357 matches
-
Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu Whitehead, Wittgenstein a fost impresionat de răspunsul pe care l-a primit: „Au ajuns la ultima formulă și s-au oprit fără să mai adauge nici un cuvânt!“ Aderența lor la standarde înalte de rectitudine intelectuală
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
una dintre cele mai active grupări transumane din lume, extropianismul este caracterizat printr-o viziune libertariană pronunțată. Pe de altă parte, transumanismul european s-a organizat în jurul site-ului lui Anders Sandberg din Suedia, intitulat „Transhumanist Resources”, în jurul grupului de Principia Cybernetica condus de Johan Heylighen în Belgia, la Université Libre de Bruxelles sau în jurul a Dutch Transhumanists Society, denumită Transcendo și înființată în 1997. Un rol important în răspândirea ideilor transumaniste îl are World Transhumanist Association sau WTA, funcționând din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fundamente ale matematicii. A descoperit, în departamentul de inginerie, doi colegi cu interese asemănătoare; se întâlneau în fiecare săptămână. În felul acesta, a aflat că tocmai un englez, Bertrand Russell, adusese recent contribuții importante în acest domeniu. Lucrarea lui Russell Principia mathematica apăruse în 1903. Se pare că atunci a fost prima dată când Wittgenstein a auzit vorbindu-se de Russell. Studiul cărții sale i-a stârnit entuziasmul, declanșând o adevărată pasiune pentru acele probleme de un nivel suprem de puritate
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
domeniu de supremă puritate, comparabil, din acest punct de vedere, cu zonele înalte ale muzicii. În prima perioadă a relațiilor sale cu Russell - perioada prieteniei lor intelectuale - asemenea convingeri se exprimau atât prin admirație, cât și prin dezacord vehement. În Principia mathematica, lucrarea lui Russell și Whitehead, pe care o numea „the big book“, Wittgenstein percepea o frumusețe de același gen cu cea a muzicii clasice. O frumusețe care s-ar pierde - spunea el - dacă lucrarea ar conține fie și un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de cele mai multe ori se exclud: inteligență pătrunzătoare, orizont neobișnuit de larg al intereselor și preocupărilor, înzestrare excepțională pentru analiză și raționament abstract, ușurință jurnalistică a scrisului. Aceeași persoană a scris texte deosebit de aride, ca articolul despre denotare sau capitole din Principia mathematica, și eseuri asupra relațiilor dintre sexe și asupra educației copiilor sau cea mai accesibilă și populară istorie a filozofiei occidentale. Ca cercetător, Russell a contribuit prin lucrări ce se disting prin acribia lor conceptuală, putând fi comparate doar cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Wittgenstein erau profund atașați de austeritatea și transparența cristalină a demersurilor analizei, pe care o puneau în contrast cu retorica adeseori emfatică a stilului multor scrieri filozofice. Întrebându-l pe Russell cum au scris ultimele rânduri ale voluminoasei lucrări în trei volume Principia mathematica, elaborată în colaborare cu Whitehead, Wittgenstein a fost impresionat de răspunsul pe care l-a primit: „Au ajuns la ultima formulă și s-au oprit fără să mai adauge nici un cuvânt!“ Aderența lor la standarde înalte de rectitudine intelectuală
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tempi, e îl loro modo di pensare. Questa infedeltà, non di stile e di voci solo, mă di sostanza e di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră imperfetta l'esegesi omerica (e în generale degli antichi), e quanto spesso și debba
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
factori spirituali, integrând antropologicul în filosofie. Ralea este fr îndoial, înainte de toate, un mare umanist al generației de intelectuali români din perioada interbelic. Situarea sa în sfera ideii umanismului modern, privit prin noua optic a științelor umanului, care fixeaz de principio problemele omului la începuturile tuturor argumentelor de gândire filosofic, este de o importanț esențial. Originalitatea contribuției culturale a românilor, aprut postum, cel puțin dou lucruri esențiale pentru înțelegerea fixrii locului lui Mihai Ralea în cultura noastr: 1cadrul național în care
