881 matches
-
îngerașul meu ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ TRANDAFIRUL ROȘU (Rrandafili i kuq) A înflorit trandafirul roșu Cu petale precum buzele tale Ne-am îmbrățișat dar nu l-am sărutat I-am dăruit o-mbrățișare puternică Vroiam să-i spun că sunt același de demult Fusesem prieteni odinioară Apoi despărțindu-ne i-am spus Că vreau să ne-ntâlnim diseară A acceptat neîmpotrivindu-se La întâlnire culorile sufletului meu Le-am vărsat furtunos în fluviul secat El amintea de timpurile străvechi Plângea ca un copil Disperat de
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
sunt mai apropiați ca vârstă, te-am preferat pe tine. Nu te bucură asta? - Ba da, mulțumesc. Sunt părinții tăi? - Nu! Doar doamna este soția tatălui meu, bărbatul este patronul Complexului. - Oho ho, ești pe cai mari! - De ce? Suntem doar prieteni și părinții fac afaceri cu el. - Nu mi-ai spus de unde ești. - Din Focșani. - Aha, vrânceancă. Stai mai mult la mare? - Până aproape de sfârșitul lui august. - Stai ceva. Eu mai am doar o săptămână. Am venit cu bilet printr-o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383446_a_384775]
-
doctor, apoi la inginer, îi era milă de el când îl vedea cum se zbate. -Nu știu, cred că de 48 de ore. -Chemați ”Ambulanța” și trimiteți-l la secția de ”psihiatrie”. Mergeți acolo, căutați-l pe doctorul Potcoavă, suntem prieteni, vă va ajuta. De altfel am să-l sun și eu. În mai puțin de douăzeci de minute se aflau în sala de consult a secție psihiatrice. Doctorul Potcoavă, era mic de statură cu mâini neliniștite și ochi vii care
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385343_a_386672]
-
pauză de 2 secunde, apoi îi zici pe nume ( în cazul meu, îi ziceam mama:D ) și să pui întrebări lămuritoare: Care chestie?, Unde să fiu astăzi?, spunându-i că nu îi citești gândurile. Au tendința de a exagera Am prieteni care îmi zic: toată lumea care are bani a furat, sau daca ii întreb de ce vor să facă un lucru, îmi răspund : pentru că toată lumea face așa, pentru că toată lumea vrea asta, etc. Problemă apare în comunicarea cu acești oameni atunci când ei folosesc
Cum să te întelegi cu toata lumea [Corola-blog/BlogPost/92486_a_93778]
-
pe care o întrețin, mă mai ocup și de turism. Botiza este un punct de atracție. Aici am început turismul încă înainte de Revoluție. Am avut prieteni de peste hotare care au venit aici și apoi și-au trimis la rându-le prietenii. Așa am devenit cunoscută”, a mai spus doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa colaborează cu mai multe femei din sat, care au devenit și ele cunoscute în lume. Apoi cu fetele dânsei, care au reprezentat-o peste tot: Ana Maria Narcisa
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Castelul de apă (la intrarea în oraș) parcă anii plecați de aici dispar, iar următorul pas pe care-l fac, este... către Dunăre. Pot să spun acum că mereu, acolo, mă simt acasă. Mai iubesc Severinul și pentru că am aici prieteni cum alții n-au. Ca să-i înșirui pe toți aș transforma scrierea într-un pomelnic: Ileana Roman, Florian Copcea, Dan Șalapa, Gigi Vilău, familia Boroianu, familia Ochea,familia Ochea, cei care m-au găzduit, Geta Iacob, Marius Dragomir, Elisabeta Udriște
Drobeta Turnu Severin – miracolul de la porţile de fier ale Dunării [Corola-blog/BlogPost/92487_a_93779]
-
Numai vorbe otrăvite: cândva, și le vor înghiți... FILOZOFUL. Cred că Romancierul scrie o carte despre Stațiune. Adulmecă, trage cu urechea, pândește, îl urmăresc de multă vreme. Se va război cu toată lumea în paginile ei; îl invidiez puțin. Odinioară, eram prieteni; ne-am acrit, tot căutând, fiecare, adevăruri absolute. Am fost pitagoreici, amândoi întrezăream Tainele prin numărul patru; folosindu-l într-un anume fel, neștiut de noi, am fi pătruns Misterele Naturii. Nașterea Lumii și Viața-fără-de-moarte. Am fi știut totul. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
aparținea aceleiași bresle ca și mine. Deși corporația lui, Arta din Como, e prea puțin Înclinată să fraternizeze cu cei ce nu sunt Înscriși În ea. Oricum, atâta timp cât am Împărțit șantierul la Roma, am fost adesea vecini. Dar nu eram prieteni, dacă asta vrei să afli. Și apoi, n-a durat mult. Într-o zi a plecat pe nepusă masă, Întrerupându-și lucrul. Nu mă așteptam să Îl regăsesc aici, la Florența. Dante Îl fixă. Ce părere ai despre iscusința lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
