517 matches
-
de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să ... Citește mai mult Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat?trece turbat peste noi
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de ce nu îți ridici brațele-ramoprindu-ipașii cu potcoave de foc?Grăbește-te, mai avem gânduriînsoțite de cuvântul ce așteaptăsă fie rostitși păzește primăvara lui Vivaldi,nu vreau să devină elegiescrisă pe umerii noștri copleșițide povara a ceea ce amascuns printre rânduri scriseîn pripă.Sărută tăcut petalele crinuluidin palmele mele împreunate în rugă,apoi îmblânzeștecu raza curcubeului regăsitclipa rebelă, fiica cea mică atimpului neînșeuat,cere-i răgaz să ... XXVIII. MĂ SIMT CA O SĂMÂNȚĂ..., de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2119 din 19
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de veștede poveri, Perpetuăm cu-același pașnic vaier, Un anotimp de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: APOCALIPSĂ / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
APOCALIPSĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379153_a_380482]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNĂLȚARE Persistă în memorie doar clipa, În care-am fost de Dumnezeu aproape, Când mai puteam să mergem peste ape Și soarele ne încălzea aripa. Dar sufletul tot reușea să scape De nerăbdarea ce sporește pripa, Iar îngerii își pregăteau echipa, Să ne usuce lacrima din pleoape. Și-apoi să mă ridice pân’la tine, Acolo, lângă cer și lângă mare, Trecând și peste rău și peste bine, În orizontul fără de hotare, Să-ți regăsesc privirile
ÎNĂLŢARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379328_a_380657]
-
văd și azi ca-ntotdeauna... XIV. TANGOUL ÎMPLINITELOR IUBIRI, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015. Tu, Timpule ne-ndurator, o clipă Din drumul tău vertiginos te-oprește, Căci viața trece-n zbor mult prea în pripă Și-oglinda prea ușor îmbătrânește ! Mai lasă-mi nopților târzii și lungi Răgazul viselor neterminate, Să simt din nou tot ce-am simțit atunci Când zorii începeau să se-arate. Mai lasă-mi cântecul iubirii să-l ascult Cu ritmurile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
poate, Să mai dansez măcar un ceas din noapte Tangoul împlinitelor iubiri, Să retrăiesc iar pentru-eternitate Acele cllipe rămase-n amintiri... Tu, Timpule, acum pentru o clipă Da bice calului ce-a obosit, Căci viața a trecut mult prea în pripă Și-oglinda prea ușor a-mbatranit. Azi tristă este viața și pustie, ... Citește mai mult Tu, Timpule ne-ndurator, o clipăDin drumul tău vertiginos te-oprește,Căci viața trece-n zbor mult prea în pripăși-oglinda prea ușor îmbătrânește ! Mai lasă-mi nopților
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
în cartea vieții, Deveneam prunci cuibăriți În greșeala tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflam Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Mai rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripă, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea ... Citește mai mult Am văzut un ceas odatăCare timpul arătaNu în ordinea firească,Așa cum se cuvenea.Acu-i mergea înapoiNumărând minutele,Până năvăleau puhoiViețile, trecutele.Iar din moși strămoși vestiți,Scriși în cartea vieții,Deveneam
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
vestiți,Scriși în cartea vieții,Deveneam prunci cuibărițiîn greșeala tinereții.Ceas cu ceas întineream,Timpul lin curgându-l,Zorii vieții mi-i aflamCeasul întorcându-l.Și așa, clipă de clipă,Mai rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripă,Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea... XXIX. DE-AȘ AVEA SUFLET DE SCHIMB, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016. de-aș avea suflet de schimb mi-aș trimite unul să-l plimb, unul să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
se revoltase, Acum mă strânge-n brațe căldura ta de zeu. Cât te iubesc!... Mă doare a clipei vagi risipă, Aș vrea să fiu cu tine pe-al nemuririi ram! Mi-ești veșnic alter ego, nu ți-o declar în pripă, M-a năpădit iubirea, ești tot ce azi mai am! (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: CÂT TE IUBESC... Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1926, Anul VI, 09 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CÂT TE IUBESC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381119_a_382448]
-
de veștede poveri, Perpetuăm cu-același pașnic vaier, Un anotimp de groază și dureri. Ne-ncătușează demonii din minte: Mânia, ura, răutatea-n van. Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte, Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde, Însă de noi nicicând nu vom scăpa! Sub sarcofagul grijilor profunde, O soartă crudă-n veci ne-o devora... (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) ... Citește mai mult Ne-a înghețat privirea spre-nainteSau ne e
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de veștede poveri,Perpetuăm cu-același pașnic vaier,Un anotimp de groază și dureri.Ne-ncătușează demonii din minte:Mânia, ura, răutatea-n van.Of, dacă-am ști, săpându-ne morminte,Cum Scaraoschi râde pe divan! Ne-am exila în pripă orișiunde,Însă de noi nicicând nu vom scăpa!Sub sarcofagul grijilor profunde,O soartă crudă-n veci ne-o devora...(din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015)... XXXIII. NOAPTEA CLIPELOR, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr.
