355 matches
-
jalnică mă deprimă și mă impresionează profund. Și, dacă stau să mă gândesc bine, toate acestea fac parte din mersul firesc al vieții... Idei și fapte 13 ianuarie 2007. O zi însorită încă de la primele ore ale dimineții, cu aspect primăvăratic, deși calendaristic ne aflăm în mijlocul iernii. Fiind sâmbătă, zi nelucrătoare, pe Copou circulă puține mașini iar pietoni, ici și colo câte unul. La ora 10, spre blocul cu cinci nivele din strada Titu Maiorescu nr. 4 se îndreaptă în grupuri
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
iscă sub zefir și umbră sura / de nori o-mprăștie alungând-o-n vale, deși pe vânt firave / se lasă păsări și lumina-ncinge / speranțe noi și doruri de iubire (Primăverii, vv. 2-7). Și la Quasimodo vântul, aerul, redau naturii primăvăratice o energie fecunda: Vântul tremura exaltat și-aduce / frunze în arborii din Parc / iarba-mprejur a răsărit (Poezie de dragoste). În Uitând de moarte apă, esența rodnica, este atinsă de mișcarea aerului care, în cheie religioasă, ar putea trimite la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
legendă, rezumată În drepturi și obligații sub patronaj divin, românul e poate un ecolog „avant la lettre“. Iar lupii se adună la sfatul cu patronul și, strânși grămadă, Își alcătuiesc familii și pun la cale puiuți care, odată cu primele raze primăvăratice, vor relua, iar și iar, eternul periplu al vieții, cu bucurii dar mai mult necazuri. Căci nici lupul n’are o viață atât de ușoară. Dar, pentru ca Însuși Petru, primul apostol, să-i fie patron, lupul nu-i un oarecine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În care m’am aflat sub focul concentrat al unui redactor pus pe Întrebări. Afară e primăvară, ceva asociat Îndeobște cu renașterea Naturii. Da, e vorba de percepția comună, directă, care s’a materializat demult În instituirea unui An Nou primăvăratic, precum la romani. Doar că Natura nu doarme niciodată, darmite să moară. Cu toatele, ființele „lucrează“ asupra mediului, fiecare după feleșag. Nu doar omul, care-și atribuie - acum - sieși cele mai apocaliptice consecințe ale viețuirii lui, dar orice ființă degradează/mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat. Aceluiași tratament erau supuși pereții exteriori și prispele, care zâmbeau soarelui primăvăratic cu strălucirea lor. Nu erau neglijate nici anexele gospodărești și ograda largă. Febra curățeniei pentru întâmpinarea Paștelui îngloba și aria spirituală, pentru toți membrii familiei, indiferent de vârstă. Postul, participarea la slujbele religioase, spovedirea, împărtășirea, frecventarea deniilor din Săptămâna Mare
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
redacție, urmând să continue cu nr.6, Anul XI (1914-1923) care va apare în preajma Paștelui. Cititorii și colaboratorii de odinioară ai singurei reviste literare din Bucovina, vor primi cu siguranță și de astă dată, cu aceeași dragoste ca în trecut primăvăratica solie propovăduitoare și alinătoare de suflet românesc. (Din Deșteaptă-te române, nr.5/18 martie 1923). * Lumea noastră, revistă editată de profesorii Institutului de orbi și surdomuți „Regina Maria” din Cernăuți și Comitetul școlar de pe lângă această școală. Redactor responsabil Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bobocei și o caleașcă feerică din iarbă, coboară purtată cu șase perechi de căprioare, adorata primăvară. Ea poartă mereu un săculeț cu semințe magice care atingând pământul plăsmuiesc viață. Copacii înmuguresc, florile îmbobocesc, păsările concertează, vietățile baletează pe muzica brizei primăvăratice. Și încetișor, pe o rază de iarbă, fluturii zglobii, miresmele proaspete și copiii neastâmpărați sorb cu bucurie licoarea magică a noului anotimp ceși dă mâna cu surata apropiată.