eu voi răspunde, poftim, frate valah, ia și du-te. „Mira-m-aș!” gândi Metodiu, apoi spuse tare: — Să te-audă Domnul! — Rămâneți cu bine, mai zise turcul, și dacă veți avea cumva necazuri mai departe, să spuneți că sunteți prieteni cu Suleiman. Atât: prieteni cu Suleiman. Drum bun! Comandantul se îndepărtă. Pe vas urcă acum vameșul otoman, urmat de doi însoțitori. — Actele, ceru el. Georgios i le înmâna. — Ce transportați? întrebă vameșul. — Nimic! răspunse Georgios. — Nimic, nimic? făcu vameșul. — Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
va părăsi continentul ăsta și mă îndoiesc că se va mai întoarce. Blondul cu părul lung luă o foaie de hârtie de pe masă și i-o întinse celuilalt: — Din păcate, nu e vorba de un simplu derbedeu. După cum știi, am prieteni peste tot și acum două ore mi-a sosit această informație. Jigodia asta de Milosevic a participat mult mai activ decât s-ar crede la războiul din Bosnia se bănuiește că în Kosovo a luat parte la diverse acțiuni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
puțin lichior, Sofia Petrovna, spuse Iag, poftindu-ne să ne așezăm și umplând păhăruțele roșii, în timp ce tropăia de zor pe tabla cu care era acoperită podeaua balconului. Ca să spun drept, nu știam că vă întâlniți cu Vadim. Și doar suntem prieteni. Vă rog mult să serviți. După ce Sonia încuviință din cap, Iag se așeză pe marginea unui scaun, proptindu-și sticla de genunchi și ținând-o de gât ca un violonist care se odihnește. Sonia lipise paharul roșu de fața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Într-o zi mi-o da prin minte s-o critic, Însă nu-i bine ca domnișorul să se gîndească prea mult la ea, dacă mă Înțelegeți dumneavoastră ce vreau să spun. — N-ai nici o grijă, Bernarda, că sîntem doar prieteni. Păi chiar asta spun și eu. Spre a-și ilustra argumentele, Bernarda se pornea atunci să-mi relateze o poveste auzită la radio despre un băiat care se Îndrăgostise În mod necuvenit de Învățătoarea lui și căruia, ca prin lucrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mie de duros? Cu ăștia ți-ai putea cumpăra o mulțime de cărți. Cărți bune, nu gunoaiele alea pe care le păstrezi cu atîta zel. Hai, o mie de duros și rămînem prieteni buni. — Dumneavoastră și cu mine nu sîntem prieteni. — Ba sîntem, Însă tu Încă nu ți-ai dat seama de asta. Nu te Învinuiesc, cu atîtea lucruri pe cap. Ca prietena ta, Clara. Pentru o astfel de femeie, oricine Își poate pierde bunul-simț. Pomenirea Clarei Îmi Îngheță sîngele-n vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
achiziții și m-a făcut secretara lui personală. Printre atribuțiile mele era să redactez corespondența cu autorii și editorii din străinătate cu care editura avea contracte, și astfel am intrat În legătură cu Julián Carax. — Tatăl dumneavoastră mi-a povestit că erați prieteni buni. Tata v-ar spune că am avut o aventură sau ceva de genul ăsta. Nu-i așa? În opinia lui, eu o iau la goană după orice pereche de pantaloni, ca o cățea În călduri. Sinceritatea și dezinvoltura acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nu întotdeauna e suficientă, pe când cu noroc și în timp se obține aproape totul, dar nu mă întrebați ce este pentru că n-aș ști cum să vă răspund, ce am observat, însă, este că, de multe ori, doar pentru că ai prieteni unde trebuie sau vreo poliță de încasat, ajungi unde vrei, Nu toți s-au născut ca să urce până la gradul de comisar, Mda, De altfel, o poliție făcută numai din comisari n-ar funcționa, Și nici o armată făcută numai din generali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
intrase și aștepta nemișcată, rezemată În cadrul ușii. - Pietra... tu? Murmură el, recunoscând silueta mlădioasă a femeii. Lumânarea de pe masa de scris abia cu greu reușeau să o scoată din umbră. - Cum ai intrat? - Femeile Lagiei găsesc mereu porțile deschise. Am prieteni și printre gărzile tale, replică femeia cu râsul ei vulgar. Dante se ridică cu greu, apropiindu-se de fată. Întinse o mână ca să Îi atingă obrazul, dar ea se feri, plecându-și capul În partea cealaltă. - Nu mă atinge. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
alb. A.S.L.O, Fibrinogenul, param-pam-pam... Cred că ajunge pentru astăzi. Iar noi doi, ca bărbații, mai stăm la o cafea. A luat-o asistenta, eu am rămas cu doctorul, e diagnostician celebru, știi că am încredere în el, suntem prieteni de vreo douăzeci de ani, i-am băgat băiatul la regie, a terminat ăla de ceva ani și e la N.Y. Nu-ți mai spun ce am discutat, dar să știi că, între patru ochi, i-am spus eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