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de instituția imperială. Pentru Ovidiu, însă, Numa reprezenta mai mult decât o simplă trimitere la o ilustră origine regală a personalităților contemporane, prieteni ai Sulmonezului: Numa însemna înlocuirea dreptății garantate prin lege cu dreptatea obținută prin forță. Într-adevăr, Numa principio nimium promptos ad bella Quirites molliri placuit iure deumque metu. inde datae leges, ne firmior omnia posset, coeptaque sunt pure tradita sacra coli. exuitur feritas, armisque potentius aequum est, et cum cive pudet conseruisse manus.358 Întâi a vrut pe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a instituit o publicație meteorologică sub auspiciile Societății Regale, a stabilit rolul radiației solare și a rotației Pământului în jurul Soarelui în determinarea vremii. El este considerat părintele prognozelor meteo. Cu cinci ani înainte ca Newton să fi publicat lucrarea sa Principia în care a expus și legea atracției universale, Hooke a susținut 9 la Societatea Regală o prelegere în care formula ideea existenței gravitației universale precum și ideea că forța de atracție este invers proporțională cu pătratul distanței. Tot el a stabilit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
el, se va putea coborâ la fizică pentru a compara aceste relații și proporții cu fenomenele, iar în final, în stadiul filosofic, se va putea raționa asupra cauzelor acestor legi. Formulând legea atracției universale, expusă în cartea a treia din Principia (manuscrisul lucrării a fost depus la Societatea Regală din Londra în 28 aprilie 1686), Newton afirmă că, în Univers, două corpuri se atrag cu o forță direct proporțională cu produsul maselor acestora și invers proporțională cu pătratul distanței care le
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și invers proporțională cu pătratul distanței care le separă. Astfel, printr-o singură lege se explica clar comportamentul unui obiect care cade pe Pământ, mișcarea planetelor în jurul Soarelui, a Lunii în jurul Pământului, precum și fenomenul mareelor. În ediția a doua de la Principia, revenind asupra temei gravitației, Newton arată că a explicat doar fenomenele în care este prezentă forța gravitației, dar nu a stabilit cauza acestei forțe, întrucât eu nu inventez ipoteze. În secolul al XVII-lea astronomia planetară și mecanica terestră erau
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului infinitezimal, el nu l-a folosit în Principia, dar din spatele construcției sale, bazate pe geometria euclidiană, transpar structuri de gândire caracteristice calculului infinitezimal. Totodată, lumea lui Newton nu este alcătuită din două elemente ca la Descartes (întinderea și mișcarea), ci din trei: materia, mișcarea și spațiul. Pentru Rene
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
parțial sau poate în totalitate scrise de cercetători sinceri. Astfel, putem spune că deși a existat o înșelăciune, nu a existat nici o minciună propriu-zisă. Poate că Newton a avut dreptate să îi ajute pe cititorii neavizați să înțeleagă lucrarea sa Principia. Babbage (1830:178) susținea că "ajustarea", cum își numise acea procedură, nu era atît de negativă ca "măsluirea" informațiilor. Într-adevăr, Gifford (1980:40) merge mai departe și pune la îndoială dreptul de a spune totul celor neavizați întrebînd: sîntem
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem rationem speciei aut generis, șed secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, [ea] variază în funcție de multiplele moduri de împărtășire a formei. Despre unele [obiecte] se spune că sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem rationem speciei aut generis, șed secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, variază în funcție de multele moduri de comunicare în formă. Despre unele se spune că sunt asemenea pentru că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi simțite și cunoscute, sunt prinse în obiectele extramentale: (ÎI.8.14.) Sic igitur patet, quod naturae communi non potest attribui intențio universalitatis nisi secundum esse quod habet în intellectu: sic enim solum est unum de multis, prout intelligitur praeter principia, quibus unum în multă dividitur: unde relinquitur, quod universalia, secundum quod sunt universalia, non sunt nisi în anima. Ipsae autem naturae, quibus accidit intențio universalitatis, sunt în rebus. Et propter hoc, nomina communia significantia naturas ipsas, praedicantur de individuis; non
