282 matches
-
luat de soldații ruși, care rechiziționaseră toate animalele de povară, furând alimentele și ce averi mai puseseră deoparte bieții sticlăreni. Satul era condus de un căpitan rus, Alioșa, care-și vărsa, în fiecare seară, năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Îi sfârtecă dedesubturile, balamucurile se umplu, oameni sfârșesc punându-și lațul de gât, aruncându-se Înaintea trenurilor, fuga peste graniță este de neoprit, se face În orice chip și cu orice preț. Orașul oamenilor devine un oraș al câinilor de pripas, un oraș al câinilor, și oamenii trăiesc alături de câini. O teamă fără nici o motivație bate la ușa fiecăruia. Orice zi care vine e ca un fel de porție de viață, ca o izbândă a unui loz norocos. Singura salvare - cărțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
repede - îi porunci valetului de îndată ce acesta îi deschise ușa. — Ce v-a venit să cumpărați acum și-un câine, domnișorule? — Nu l-am cumpărat, Domingo; câinele ăsta nu-i sclav, ci e liber; l-am găsit. — A, vasăzică e de pripas. Toți suntem de pripas, Domingo. Adu laptele. Îi aduse lapte și un mic burete ca să-i înlesnească suptul. Apoi Antonio ceru să i se aducă un biberon pentru cățeluș, pentru Orfeu, căci așa îl boteză, nu se știe de ce, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de îndată ce acesta îi deschise ușa. — Ce v-a venit să cumpărați acum și-un câine, domnișorule? — Nu l-am cumpărat, Domingo; câinele ăsta nu-i sclav, ci e liber; l-am găsit. — A, vasăzică e de pripas. Toți suntem de pripas, Domingo. Adu laptele. Îi aduse lapte și un mic burete ca să-i înlesnească suptul. Apoi Antonio ceru să i se aducă un biberon pentru cățeluș, pentru Orfeu, căci așa îl boteză, nu se știe de ce, și el cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
atît de mare?“ Sicofanți, marionete, pupincuriști, găgăuți și măscărici se gudurau pe lîngă marele Mickster, ca să fie răsplătiți cu cîte o glumă, o palmă prietenească pe spate, ceva de pomană. Mick avea o slăbiciune pentru puștii handicapați, pentru cîinii de pripas, pentru Armata Salvării și Ajutorul Evreiesc Unit. Mick-ul coordona, de asemenea, afaceri cu pariuri ilegale, Împrumuturi cămătărești, jocuri de noroc, prostituție și droguri și omora În medie o duzină de inși pe an. Nimeni nu-i perfect, nu-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de fiecare dată, în Piața Universității au fost mai multe categorii de oameni, depinde pe care vrei s-o privești. Dacă îl urăști pe Băsescu, îi vezi imediat pe activiștii PD, pe Theodor Stolojan și grupul său de liberali de pripas și poți ușor trage concluzia că toată manifestarea a fost regizată politic și electoral. Dacă îl iubești pe Traian Băsescu, îi vei vedea pe tinerii cu priviri curate, care vor s-o rupă cu trecutul și să trăiască într-o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
toamnă. Zăgreanu rămase în mijlocul uliței urmărind cu priviri drăgăstoase trăsura ce se depărta în trapul cailor. Ghighi, șezând pe scăunelul din față îl vedea și-l găsea mai drăguț ca orice alt bărbat din lume. La Râpile-Dracului bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia își mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot în drum, în fața crucii, cu capul gol și, cum stătea acolo așa, parcă făcea un jurământ mare. Apoi
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
înseamnă creație de oameni și de viață. (1p.) 4. Demonstrează că Ion este un roman circular/ simetric, pornind de la mărturisirile autorului: De aceea romanul, ca corp sferoid, se termină precum a început. Cititorul care s-a dus în satul Pripas pe șoseaua laterală, trecând peste Someș și prin Jidovița, se întoarce la sfârșit pe același drum înapoi, până ce iese din lumea ficțiunii și reintră în lumea lui reală. Lumea romanului rămâne astfel în sufletul cititorului ca o amintire vie, care
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
oricând să acționeze ca o singură persoană. IV. DRUMUL, CRUCEA, CASA, HORA, SEMĂNATUL Nicolae Manolescu afirmă că primul personaj, dar și ultimul, care ne întâmpină în romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, este drumul ce intră și iese din satul Pripas, conferind textului circularitate. Drumul devine astfel o metaforă a vieții și a morții, o linie de demarcație dintre realitatea vieții și ficțiunea cărții, căpătând funcție metatextuală. Drumul este personaj în opera rebreniană, fiind personificat cu ajutorul verbelor: „se desprinde”, „aleargă”, „urcă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
