32,415 matches
-
scriitor familiei, apropiaților, confraților, personalități cunoscute și chiar celebre, cât și unor alți destinatari, poate nu mai puțin înzestrați dar care, prin dispariție, au ieșit din memoria publică. Cea de a doua parte a volumului însumează o serie de epistole primite, cu expeditori purtând numele lui I.C. Brătianu, Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Martha Bibescu, Herman von Keiserlyng, Rainer Maria Rilke. În Istoria unei ediții care servește de postfața, editoarea ne pune la curent, în file ce se constituie în propriile-i
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
în noul său film chestiuni legate de religie și de noțiunea de responsabilitate.El "nu critică religia" și nici nu încearcă să "găsească vinovați în sânul religiei ortodoxe. "Adevărații vinovați", vin din copilăria acestor orfane de la mănăstire și din educația primită, si nu apar pe ecran. Cristian Mungiu a declarat, duminică, la gala de premiere de la Cannes, ca în spatele poveștii din "După dealuri" există "oameni care au suferit cu adevarat", amintind că filmul este bazat pe fapte reale." Mă bucur să
Cristian Mungiu, câștigătorul Marelui Premiu al Festivalului de la Herceg Novi by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/21642_a_22967]
-
tur doi al candidatului nostru Iohannis și al candidatului PSD...și ce-o să facă senatorul de Sibiu, ce-o să comunice senatorul de Sibiu, Sorin Ilieșiu? A fost respectat de noi, este respectat de noi, este respectat de cetățeni prin votul primit, îi sugerăm, și prin intermediul dumneavoastră, îi sugerez ca înainte de a-și da cu părerea, să culeagă informațiile, să fie în continuare onest, și să își respecte electoratul", a spus Nicolae Neagu, scrie Turnul Sfatului. Sorin Ilieșiu a fost exclus din
Senator PNL, către Sorin Ilieșiu: Ce-o să faci în turul doi? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21828_a_23153]
-
a trimis acasă să aștept acolo vestea. La vremea respectivă, nu aveam telefon mobil, iar anunțul a fost făcut pe pagerul pe care îl aveam de la serviciu. A fost o surpriză pentru că noi ne așteptam să fie fată, iar mesajul primit a fost: "A venit pe lume Vlăduț". Stăteam și mă uitam și nu îmi dădeam seama. După aceea, mi-am amintit că ne gândisem să alegem un nume de băiat, așa de rezervă... în caz că. DC News: Aveți un secret al
Victor Ciutacu, interviu despre familie. Cea mai frumoasă surpriză din viața lui: "Așa a fost să fie" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22242_a_23567]
-
să fie și "o zi de igienă pentru verbul matern" mărturisește că n-a îndrăznit să intervină: "O atitudine exigentă față de inadvertențele înregistrate ici și colo, nu ar fi picat bine în zi de sărbătoare, nu ar fi fost bine primite, niște exagerări și pretenții intelectualiste, riscînd să fii taxat și bănuit de intoleranță, prețiozitate, nepolitețe, reavoință și alte păcate. Pe scurt, puteai să-ți aprinzi paie în cap." Și, de fapt, trage el concluzia, "vorbirea noastră [...] răspunde exact tiparelor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
stupefiați dacă ar ști că eu sufăr din cauza lor. În plus sunt paralizat și fără nici o putere, tocmai acum cînd adevărurile elementare devin pentru mine din ce în ce mai luminoase". Suferea, el marele suferind, de necazurile și nevoile altora. Răspundea, prompt, la scrisorile primite (de pildă la una a lui Voronca), îi era frică de vizitele unor conorășeni pentru că "eu nu dispun decît de cel mult două ceasuri pe zi lucide și calme, și tocmai atunci am vizite". La 14 ianuarie 1935, după ce îl
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
el se rupe din fața ochilor și se ascunde devenind un fapt de amintire. Timpul... se impune prin surpriza care aduce noul și prin regretul, frustrarea pe care o produce înlăturîndu-l fără milă. "Posibilul" este o cugetare despre lucrurile "cunoscute", adică primite natural de la lume, fără spaimă sau ezitare, ca un gest de bunăvoință din partea ei. " Imposibilul" cuprinde zona foarte largă a dorințelor pentru lucrurile considerate inaccesibile. Nu există certitudine în timp. Cunoașterea devine uitare, imediat pentru că altfel s-ar opri din
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
afară. "Evidențialele" sînt studiate mai sistematic de destul de puțină vreme, dar rezultatele obținute pînă acum permit deja comparații între limbi. De exemplu, la nivelul standard, româna folosește, ca și alte limbi, condiționalul, pentru a marca dubiul, nesiguranța, neasumarea unei informații primite: "în fapt, ar fi vorba de o remaniere mică" (România liberă = RL 2781, 1999, 28). în registrul popular se folosesc, în schimb, adverbe și locuțiuni, expresii și propoziții clișeizate, a căror funcție e și mai clară: cică, chipurile, pasămite, vezi