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Bianca Bolum () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2326]
-
o pajiște roșie / Vântul trece pe-aici în salturi speriate. De ce iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și fantast într-o formulă ludică și fantezist livrescă. Însă, în ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
11¾ la palat. Orașul împodobit cu steaguri. Călătoria a făcut cea mai bună impresie în țară. Ora 12½ dejunat cu Elisabeta. Rezolvat hârtii etc. Ora 5 Sturdza. Seara Stöhr. Sâmbătă, 2 aprilie/21 martie Înainte de amiază Pherekyde și Stătescu. Vremea primăvăratică. Primit răspunsuri la depeșele mele de la împărăteasa Germaniei, împăratul Austriei, kronprințul Prusiei și Bismarck. După-amiaza primit pe Goluchowsky, vorbit despre Bulgaria, unde se dorește realegerea lui Sandro, noi împotrivă. Seara Elisabeta la teatru. Duminica Floriilor, 3 aprilie/22 martie Vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
își răstoarnă nisipul vremii. Totul/ Se-ntunecă, se-nchide. Da, ado lampa. Prinde/ De geana umbrei ochiul luminii. Dă privirii/ Ce-mi scapă, alta care să-mi tremure pe suflet/ Cum tremură o rază de soare în aleea/ De ulmi primăvăratici pe piatra ce așteaptă/ În umbră, clipa albă"1. Versurile concentrează temele majore ale poeziei lui Ion Pillat: timpul în declin al înserării, jocul umbrei și al luminii, privirea ce descoperă un alt peisaj în orizontul scufundat al sufletului. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., pp. 27, 28). Nu există însă un loc de trecere privilegiat, căci în această topologie poetică unde e oriunde, urmele sunt amestecate, camuflate în întrețeserea lor contradictorie, desenează sensul în toate sensurile: "potecile, unde ne scot/ într-un crâng primăvăratic, nicăieri, aici,/ acolo, dincolo" (Potecile, în Curtea Medicilor, ed. cit., p. 17). 51 Faptul că epifania are loc în simplul inaparent al lumii determină astfel de interogații deschise, al căror răspuns e chiar misterul, ca posibilitate a unei arătări imposibile
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
psihică. Pe cine interesează? Nu mă interesează atât pe cine interesează acest jurnal, dar sunt curios să constat în ce măsură mă va interesa pe mine să privesc înapoi, prin ocheanul cu lentilele întoarse. Autorul 1 23 martie, seara, în Câmpulung, vreme primăvăratică, de aprilie pripit, culori între mov și albastru, cu mari pete cafenii, un amestec de pământ și cer în imagini inversate, învălmășite într-un peisaj fastuos în care domină, solemnă, solidă, vineție, cetatea Rarăului, imensă statuie a lui Dumnezeu, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mod neașteptat, lucrul la această operă m-a Înseninat: m-am simțit atins și inspirat de armoniile complexe și de vibrațiile cutremurătoare ale polifoniilor ortodoxe. Aveam impresia că ieșeam dintr-o lungă hibernare sufletească și mă bucuram de prospețimea aerului primăvăratic. Dar, după atâtea proiecte unul după altul, eram extenuat și nu visam decât să iau o vacanță. Din păcate, nu puteam să-mi permit așa ceva, căci studenții de la Columbia mă așteptau nerăbdători să revin după spectacolele din Europa, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
proprie: la astfel de manifestări este necesar să ne asigurăm cu mai multe casete și CD-uri cu muzică Sahaja Yoga, mult solicitate de cei noii veniți. După spectacol, dejunul l-am servit în curtea vilei, mângâiați de un soare primăvăratic, în miresmele de pământ reavăn și... Kundalini. Așezați pe scările ce duceau în casă sau stând în picioare, rezemați de ceva sau nu, mâncam și absorbeam bucurie, trăiam fericire. Starea respectivă, bănuiesc că a fost apogeul simțirii mele din această
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
grijulie a mamei pentru a fi convins să-și schimbe obiectul atenției. După această binefăcătoare baie de picioare, mi-am așezat sacul de dormit pe pământul reavăn și mam întins cât sunt de lung, mi-am afundat nasul în iarba primăvăratică, crudă și molipsitoare la reverii și m-am lăsat mângâiat de razele soarelui ce coborau suav pe fața și trupul meu. Ce mi-aș fi putut dori mai mult? Natura mă îmbrățișa sub toate formele, îmi accepta imperfecțiunile și-mi
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