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o răscumpărare. Pe scara timpului, ceea ce părea întoarcere în adîncuri revolute poate fi dinamică sămînță de viitor. Nu balansa laolaltă sensurile, în acest acord complex, faimoasa prosopopee a lui Sidonius Apollinaris, patetic adresată lui Jupiter în secolul V? ŤRedde mea principia!ť imploră fostul Prefect al Romei, ce trebuia să ajungă episcop de Clarmont, - O, Jupiter, redă-mi începuturile! ...Unde, însă, îmi place să citesc modern principia, nu ca o întinerită întoarcere în timp, regresivă, ci ca o dreaptă continuitate: aceea
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
prosopopee a lui Sidonius Apollinaris, patetic adresată lui Jupiter în secolul V? ŤRedde mea principia!ť imploră fostul Prefect al Romei, ce trebuia să ajungă episcop de Clarmont, - O, Jupiter, redă-mi începuturile! ...Unde, însă, îmi place să citesc modern principia, nu ca o întinerită întoarcere în timp, regresivă, ci ca o dreaptă continuitate: aceea a principiilor care ne pot orienta săgetător tensiunea spre frumos și spre bine! Călătorind către noi cu această rodnică bogăție, de milenii salutar puse în mișcare
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
432 pagine Crestomația sau Analectele canonicului Cipariu (Blaj, 1858) coprind transcrieri exacte din vechi tipărituri românești. Texturile cărților bisericești din suta a XVI-ea și a XVII-ea i-au servit învățatului filolog la compunerea gramaticei sale istorice, cunoscute sub titlul de Principie de limbă. în faptă însă ideea fundamentală a autorului Principielor, de-a generaliza pronunții mărginite la o samă de ținuturi, de-a reintroduce în scriere rostirea veche, trebuia să fie o {EminescuOpX 115} încercare nu tocmai norocită Limba Principielor n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe asemănată nouă, nici vederile radicale nu mai pot fi primite, nici estrema opoziție nu mai este agreată. Dacă d. Cairoli - și-ar fi schimbat sistema; daca în locul d-lor Conforti și Zanardelli, miniștri de justiție și interne, partizani ai principielor radicale, d. Cairoli s-ar fi adresat la bărbați politici cu altă greutate și altă pricepere, poate că regretabilul atentat din Neapole nu s-ar fi petrecut și fostul prim-ministru nu ar fi fost constrâns să demisioneze. Adecă bate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
până a face o moțiune în Senat prin care cereau chiar guvernului partidei naționale-liberale să-i primească în sânul său. Acești oameni însă au trebuință de un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un nume și s-au intitulat conservatori; simt bine necesitatea unei programe fundate pe principie și când câțiva dintr-înșii voiră să le formuleze o dată în viața lor politică, în petițiunea de la Iași, au consemnat într-însa negațiunea chiar a principielor care servesc de bază constituțiunii noastre sociale și politice. Iacă cine sânt cei ce pretind a se numi conservatori și cari nu sânt decât reacționari. Dar faptele vorbesc îndestul. Reacțiunea s-a năpustit la aproape șapte ani asupra țării. Vă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi considerați ca străini prin singurul fapt al neprezintării lor și nu vor mai putea dobândi drepturile cetățenești decât conform art. 16 din Codicele civil. Astfel am dat satisfacere Tratatului de la Berlin și am rezolvat cestiunea evreilor pe baza unor principie de drept solide. Dar aceasta nu este decât prima parte a soluțiunei ce susțin eu. Vin acum garanțiele ce trebuiesc date intereselor naționale și economice ale României. După cât am dezvoltat soluțiunea mea până aici, tot rămâne art. 8 în Codicele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
teoriile umanitare sânt un ce frumos și nu mă mir că spiritele generoase sânt subjugate de ele. Dar mai trebuie să știm cui se aplică aceste teorii și să nu dăruim numele de om și de cetățean unor ființe fără principie, fără naționalitate și - aș putea zice - fără religiune. De mult timp cei cari cunosc fondul lucrurilor au stabilit două categorii bine deosebite: 1. Izraeliții (Israelites), cari sânt oameni inteligenți, instruiți cari se așază într-o țară, se instalează acolo, întemeiază
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]