. Este de principiu că o hotărâre judecătorească definitivă de achitare se bucură de autoritate de lucru judecat și are drept rezultat menținerea/prezervarea prezumției de nevinovăție. Or, a face
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
caz contrar, ar fi afectată prezumția de nevinovăție a persoanei prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituție. Este de principiu că o hotărâre judecătorească definitivă de achitare se bucură de autoritate de lucru judecat și are drept rezultat menținerea/prezervarea prezumției de nevinovăție. Or, a face distincție între temeiurile achitării pentru a determina dacă persoana în cauză beneficiază sau nu de dreptul la despăgubire ar însemna să se mențină o umbră de îndoială cu privire la prezumția de nevinovăție. Aceasta este
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
are drept rezultat menținerea/prezervarea prezumției de nevinovăție. Or, a face distincție între temeiurile achitării pentru a determina dacă persoana în cauză beneficiază sau nu de dreptul la despăgubire ar însemna să se mențină o umbră de îndoială cu privire la prezumția de nevinovăție. Aceasta este unică și produce aceleași efecte, indiferent de temeiul achitării. Nici anterior achitării și nici ulterior acesteia nu se pot crea diverse grade de comparație ale nevinovăției. ... 33. În schimb, atunci când procesul penal este soluționat prin
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
drepturile proprietarilor, în situația în care există litigii între aceștia, susținându-se că trebuie înscrise în cartea funciară toate drepturile reale, indiferent de modul de dobândire. De asemenea, și în situația reglementată de art. 900 din Codul civil, referitoare la prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular, legiuitorul trebuia să prevadă posibilitatea de a face dovada contrară a existenței/inexistenței dreptului tabular în toate cazurile, nu numai în cele prevăzute la art. 887 din același cod, așa cum dispune în prezent textul
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
în cartea funciară din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, precum și prevederile art. 887 - Dobândirea unor drepturi reale fără înscriere și art. 900 - Prezumția existenței sau inexistenței unui drept tabular din Codul civil. ... 15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 31 - Dreptul la informație, art. 35 - Dreptul la un
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială [Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23. Prin urmare, având în vedere jurisprudența în materie, Curtea constată că soluția legislativă supusă controlului
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
caracterului de a fi nesusceptibil de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin actul de sesizare nefiind evidențiată vreo problemă de interpretare din această perspectivă. 85. Astfel, deși din principiul general de drept «nemo censetur ignorare legem» decurge prezumția de cunoaștere a legii, aceasta nu poate opera în privința Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru că prezumția este într-o necesară și directă relație cu aducerea la cunoștință a actului normativ prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
sesizare nefiind evidențiată vreo problemă de interpretare din această perspectivă. 85. Astfel, deși din principiul general de drept «nemo censetur ignorare legem» decurge prezumția de cunoaștere a legii, aceasta nu poate opera în privința Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru că prezumția este într-o necesară și directă relație cu aducerea la cunoștință a actului normativ prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Neavând regimul juridic de act normativ publicat pe această cale căreia legiuitorul, prin art. 108 alin. (4
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
art. 108 alin. (4) din Constituție și art. 11 din Legea nr. 24/2000, îi conferă valoarea de unică sursă de aducere la cunoștința generală a informațiilor privind conținutul actelor normative, în privința hotărârii de Guvern în discuție nu poate opera prezumția de cunoaștere menționată anterior. ... 86. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că nici în lege, nici în principiile generale de drept consacrate doctrinar și jurisprudențial nu se regăsește suportul necesar spre a deduce o prezumție legală de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
poate opera prezumția de cunoaștere menționată anterior. ... 86. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că nici în lege, nici în principiile generale de drept consacrate doctrinar și jurisprudențial nu se regăsește suportul necesar spre a deduce o prezumție legală de necunoaștere a legii în cazul în care este vorba de textul unui act normativ nepublicat în modalitatea specifică menționată anterior. O asemenea reglementare trebuie privită ca orice act juridic care produce efecte față de destinatarii drepturilor și obligațiilor
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
a acționa în justiție, ceea ce presupune că reclamantul este chemat să probeze imposibilitatea identificării actelor sau faptelor de care legea leagă nașterea dreptului la acțiune, respectiv că nici după împrejurări nu trebuia să le cunoască, în caz contrar, operând prezumția de culpă de a nu fi depus toate diligențele necesare pentru a cunoaște, în mod efectiv, nașterea dreptului său la acțiune. ... 55. În consecință, pentru soluționarea problemei litigioase ce face obiect al prezentei sesizări, nu este suficient a se constata
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
estimare, în condițiile Codului de procedură fiscală, a sumelor datorate bugetului general consolidat - în cazul în care, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, respectivele sume nu se pot stabili pe baza evidențelor contribuabilului - nu încalcă dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, întrucât există căi legale pentru contestarea valorii prejudiciului, având în vedere faptul că sumele calculate, prin estimare, de către organul competent nu au caracterul unei probe absolute, necenzurabile de către judecător, ci, dimpotrivă, atunci
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