loc printre dealurile strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai Pădurii-Domnești, mai poposind puțin la Cișmeaua-Mortului, unde picură veșnic apă de izvor răcoritoare, apoi cotește brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline. La marginea satului, te întâmpină 36 din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălăcită de ploi și cu o cununiță de flori veștede agățată de picioare. Suflă o adiere
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
satul trăiește. Pe prispă, doi țărani îngândurați oftează rar, cu o sticlă de rachiu la mijloc.” Descrierea finală a drumului închide simetric romanul, metafora drumului fiind dublată de cea a șoselei simbol al vieții: La Râpele Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de abia își mai arăta câteva case. Doar turnul bisericii noi, strălucitor, se înălța ca un cap biruitor... Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcoros. În stânga rămâne în urmă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș..... Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde în șoseaua cea mare și fără început...” Drumul rămâne același, neschimbat, pe când în Pripas s-au produs modificări: unii oameni au murit, alții le au luat locul, iar podul apare ca un simbol al trecerii de la viață la moarte, de la lumea reală la cea imaginară, căpătând imaginea unui călător neobosit, tânăr în incipitul romanului
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de judecată, loc de adunare. Prin intermediul slavilor de sud, termenul ajunge la români. Numele de familie Baciu provine de la un substantiv comun ”baci” transformat în substantiv propriu, desemnând o îndeletnicire, crescător de ovine. În roman, Vasile este țăranul bogat din Pripas, tatăl Anei Glanetașu. Sărac în tinerețe, se însoară cu o fată bogată și urâtă, dar care îl îmbogățește, iar el ajunge să o iubească. Este autoritar ca un adevărat Basileos, mai ales în familie, nepermițându-i Anei să se căsătorească
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
iubească. Este autoritar ca un adevărat Basileos, mai ales în familie, nepermițându-i Anei să se căsătorească cu Ion, dorind să se mențină în lumea bogătașilor prin căsătoria Anei cu George. Averea, în finalul romanului, va fi dată bisericii din Pripas. Florica - substantiv derivat de la cuvântul ”floare”, prenume specific românesc, iar echivalentul latinesc este ”flor, floris” - ”floare”. Personajul care poartă acest prenume nu se dezice prin frumusețe, gingășie. Fiica Todosiei și a lui Maxim Oprea, verișoara estropiatei Savista ”cu buzele pline
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
poartă acest prenume nu se dezice prin frumusețe, gingășie. Fiica Todosiei și a lui Maxim Oprea, verișoara estropiatei Savista ”cu buzele pline și umede, obrajii...fragezi ca piersica, ochii albaștri ca cerul de primăvară”, este fata cea mai frumoasă din Pripas. Ea reprezintă floarea mult visată atât de Ion, cât și de bogătașul George. Florica are ca nume de familie substantivul propriu Oprea provenit de la verbul ”a opri” +sufixul ”ea”, reprezentând o piedică, ”o opreliște” în calea împlinirii sufletești a lui
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Belciug Ioan. Porecla Belgiug a fost dată preotului de către soția învățătorului Herdelea datorită aspectului său fizic precar: barbă ascuțită, deasă; porecla provenind de la substantivul comun ”belciug” care înseamnă ”verigă de metal de care se prinde ceva”. Rămas văduv, preotul din Pripas nu are decât un singur vis: acela de a construi o biserică mare și frumoasă. Prin statutul său social, reprezintă o verigă, un element de legătură, un intermediar în lumea satului: dintre săteni și intelectuali, dintre cei păcătoși și cei
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Glanetașu și, în același timp, dorind să scot dintr-un con de umbră personajele care, deși apar sporadic în text, au rolul de liant în derularea evenimentelor: notari, ofițeri, primari, jandarmi, servitoare, studenți etc. 1. Aizic - fiul cârciumarului Avrum din Pripas, continuă afacerea tatălui, după sinuciderea tatălui 2. Ana Baciu - căsătorită Glanetașu, fată bogată, dar urâtă 3. Aprod 1 - bătrân, îi introduce pe Ion și pe Simion Lungu în sala de ședințe a judecătoriei; 2 - de la judecătoria din Armadia; 3 - de la