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
celorlalți, pînă la nivelul fruntașilor satelor și multora dintre militarii români, sancționați de trupele imperiale". Astfel s-a băjenit, peste Carpați, Ștefan Creangă, oprindu-se în Pipirig, cu turmele sale, parcurgînd, din Ilva Mare, numai 100 km. Au fost bine primiți și s-au așezat. Vrednicul cercetător ieșean Gh. Ungureanu a descoperit, în Catagrafia moldovenească din 1774, pe Ștefan Creangă, cu adaosul profesional bîrsanul, și pe ceilalți Crengești. Autorul cărții pe care o comentez stabilește, pornind de la întemeietoarea familiei Titiana Creangă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
Ce-aș mai putea spune eu mai bine ca autorul? Și de ce-aș ține să găsesc noduri într-o fibră atât de fină și de rezistentă? Cum l-aș putea lăuda oare pe autor fără să vulgarizez festivist învățătura primită? Singura soluție s-ar dovedi poate citarea inspirată și masivă, dar apucând pe această cale riști să rescrii, în cazul de față, întregul volum. Cel puțin descoperi satisfacții de copist medieval despre care habar n-aveai că există. Multe sunt
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
aplecată spre teologal. Aici fiind, în 1940, publică studiul despre poezia lui Blaga (Poezia lui Lucian Blaga și gîndirea mitică) și volumul de versuri Rîsul morților. Să notez din nou, ciudățeania faptului că a abandonat proza (care îi fusese bine primită, totuși) pentru alte genuri. Să nu fi fost mulțumit de romanul său din 1932, nu avea încredere în vocația sa epică? E adevărat că o undă puternică de lirism irigase substanța romanului și că începuse, ca scriitor, cu poezie. Iar
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
V.: Nu am ales eu "specialmente" această țară. Mama și tatăl meu, cînd au plecat din România, au avut un contract cu circul "Knie". Tata era cunoscut, el făcuse contractul cu acest circ și am avut norocul să fim imediat primiți, să ne dea (caută din nou cuvîntul potrivit)... R.B.: ...azil politic. A.V.: Da, azil politic! (și adaugă cu un zîmbet de ușurare) "Giusto"! Pentru mine era normal că dacă trebuia să mă întorc undeva, atunci numai acolo unde aveam
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
unele, cu mesajele venite din afară, iar altele cu mesajele electorale interne. Soluția cooptării de independenți nu rezolvă această inadecvare la mesaje a partidelor "mari", ci mai curînd îi dovedește adîncimea. Și s-ar putea ca semnalele adecvării la mesajele primite să valoreze mai mult decît vînătoarea de independenți aducători de voturi.
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
noroi zărește (la Perrault) o luminiță, precum cea a unei lumînări. Totul începe pe acest prag, la această ușă la care se bate încetișor sau cu putere și care se va deschide dezvăluind un chip necunoscut, străin. Vor fi bine primiți? Li se va acorda ospitalitatea cerută? Să treci pragul înseamnă să intri într-o lume diferită, plină de capcane, de promisiuni, de satisfacții și de amenințări. Ospitalitatea poate fi o capcană: gazda își înșeală oaspetele. În Lumina albastră din poveștile
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în aceste povești cum ospitalitatea față de un străin sau o vietate aduce un ajutor eroului. Aceasta înseamnă că dorința de ospitalitate este alăturată împlinirii unor dorințe: pentru cei săritori, totul se va realiza deci după principiul plăcerii. Dar invers, ospitalitatea primită este un dar. Gazda se dovedește a fi un informator de primă importanță în continuare. Nu este vorba aici de a da ospitalitate ci de a ști să o primești, fie împărțind puținul pe care îl ai, fie să fii
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
polemice - în discuția publică privind literatura română de azi. Al doilea - cronici literare, din care nu lipsesc dezvoltările teoretice. Iar al treilea - evocări. Reacțiile lui Gabriel Dimisianu la dezbaterile care animă viața noastră literară sunt întotdeauna așteptate cu interes și primite ca acte de arbitraj ale unui spirit echilibrat și integru. Ele nu provoacă scandal, ci impun respect și îndeamnă la reflecție. Criticul rămâne calm chiar și când se pronunță în probleme de multă vreme litigioase, care pe alții îi fac
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
se prăbuși fără sunet. În mintea lui se-nvălmășeau monștrii. Și mereu spusa aceluia experiențe, experiențe, experiențe, ce se auzea din ce în ce mai slab și Adrian zâmbi mulțumit. Găsise medicamentul. Dar oare ăsta era? Totul se cufundă în beznă. O nouă lovitură primită n-o mai simți. Și când mulțimea satisfăcută îl lăsă, popa adăugă: Să-l aruncăm în flăcări. Să piară orice urmă.
