402 matches
-
care au fost desprinse acele nume. primăvara anului 1672. Încercarea autorităților orașului de a-i impozita a atras protestul celor care declarau că locuiesc în Moldova, aflându-se în Transilvania doar pentru negoț 41. Inițial, mulți dintre cei care au pribegit nici nu au dorit ca plecarea să fie definitivă. Garantarea libertății cultului și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite armenilor care se vor stabili în Moldova 42
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
semn/răstălmăcit în oglinzile somnului./ Mă-ncearcănă un cancer de vise./ Moarte ucisă de o altă moarte,/nu îngenunchez decât în oglinzile somnului” (autoportret în oglinzile somnului). Poezia se trăiește în „exilul interior” (autoportret cu prăpastie, vis și exil), unde se pribegește, cu un „cimitir de rouă sub pleoapă...” (... un cimitir de rouă). Doar somnul „rămâne identic cu nașterea”, visul fiind o „catedrală a somnului” (visul, sfărâmare a propriului mit). În volumul Spiritul universal al culturii române (2002) S. adună articole, adoptând
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
ale țărilor Române (ascultând ovații, zise în onoarea lor, la încoronarea bărbaților lor), adulmecă savoarea unei glorii efemere, aduc pe lume progenituri cu un viitor incert, rămân văduve (căci vremurile erau tulburi) și se retrag în câte o mănăstire sau pribegesc (cu întâmplări cutremurătoare câteodată), cu soții lor depuși din rang ori singure, mor și populează necropolele pregătite în bisericile înălțate de bărbații lor ori de alte neamuri 15. Lui Ștefan cel Mare i-au murit primele două neveste. A treia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boiari carii nu sunt scriși aici. Și le-au dat mare muncă, pentru avuție. Iar câți boiari au scăpat, au fugit în țara Ungurească. [...] Mircea-vodă iar au venit domn al treilea la rând. Și au trimis la boiarii carii erau pribegi în țara Ungurească, de i-au chemat, făcând mare jurământ [...]. Iar când au fost la martie 3 deni, cu meșteșug mare au chemat pre Stănilă vornicul, și pre toți boiarii, și pre amândoi episcopii și toți egumenii cu mulțime de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de i-au tăiat pre toți, vărsându-se mult sânge nevinovat. Da-va seama înaintea lui Dumnezeu [...]55. Și au venit în locul lui domn frate-său Alexandru-vodă, iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076. Deci atuncea boiarii câți era pribegi încă au venit de s-au închinat toți la Alexandru-vodă. După acéia trecând 2 luni, iar Alexandru-vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoești, i Mihnea ot Bădéni, i sin Udriște vistierul; i Tudor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vistiernic Palade, Maria 199. De inimiciția unor voievozi boierii scăpau, uneori, autoexilându-se. Câteodată pribegia era fără întoarcere. Marele vornic Vasile Costachi, cel însurat cu Catrina, fiica lui Iordache Toderașcu Cantacuzino (mare vistiernic la fel cu tatăl său, Iordache Cantacuzino), a pribegit în țara Românească când pe tronul Moldovei se afla, într-a doua domnie, Constantin Duca. Nu i-a mai fost dat Cantacuzinului să se întoarcă acasă. A murit în 1703 în țara Românească 200. Clipelor de violență produsă de mulțimile dezlănțuite le-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mână, multe răotăți au făcut: boiarii îi omora, îi muncia, avuțiile le lua, cu jupănésele, cu fétele lor să culca, dăjdi multe punea asupra țării...”. Craioveștilor, crudul voievod le-a rezervat un „tratament” răsfrânt asupra întregului lor spațiu vital: „[...] dacă pribegiră boiarii, au trimis [Mihnea] le-au prădat casele; și le-au sfărâmat până în pământ și nu numai casele, ci și biséricile și mănăstirile lor și slugile și egumenii erau sluțiți de dânsul și căzniți”. Atunci când Grigore Ureche (frecvent consultat) începe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