unui prejudiciu cert în cadrul unui proces penal vine în contradicție cu dreptul la un proces echitabil; dispozițiile criticate restrâng în mod nejustificat modul de determinare a prejudiciului, ceea ce contravine dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție, referitor la prezumția de nevinovăție; instanța este obligată să procedeze la estimarea unui prejudiciu în favoarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prezumându-se în mod absolut că acesta ar exista, instanța neavând nicio posibilitate reală de a determina în alt mod existența prejudiciului
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
întocmit. Multe dintre aceste aspecte sunt rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură, care, în unele cazuri, pot fi realizate în perioade lungi de timp. Așa încât realizarea anumitor acte de procedură într-o cauză penală nu poate crea o prezumție de imparțialitate a procurorului care le-a efectuat, incidentă în situația în care acesta, devenit procuror ierarhic superior, este chemat să verifice rechizitoriul emis în respectiva cauză (Decizia nr. 521 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
într-o stare de incompatibilitate se poate abține sau poate fi recuzat. Iar lipsa recuzării acestuia, de către părți sau de către subiecții procesuali principali, conform art. 67 din Codul de procedură penală, arată că procurorul se bucură de o prezumție de imparțialitate din partea acestora. Totodată, potrivit art. 70 alin. (6) din Codul de procedură penală, în procedura de admitere a cererii de abținere sau de recuzare a procurorului, procurorul ierarhic superior, în etapa urmăririi penale, sau judecătorul, în etapa
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
stabilește că taxele de parcare, de acces, de drum sunt suportate de chiriașul autovehiculului. Prin urmare, sancționarea persoanei înscrise în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori altcineva circulă cu acel autovehicul fără peaj instituie o prezumție absolută de vinovăție în sarcina proprietarului, prezumție care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 8. În final, se susține că între dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
de drum sunt suportate de chiriașul autovehiculului. Prin urmare, sancționarea persoanei înscrise în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori altcineva circulă cu acel autovehicul fără peaj instituie o prezumție absolută de vinovăție în sarcina proprietarului, prezumție care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 8. În final, se susține că între dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 și cele ale art. 9
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătățirea calității rețelei de drumuri naționale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuția fiecărui deținător legal de autovehicule. ... 21. Totodată, Curtea a statuat că prezumția legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate utilizatori este una relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancționată contravențional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârșirii contravenției, nu întrunea condițiile precizate în
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
a permisului de conducere al unei persoane bănuite de comiterea uneia dintre infracțiunile rutiere prevăzute de lege și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, pe toată durata procesului penal, fără o limitare temporală, prevederile de lege criticate încalcă prezumția de nevinovăție a acelei persoane, întrucât aceasta va fi privată, pe toată durata desfășurării procesului penal, de un drept câștigat legal, fără existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, fără a avea posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva măsurii
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
termen pentru care să poată fi luată o astfel de măsură gravă, legiuitorul lăsând la latitudinea organelor de poliție rutieră să decidă în acest sens, din momentul sesizării lor. De asemenea, aceste dispoziții legale sunt neconstituționale și prin prisma încălcării prezumției de nevinovăție, având în vedere că instituie, în cursul procesului penal, luarea unei măsuri obligatorii și automate, nelimitată în timp, în legătură cu infracțiunea care formează obiectul cauzei. ... 7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
condițiilor de calitate ale legii, art. 11 alin. (1) și (2) - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la respectarea prezumției de nevinovăție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 132 alin. (1) - Statutul procurorilor. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
ca obiect soluționarea plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare, statutul judecătorilor, rolul Ministerului Public, statutul procurorilor și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. “ ... 13. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 125 alin. (3) referitor la statutul judecătorilor, ale art. 131 alin. (1) și (2) privind rolul Ministerului Public, ale art. 132 referitor la statutul procurorilor, precum și a prevederilor
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate și arătarea elementelor de contrarietate existente între textele criticate și cele constituționale de referință, Curtea constată că, în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său prin care să se susțină răsturnarea prezumției de constituționalitate a textului criticat, ci, dimpotrivă, se arătă că prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice „nu par să contravină dispozițiilor constituționale menționate“. Practic, există o contradicție între actul invocării din oficiu a excepției
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]
-
din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice „nu par să contravină dispozițiilor constituționale menționate“. Practic, există o contradicție între actul invocării din oficiu a excepției de neconstituționalitate, scopul urmărit printr-un asemenea demers juridic, respectiv acela de a răsturna o prezumție de constituționalitate a unei norme, și justificarea neconstituționalității textului dedus controlului de constituționalitate, care este convertită chiar într-o opinie care sugerează că textul criticat este conform prevederilor Legii fundamentale. ... 20. Or, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate, astfel cum
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]