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
multe nume de artiști - actori, regizori - de mîna a doua, a treia, artiști care n-au strălucit aproape niciodată pe scenă și care nu sînt înzestrați nici cu vocație pedagogică. Prea mulți profesori, fără operă și autoritate, prea mulți candidați primiți nu știu după ce criterii. Acest tip de studiu se face cu un număr restrîns de studenți, profesorul trebuie să fie atent la personalitatea fiecăruia, la felul cum poate fi provocată și pusă în evidență într-un registru sau altul. Învățămîntul
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
Prin urmare, la 1 iulie 1917 se ordona ca sublocotenenții Popescu Victor și Camil Petrescu, din Regimentul 16 Infanterie, să execute o recunoaștere asupra căilor de acces de la est de Tecuci, pe unde urma a se dirija coloanele. Executând misiunea primită cei doi sublocotenenți înaintează primul raport în aceeași zi, 1 iulie 1917, orele 16, împreună cu două schițe, pentru ca a doua zi să-l prezinte și pe cel de-al doilea. Dacă în primele documente stilul cazon nu ne permite accesul
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
Cristian Teodorescu În Jurnalul său, pe care nu cred că și l-ar fi vrut publicat, necunoscutul Stendhal își nota aventurile amoroase și scria, atît de amănunțit cît îi îngăduia educația primită, despre petrecerile la care lua parte. Ambițios în toate, tînărul Stendhal observa că aceste plăcute îndeletniciri îi mîncau o groază de timp. În Jurnal se căia neconvins. Din cînd în cînd însă își aplica și o penitență fizică. Lua "o
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă generalul Stănculescu însuși ar evalua propria sa evoluție în raporturile pe care le-a avut cu Ceaușeștii s-ar simți mai puțin sau chiar deloc nedreptățit de sentință. Ceaușeștii au fost condamnați la moarte și pentru că au ordonat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
anii '80, distanțele, mereu existente impunînd o astfel de comunicare cu ai săi. Avînd în vedere aceste lucruri, în mod evident scrisorile sînt în general extrem de prozaice, vorbesc despre aspecte practice, bani, obiecte, îmbrăcăminte ce urmează să fie trimise sau primite, boli, griji, evenimente familiale și inevitabilele comentarii despre vreme, activități școlare și profesionale. Cea mai bogată și susținută corespondență o are cu fratele său, George Sorescu, autorul volumului, iar cea mai delicată, sensibilă, cu Nicolina Sorescu. Relații puternice, prietenie adevărată
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
apropie de faza încheierii ei. Recent au apărut, simultan, volumele 19 și 20, conținînd interviurile acordate de scriitor și, răspunsurile sale la diverse anchete literare și fugare cuvîntări rostite între anii 1925-1943. Ar mai fi de publicat corespondența emisă și primită (vol. 21) și, poate, un ultim volum de bibliografie. Dar, în mare, opera marelui prozator e publicată și ediția se apropie, cu mișcări sigure, de final. Și aceasta se datorează eforturilor statornice ale d-lui Niculae Gheran, în care opera
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Iar datina și mila sunt deșarte Când soru-mea-i flămândă, bolnavă și pe moarte...” Ce este traumatomanția? „Traumatomanție” se cheamă artă, este o mantie de origine turcească se pare... este o mantie care te ajută să prevezi viitorul după natura rănilor primite... Am făcut o aluzie la această inițiere a mea într-un mai vechi poem, Jeu d'Amour (Joc din Baad), și urmărind această artă mă voi expune continuu ca un demonizat până la sfârșitul vieții mele... Alice Botez, după ce mi-a
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
de doctorat, articole de revistă publicate sub redacția mea etc.); sau prin observarea dificultăților și performanțelor negative ale autorilor (doctoranzi etc.) care lucrau exclusiv pe C, iar nu pe pagini imprimate, și care trebuiau să-și corecteze textele în conformitate cu observațiile primite. De asemenea, le-am confirmat prin chestionarea unor cititori avizați (ca, de pildă, directoarea unei mari case de editură occidentale, care mi-a afirmat că preferă ca, pentru rapiditate și eficiență, să evalueze manuscrisele primite nu pe dischete, ci pe
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]