spune. Dar aluzii puteam face și aluzia de aici este una din cele mai transparente. Ceea ce subconștientul nostru de ființe adamice știe în plus față de noi este că vom învia, că nu vom muri de tot. * Început de noiembrie cald, primăvăratic (1990). Frunzele, mari cât palma, ale teilor din dreptul ferestrei camerei noastre tind spre un galben fascinant, prepară, elaborează de câteva zile, cam tot pentru atâtea, o nuanță specială, numai a lor, extraordinară, indescriptibilă, pe care, efemeră fiind, din păcate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
manifestelor care în preajma zilei de 14 decembrie 1989 împânziseră tot orașul. N.n. Ce naiba s-a întâmplat: o pandemie afișiotă, un morbus galicus, o viroză de Ciurchi, sau un lues latent scăpa de sub control ? Metaforic oleacă , fiind din întâmplare o vreme primăvăratică, afișele au ieșit pe riviera ca vaca - domnului la soare, (Pyrrhocoris apterus). Pag. 168 - 169 “... cât și prin manifestele aruncate la Regiment , în complexele Tudor Vladimirescu, Piața Unirii, în Alexandru cel Bun etc.. Frații Stoica împreună cu gruparea lor, împânzise orașul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
și ceața propriului suflet, ajutând-o în prealabil să își dea seama de neputiința de ieșire din impasul în care se afla. Era o zi de primăvară, era luna martie, când pământul se pregătește să explodeze în toată forța lui primăvăratică. Trecuseră șase luni de zile iar Carlina nu gustase aerul de afară și nu luase în piept pulsul primăverii. În acea zi era agitație mare lângă pruncul ei, înconjurat de o mulțime de studenți. Își dădu seama că situația devenea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
oricine, fie că ești adult sau adolescent. De cele mai multe ori se bucura de viață, o considera un unicat, iar sub ochii vigilenți ai minții, strivea de fiecare dată roua dimineții în priviri, căutând să savureze explozia de miros al pământului primăvăratic, bucurându-se până la extaz. B. Cănd amintirile dor Zilele i se păreau din ce în ce mai calde, mai senine și se bucura că va mai petrece mult timp în străinătate. Îi era recunoscătoare Cerului care îi îndreptase pașii spre acest teritoriu. Era mulțumită
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de ea mă leagă plăcute amintiri. Tot satul în sărbătoare După Crăciun cea mai frumoasă sărbătoare de familie este Paștele. Cum iarna este încântător peisajul acoperit cu zăpadă, bradul împodobit din mijlocul casei, la fel ne încântă și primele miresme primăvăratice. Sărbătoarea paștelui era și sărbătoarea primăverii. Paștele este sărbătoarea creștină a Învierii Domnului. Alăturându-se credincioșilor întru Hristos locuitorii Costișei au înțeles că întâmpinarea Sărbătorii celei mai luminoase a creștinătății, Învierea (Paștele) Domnului nostru Isus Hristos, nu poate fi făcută la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sângeroase cum a fost cel de al doilea război mondial, ce-a produs nenumărate pierderi de vieți omenești și pierderi materiale incomensurabile. Dar un război atomic, ce-ar însemna ? Capitolul I O zi luminoasă Soarele mângâia cu razele sale, mugurii primăvăratici ce se deschideau sub privirea lui. Ei deschideau la lumină frumusețea de un verde crud, ce aștepta cu nerăbdare timpul potrivit să inspire aerul proaspăt de primăvară. Pădurea se primenea cu miresmele ce-o înconjurau de peste tot, de la puzderia de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă bunicul pe nepotul care le adusese de-ale gurii fiind trimis de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține, a menține; a apărea și a apare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastre, Tutu Georgescu, a sunat la ușă. Era una dintre femeile elegante ale lumii bucureștene pe cale de dispariție, care putea intra în culisele noii puteri datorită soțului ei, un mare artist. Purta o tocă de culoarea cerului și o voaletă primăvăratică. Venise să ne prevină că frații Popescu - călăuzele noastre - și filiera lor fuseseră prinși și că, după toate probabilitățile, aveam să fim arestați, noi și alte persoane prinse în această aventură. Am avut câteva zile pentru a pune la punct
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
zic: ard, ard. Ajungem acolo, la locul de unde totul a început (Isus avea treizeci de ani). Decorul îmi este de mult întipărit pe retină: maluri acoperite de lauri cu flori roz, de cătină și de sălcii aplecate peste un șuvoi primăvăratic, umbrit, un susur cristalin sobru și purificator, curgând de la nord la sud. Nu se lăuda și Flaubert că a băut fără nicio strâmbătură și fără să aibă niciun fel de colici din această apă împrumutând ceva din culoarea lintei, adăpându
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]