urât de oamenii pe care i-am ocrotit, așa că am de la cine să o iau peste bot atunci când îmi este greu și am nevoie și eu de un dram de sprijin. Nu e de colo să constați că nu ai prieteni în teatru și că nici nu le duci dorul, că poți trăi singur, fără să mai ai nevoie de laudele sau aplauzele lor. Mă fericesc cu amintirile mele și cu șansa într-adevăr uluitoare de a fi întâlnit oameni fantastici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
După amiaza aceea era fermecată pentru că nu se mai termina, nici eu și nici Berechet nu voiam să-i punem capăt. Stăteam de câteva ore și sporovăiam despre câte-n lună și-n stele, vorbeam unul cu celălalt de parcă eram prieteni de când lumea, treceam în revistă tot ce se petrecuse în teatru de când eram eu acolo. Ciudat, nu-mi aduc aminte să fi vorbit și despre vremuri mai de demult, ca și cum eu aș fi fost cineva important. Nici acum nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pe care o întrețin, mă mai ocup și de turism. Botiza este un punct de atracție. Aici am început turismul încă înainte de Revoluție. Am avut prieteni de peste hotare care au venit aici și apoi și-au trimis la rându-le prietenii. Așa am devenit cunoscută", a mai spus doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa colaborează cu mai multe femei din sat, care au devenit și ele cunoscute în lume. Apoi cu fetele dânsei, care au reprezentat-o peste tot: Ana Maria Narcisa
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
s-a împlinit! În urmă cu câteva luni a avut în România lansarea primei mele cărți, care se numește „Dreptul la viață”. În orașul meu drag Craiova, la sediul bibliotecii franceze, în minunata Sală a Oglinzilor, au fost alături de mine prieteni de o viață, familia mea dar și oameni necunoscuți care au venit să mă cunoască. Din partea comunități evreiești au fost profesorul Ardeleanu și Doctorul Sabetay, care m-au felicitat, impresionați că eu, o oltenca am scris o carte în care
UN VIS ÎMPLINIT de SILVIA KATZ în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364430_a_365759]
-
unei școli cum este Facultatea de Drept pe care o absolvi tu, constituie, la fel, un țel. Ce le-ai spune acestor oameni? Râul Cionca: - Faptul că eu am terminat Facultatea de Drept, că am câștigat aceste competiții, că am prieteni sau faptul că împreună cu Dumnezeu am ieșit din promiscuitate, nu mi se datoreaza mie. Mi se datoreaza mie într-o măsură foarte mică. Se datoreză milei lui Dumnezeu. ?n momentul în care eu am strigat: „Doamne, ajută-mă. Uite au
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
o spuneți cu iubire Celor ce-or veni apoi, Ca s-o ducă mai departe Așa cum am dus-o noi. Iară vouă, dragi prieteni. Ce cetiți povestea toată Fie-vă viața blândă Cu de toate-ndestulată. Și din când în când, prieteni Să-nchinați câte-un pahar Și să v-amintiți de mine De un om, de-un povestar. Leonid IACOB Comănești, 23 iunie 2013 Referință Bibliografică: Sânziana / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 905, Anul III, 23 iunie 2013
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
dragostea primită de la voi, atât la spectacole, cât și prin mesajele calde, ce de fiecare dată, îmi transmit o stare pozitivă. Și pentru că vă simt atât de aproape, mă bucur și vă mulțumesc prin tot ceea ce fac, pentru că îmi sunteți prieteni. Credința mea e muzică, iar publicul îmi e destinul ...“ Paul Ciprian Surugiu - Fuego Referință Bibliografica: SCRISOARE DESCHISĂ DIN PARTEA LUI FUEGO / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
SCRISOARE DESCHISA DIN PARTEA LUI FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363975_a_365304]
-
tu? Reporterul: - În balcon... Directorul: - Cine? Vocea: - Cât? Altă voce: - Pe de trei... O voce: - Dă-le pe toate. Una, două, trei (Din afară poetul): - La, la, la, la (perinița) Vocea: - Na și ție, una, două, trei. Poetul: - Hai, suntem prieteni! Vocea: - A cui e rândul. De ce? După decembrie... Reporterul: - Băi, da Ulici nu vine? Ziaristul: - Nu bă. S-a dus la Ulianov... Poetul: - Numai, numai puțin(ține paharul să i se toarne vodcă). Mulțumesc! Vocea: - Poate ți-e foame? Poetul
PARTIDA DE POKER (PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362832_a_364161]