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SENTIMENT CU VEDERE LA MARE Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn
SENTIMENT CU VEDERE LA MARE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381384_a_382713]
-
îndrăgostești, Atunci când îți apune viața, Cuvintele perechi să le rostești, Vrând să te întorci cu fata La tine însuți să privești, Și să te împui pentru o clipă- Copil să râzi, adolescent să crești, Și iar matur să fii, în pripă... Să cauți verbul mamei prin ființă, Și substantivul tatei să-l declini, Să riști, fiind chiar și în suferință, Bătrân să nu te simți, nici lacom, Nici păgân... Ce încercare e iubirea în amurg, Ea ultima ursita e și prima
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
în floare,Când, timidă, iubirea încolțea prima ... XII. SENTIMENT CU VEDERE LA MARE, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016. Sentiment cu vedere la mare Insinuând ceva despre-o plecare, (Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripă Miros perfid, de alge și de sare. Și parcă dau și pescărușii semn, Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtării Ca o chemare-n larg și un îndemn
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
-ncet nisipul Și parcă aud cum valul care vine Înaintează tot mai mult în mine Și-ți șterge încet,încet din minte chipul. Citește mai mult Sentiment cu vedere la mareInsinuând ceva despre-o plecare,(Fără bagaje, totul e în pripă) Mi-aduce vântul, șoltic, pe-o aripăMiros perfid, de alge și de sare.Și parcă dau și pescărușii semn,Muindu-și aripi albe-n spuma mării, Plutind înalt în vraja depărtăriiCa o chemare-n larg și un îndemn.Se zbat
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
în cartea vieții, Deveneam prunci cuibăriți În greșeală tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflăm Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripa, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea Din străbuni, greu adunată, Ceas cu ceas se dilua, De timp ușurată. M-am aflat într-un târziu, Covrig adunată, Când, în parc, un moftangiu Săruta o fată! Referință Bibliografica: CEAS INVERS / Dora Păscu : Confluente
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să îmbrăcăm veșmântul etern al iubirii din urmă. Referință Bibliografică: Veșmântul iubirii din
VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371409_a_372738]
-
va fi cel dintâi-ul Ce-o lepăda în goană iubirea din el Și cui o să-și urle durerea rămasul Când rătăcit prin viață va fi și stingher? Oare care-ar putea din noi primul să uite Contractul iubirii în pripă făcut, Scris pe o foaie de gheață-ntr-o iarnă Și de raze de soare-ntr-o toamnă târzie pierdut? Oare cui aș putea să dau astăzi răspunsul Când între noi peste tot zace tăcerea din glas Și nerăbdarea neagră
TU SAU EU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371423_a_372752]
-
îl chemi în rugăciune Cu sufletu-n gânduri bune. Ca să-ți faci viața senină, Scoate-ți gândul la lumină Și tristețea du-ți în zare, Cu-a inimii supărare! De zel să nu faci risipă, Că viața îți trece-n pripă, Iar măreția se duce În țărâna de sub cruce! Că a vieții bogăție E-n suflet cu modestie, De n-o dai, n-o să ai tihnă Nici în veșnica odihnă! Iar chipul se odihnește, După cum își pregătește Așternut de fapte bune
URĂRI CU TÂLC de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375076_a_376405]
-
PS: Le moț = le moț LE MOȚ = LE MOȚ Le moț ǂ LE MOȚ *** Gheorghe A. STROIA (traduit par Virginia Bogdan) ȘTREANGUL Cuvântul și-a pus ștreangul de gât; cineva a tras prea repede scaunul. Condus pe ultimul drum, în pripă, fără... un cuvant! LA POTENCE Le moț s’est mis la courroie autour du cou; quelqu’un a tiré la chaise promptement. Conduit sur le dernier chemin, à la hâte, sans... moț dire! COMĂ Cuvântul a căzut în comă... indusă
CUVÂNTUL / LE MOT de ARMONII CULTURALE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373970_a_375299]
-
gnom, luând sublimul prea ușor, Nepricepând, în mâzga lui, cu cine Se-ncumentă, a ridicat spre mine Un braț necugetat, dezgustător. Surprins de lovitură, am căzut. Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, și-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale
CONVORBIRI CU POETUL EUGEN DORCESCU (1) DESPRE AVATAR de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373950_a_375279]
-
sus prezise Când tu viața ta trăiești. Hai, du-te și fii copil, Eu copil am fost mereu, Căci cu sufletul umil, Tată am pe Dumnezeu. Ce trăire am în clipă Când cu îngerii dansez, Și cum mă ridic în pripă Raiul să vă desenez! Dar cu cine, chiar, cu cine Pot acum a mai vorbi Când în valuri de suspine Văd cu toți că veți pieri... Acum eu revin la tine, Ia cotește-al vieții drum Risipind clipa în sine
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
ce stupidă pare pentru noi, românii, O condamnare pe care magistratul, azi, și-o scrie lui; nu ție. Justiția se pare că lucrează. Se arestează magistrați, miniștri, Chiar generali ce au avut menirea să respecte, Prin Ordonanțe de Guvern în pripă date, atâtea legi, Să-i apere pe ei, să nu-i pună în rând cu fața la perete. Te-au confundat nemernicii sau poate Le trebuiau la număr persoane în arest. Există prea puțini jurați care respectă legea, Că alte influențe sau
POEM PUS LA PICIOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371963_a_373292]
-
ce-a mocnit, se-aprinde focul iară și ardem ca pe vremuri, iubire "foc și pară". Te simt, mă simți, plăcută reverie, ești ca o ploaie caldă căzută pe câmpie, eu sunt ca și pământul care uscat de dor te-absoarbe-n pripă, ca râul pe izvor, din dulcea-nvăluire iubirea ne sporește suntem doi feți frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori răscolindu-mă-n adâncuri, mă înalț, plutesc și zbor, revenit din
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
cum arde al meu trup și dornic de răzbunare îți răspund cu un sărut, gura mea mi te vrea pradă, sub o ploaie de săruturi, simt cum trupul tău vibrează, dar îți ții mâinile scuturi pumnii-ți mici, ascund în pripă doi sâni albi și mătăsoși pielea ta se înfioară sub sărutu-mi pofticios; pradă-mi ești, ce dulce pradă , pielea ta, simt, se topește ca și fulgul de zăpadă, te întorci și haiducește vrei să-mi scapi, dar n-ai scăpare
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]