luntre mică, și s-au lăgatŭ să treacă singuri tătarâi. Trecândŭ apa Niprului, s-au scornitŭ vântŭ și s-au împlutŭ luntrea de apă, și acolé s-au înecatu Costantin-vodă în Nipru...”. „Perit-au și boierii toți, câți s-au pribegit de venise cu oastea, tot oameni de casa lui Ieremia-vodă: Vasile Stroici-logofătul, Balica-hatmanul, Chiriță-postelnicul [marele postelnic Dumitrache Chiriță Paleologu, soțul Mariei fiica lui Gheorghe Izlozeanu], Miron-stolnicul”. Vasile Lozonschi a fost prins în robie de tătari și soția lui, Teodosia, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în țară la înima sa, care carte pre cuventele lui s-au cunoscut că era asupra morții acea scrisoare ...”-auzise și Miron Costin despre acel document) înaintea unei morți pe care o simțea apropiată și inevitabilă („[...] de mi s-ar pribegi pe aicea și o moarte, să se știe pe ce tocmeală a rămas casa noastră...”; „De mi s-ar pribegi moarte aiccea la mâna acestor păgâni, să pue acești boeri nevoință, se nu-mi zacă oasele în păgânătate ce să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Miron Costin despre acel document) înaintea unei morți pe care o simțea apropiată și inevitabilă („[...] de mi s-ar pribegi pe aicea și o moarte, să se știe pe ce tocmeală a rămas casa noastră...”; „De mi s-ar pribegi moarte aiccea la mâna acestor păgâni, să pue acești boeri nevoință, se nu-mi zacă oasele în păgânătate ce să le aducă în țară să le îngroape la sf. mănăstire Dragomirna”) și care s-a petrecut sub ochiul spectatorului care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
integralității patrimoniului - pe soții. Chiar atunci când formularea „întreaga avere” ascunde o „paupertate” ce-l așezase, până la moarte, pe testator într-o vădită stare de dependență de bunurile soției. Cum s-a întâmplat cu Gavriel, fiul lui Simion Movilă, nevoit să pribegească în Ardeal, după ce fusese Domn al țării Românești: „Deoarece după Dumnezeu nici tatăl meu, nici rudeniile mele nu mi-au fost după ieșirea mea din țară de ajutor, afară de mărita și de bun neam Elisaveta Zolyomi, scumpa mea soție, ci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să se substituie melancoliei. Nu putem scăpa din vedere nici dimensiunea pragmatică a „schimburilor”. Unele văduve își înstrăinau părți din avere pentru a face față dificultăților (în unele acte se arată că înstrăinările au fost făcute „încă de când am fost pribegi”, „pe vremea foametei”, „în timpul lipsei”), pentru a-și procura valori utilizabile în viitor în înzestrarea fetelor și a băieților. Femeia era obișnuită să figureze în „întreprinderi” comerciale. Pe când îi trăia soțul, cei doi vindeau și cumpărau în devălmășie (mai ales
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
consecințele ei de o duritate extremă. Boierii se refugiau peste hotare în Polonia, în Transilvania sau peste Dunăre. Așteptau acolo, nu prea departe de casa și averea părăsite, să treacă pericolul sau să fie mazilit Domnul ostil. De multe ori pribegeau împreună cu tot grupul familial, așa cum au făcut marele vistier Dragomir din Orboești, fugit în Ardeal după moartea lui Pătrașcu cel Bun (pe care l-a sprijinit), împreună cu soția sa, Neacșa (care, prin 1566, se afla încă în Transilvania) sau marele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mare postelnic, și-a luat cu el nevasta, pe Vilaia, fiica spătarului Mogoș, atunci când s-a refugiat peste Dunăre în urma eșecului uneltirii puse la cale de banul Șerban (potrivit unui raport al lui Aloisio Gritti, în 1534 Giura logofătul a pribegit) nu peste Dunăre, ci în Ardeal, la Hațeg, cu toată familia sa, așteptând să-i treacă mânia lui Vlad Vintilă), unde a și murit. Radu Greceanu ne spune că Munții Carpați erau trecuți, în căutarea protecției și spre a evita
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu era a sta în Ardeal, de vreme ce oștile toate să trăgea a eși din Ardeal, neputând sta înaintea oștilor nemțești, carii din sus grele venea...” Uneori, gonite de partide potrivnice, de Voievozi ostili sau de tulburări - „răzmerițe” - iscate de războaie, pribegeau văduvele (foste neveste de boieri) însoțite de oameni ai casei și de slujitori, pe care, câteodată, nu uitau să-i răsplătească după reîntoarcerea acasă (așa au făcut Neacșa logofeteasa din Drăgoești și fiii ei, care i-au dăruit prin 1675
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
resentimente puternice, violent exprimate. Țara se află sub permanenta amenințare a atacurilor și jafurilor turcilor lui Osman Pazvantoglu, pașa din Vidin, un rebel față de puterea, în declin, a Imperiului Otoman. În timpul domniei lui Alexandru Moruzi pazvangiii pârjolesc Oltenia, boierii înfricoșați pribegesc la Sibiu, cei lacomi rămânând să își păzească averile, iar cronicarul observă, cu simț analitic, cum frica le paralizează mințile și faptele. El consemnează detaliat mișcările pazvangiilor și ale cârjaliilor, cunoscute și din relatările unor martori oculari. Încercarea lui Alexandru
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui roman de aventuri sau a unui basm de inițiere. Improprie reprezentării, se pretează în schimb ecranizării