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
urâtă 3. Aprod 1 - bătrân, îi introduce pe Ion și pe Simion Lungu în sala de ședințe a judecătoriei; 2 - de la judecătoria din Armadia; 3 - de la aceeași judecătorie. 4. un arhitect din Bistrița - pentru a clădi biserica preotului Belciug în Pripas 5. Augustin - cărăuș în Armadia 6. avocații în sălile tribunalului din Bistrița 7. Avrum - cârciumar în Pripas, intervine în bătaia dintre Ion și George 8. Babă - asistă la cearta dintre preot și Simion Lungu; 9. Baciu Vasile - tatăl Anei, țăran
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
a judecătoriei; 2 - de la judecătoria din Armadia; 3 - de la aceeași judecătorie. 4. un arhitect din Bistrița - pentru a clădi biserica preotului Belciug în Pripas 5. Augustin - cărăuș în Armadia 6. avocații în sălile tribunalului din Bistrița 7. Avrum - cârciumar în Pripas, intervine în bătaia dintre Ion și George 8. Babă - asistă la cearta dintre preot și Simion Lungu; 9. Baciu Vasile - tatăl Anei, țăran bogat din Pripas 10. Baciu - nevasta lui Vasile, personaj absent 11. un băiețel - aduce rachiu lui Ion
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cărăuș în Armadia 6. avocații în sălile tribunalului din Bistrița 7. Avrum - cârciumar în Pripas, intervine în bătaia dintre Ion și George 8. Babă - asistă la cearta dintre preot și Simion Lungu; 9. Baciu Vasile - tatăl Anei, țăran bogat din Pripas 10. Baciu - nevasta lui Vasile, personaj absent 11. un băiețel - aduce rachiu lui Ion 12. Bălan - singurul funcționar român de la poșta din Armandia, prieten cu Herdelea 13. bărbierul din Armadia - îl vizita pe Victor 14. Beck Bella - bancher, șvab ungurizat
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
11. un băiețel - aduce rachiu lui Ion 12. Bălan - singurul funcționar român de la poșta din Armandia, prieten cu Herdelea 13. bărbierul din Armadia - îl vizita pe Victor 14. Beck Bella - bancher, șvab ungurizat din Budapesta 15. Belciug Ion - preot în Pripas, dorește să construiască o nouă biserică în sat 16. Berarul - de la berăria Rahova unde a fost organizată nunta Laura Pintea 17. Bobescu - funcționar la Banca Aurora, are o fiică care este prietenă cu surorile Herdelea 18. Bocu - d-rele din
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
fiică care este prietenă cu surorile Herdelea 18. Bocu - d-rele din Armadia 19. Bulbuc George - fiul lui Toma Bulbuc, soțul Floricăi 20. Bulbuc Florica - fata Todosiei și a lui Maxim Oprea, vara Savistei 21. Bulbuc Toma - țăran bogat din Pripas, tatăl lui George 22. Bulbuc - soția lui Toma 23. Burlacu Toader - țăran din Pripas 24. Butunoiu Simion - fost învățător în sat, pensionar 25. Butunoiu - nevasta lui Simion, 26. fiica lui Butunoiu - cea dintâi dragoste a lui Ion 27. Cahan - haham
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Bulbuc George - fiul lui Toma Bulbuc, soțul Floricăi 20. Bulbuc Florica - fata Todosiei și a lui Maxim Oprea, vara Savistei 21. Bulbuc Toma - țăran bogat din Pripas, tatăl lui George 22. Bulbuc - soția lui Toma 23. Burlacu Toader - țăran din Pripas 24. Butunoiu Simion - fost învățător în sat, pensionar 25. Butunoiu - nevasta lui Simion, 26. fiica lui Butunoiu - cea dintâi dragoste a lui Ion 27. Cahan - haham în Jidovița și fiicele sale 28. Căldăraru Alexe - notar în Măgura 29. Cântăreanu - notar
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
sale 28. Căldăraru Alexe - notar în Măgura 29. Cântăreanu - notar în Lușca 30. Cercetașu Floarea - soția lui Macedon Cercetașu, una din pețitoarele lui Ion Glanetașu 31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit învățător la școala din Pripas 32. Chițu Vasile - solgăbirău în Armadia, român în slujba statului maghiar 33. Ciocan Ion - directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit învățător la școala din Pripas 32. Chițu Vasile - solgăbirău în Armadia, român în slujba statului maghiar 33. Ciocan Ion - directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George Pintea 38. flăcăi din
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]