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și greacă, este trimis la București. Luat pe lângă sine în 1776 de arhimandritul mitropolitan Filaret, în 1780 îl însoțește pe acesta la Episcopia Râmnicului, ca diacon. În 1784 va îmbrăca rasa monahală la mănăstirea Hurez. În 1788, în timpul războiului austro-turc, pribegește în Transilvania, în suita episcopului Filaret. Cunoaște locul străbunilor de la Jina Sibiului, episcopi ortodocși ardeleni și cărturari iluminiști, printre care Ioan Piuariu-Molnar. Ajunge în Banat ca dascăl sau trăiește retras la mănăstirea Lipova. Întors peste munți în 1795, slujește la
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Mai târziu va fi el însuși director al Băncii „Cordiana” din Fofeldea (lângă Sibiu). A mai îndeplinit și alte funcții: bibliotecar al Astrei, arhivar bibliotecar, membru în Eforia Școalelor Centrale Române Greco-Ortodoxe din Brașov etc. În timpul primului război mondial a pribegit în Rusia. Scriitorul Horia Petra-Petrescu este fiul său. Sub pseudonimul Moșul, P.-P. colaborează la „Telegraful român”, „Observatoriul”, „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul familiei”, „Amicul tinerimei”, „Revista ilustrată”, „Familia” ș.a. Redactează el însuși revista „Muza” (1871) și calendarul „Amicul poporului”. Încurajează culegerea
PETRA-PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288771_a_290100]
-
soarta Ungariei, pentru funcția de secretar și consilier al regelui Ludovic al II-lea, iar după moartea acestuia în dezastrul de la Mohács, va îndeplini cu fidelitate aceleași îndatoriri pe lângă regina văduvă, Maria de Habsburg, însoțind-o în exil. Cinci ani pribegește prin Europa, pe la Bratislava, Viena, Linz, Innsbruck, rămânând un timp la Augsburg, unde, ca mandatar regal în Dieta imperială, va pleda, zadarnic, pentru o coaliție antiotomană. În 1531 asistă la instalarea suveranei sale ca regentă în Țările de Jos. Se
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
cărui prim sfetnic va fi. În preajma războiului ruso-turc din 1711 este numit mare hatman și participă la întâlnirile domnului cu țarul Petru cel Mare și apoi la luptele de la Stănilești. După înfrângere este silit să-și urmeze domnul în exil, pribegind nouă ani în Ucraina și Polonia. În 1720 i se îngăduie să se întoarcă în țară și este repus în drepturi. Se ocupă în special de administrarea propriilor moșii și de creșterea copiilor, chiar dacă, sporadic, va mai deține dregătorii importante
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
, Anton (1796, Sliven, Bulgaria - 2.XI. 1854, București), poet. Fiu al lui Antonie Pantoleon (Pantaleon sau Pandoleon) Petrov (mai târziu, Petroveanu), arămar, P. părăsește locurile natale în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812, când mama sa, Tomaida, rămasă văduvă, pribegește cu copiii în nordul Dunării, așezându-se o vreme la Chișinău și, din 1812, la București. Tânărul Antonie, cu vocea lui neobișnuit de frumoasă, își începe cariera de cântăreț de biserică la Chișinău. O continuă la Biserica Sfinților și la
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
fără a avea nevoie de vreo altă hrană, în afara celei pe care o poartă într-însul. La fel și Ahab. De altminteri, trebuie spus că, spre deosebire de alte corăbii, care sînt încărcate cu mărfuri străine, hărăzite unor cheiri străine, o balenieră pribegește prin lume fără altă încărcătură decît propriu-i echipaj, cu armele și proviziile sale. în cala ei încăpătoare se află un lac întreg îmbuteliat în sticle. Balastul ei nu-i alcătuit numai din bare de plumb și de fier, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru că stăm pe o temelie sigură, căci baza Asociației nostre, sub care ne ocrotim este atât de puternică, pentru că a fost constituită în cele mai grele vremuri de durere și de primejdie, când din toate unghiurile țării ne-am întrunit pribegi la Iași; în aceste condițiuni nu ne ardea de ambiții și de vanitate. Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române a fost înființată în speranța că și femeia să stea în ajutorul țării sale prigonite. Convocarea noastră la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge elev la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și la „Sf. Sava”, în București, absolvind într-un alt colț de țară, la Botoșani, Liceul „A. T. Laurian”. Debutează, cu versuri și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]