711 matches
-
se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin fierbere, o băutură numită „mursă 2”. Această băutură se utiliza și în practicile magice de vindecare a „bolnavilor”, victime ale farmecelor. Mursa era descântată odată cu bolnavul, după care era administrată pacientului. De când omul și-a apropiat roii formând prima prisacă, el le-a pregătit locuințe diverse din materialele care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova feudală, București, 1964). Proprietatea individuală viza tot ce fusese obținut de om prin eforturile sale: casa construită de fiecare familie, țarina creată prin desțelenire, prisăcile, viile plantate, culturile de pomi roditori ș.a. Proprietatea colectivă reprezenta natura sălbatică și un fond teritorial scos din starea de sălbăticie, prin munca generațiilor trecute și moștenit de obștea sătească. În satul „devălmaș 1 de tip arhaic”, densitatea populației era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Locul central în cadrul gospodăriei îl ocupă casa, în funcție de care sunt amplasate spațiile destinate curții sau ogrăzii, pentru păsări și pentru atelaje, ocolul pentru animale, grădinile pentru flori, grădina pentru legume și zarzavaturi și pomii fructiferi unde se putea amplasa și prisaca, acolo unde era cazul. În felul cum era orientată fațada casei, erau amplasate poarta și grajdul pentru a fi ținute în permanență sub observație. În perimetrul gospodăriei se află amplasate și construcțiile anexă: grajdul sau șopronul, coșărul, coteneața pentru păsări
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vitelor lor, iar băieți i du pă fete din satele îndepărtate de munte, dar care le erau cunosc ute. Cum satul lui Avram Huiban s a tot mărit, iar ave rile iau crescut, pe măsura vredniciei proprietarilor lor, că numai prisaca număra 5000 matce, iar vitele care le umbla cam șase luni de vară pe hotarele moșiilor lor erau și mai numeroase, a venit vremea să-și împartă și moșia agonisită, alcătuind astfel noi sate: Mărișei, după numele ginerelui său Gheorghe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
arată, ca prisacar, numai pe Vasile Prisacar, pe partea stolnicului Iordache Murguleț. În celelalte catagrafii ale aceluiași sat, întocmite în anii 1831, 1838 și 1845, nu figurează nici un prisăcar și nici în mitricile satului de după acei ani, deci nu era prisacă la Ipotești. În schimb, în catagrafia satului Cătămărești, de alături, la anul 1831, "pe partea Ilenii Botezoaia", care era în hotar cu Ipoteștiul, între birnicii havalegii găsim, la nr. 5, pe Andrei sin Miron Prisacaru 43. Nu mai trăia bătrînul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să vedem numai o potrivire de nume. Totuși Augustin Z. N. Pop susține că Miron Prisacaru de la Ipotești a existat cu adevărat; că între 1832 și 1845, el a trăit la Corni, cu numele de Toader Prisacaru, ca păzitor la prisaca boierului Iancu Cananău, iar de acolo, după 1852 "Gh. Eminovici l-a chemat la Ipotești pe Toader Prisacaru și l-a luat lîngă sine, ca să-i îngrijească albinele"50. Va să zică, numai Cezar Petrescu ar fi fost de vină că lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
răzlețit din armata rusă. Să nu dăm crezare ifoselor boierești ale lui Matei Eminescu, care a văzut în acest soldat un conte rus, Potloff, refugiat politic, ci să-l vedem pe Donțu, așa cum a trăit la Sarafînești, îmbrăcat țărănește, la prisaca mănăstirii, pe malul Siretului, om încă tînăr și întorlocat nelegitim cu fata unui Ion Brehuiescu, țăran din Sarafinești. În gospodărie proprie? Categoric nu! Pe o moșie mănăstirească, Donțu nu putea avea stupină și nici locuință proprie, tocmai el care de-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Botoșani. La căsătoria sa din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința Donțului era la prisacă, pe malul Siretului, lîngă vad. De la vad, pînă la curtea din Bănești a lui Cananău, luîndu-o de-a dreptul prin luncă, sunt aproape doi km. Dacă ești cu trăsura și vrei să ajungi la vad, trebuie să ții drumul, care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Țara de Kuty (1933); Ochii Maicii Domnului (1934); Cimitirul Buna-Vestire (1936); Lina (1942); Bilete de papagal (1946); Pagini din trecut (1955); Lume veche, lume nouă (1958); Tablete de cronicar (1960); Răzlețe (1965); Din drum... (1957); Cu bastonul prin București (1961); Prisaca (1954); Cartea cu jucării (1931). UNIVERSUL POETIC A debutat în 1904 în Linia dreaptă. Poezia lui Arghezi, originală și profundă, a fost influențată de creația lui Fr. Villon, Ch. Baudelaire, textele biblice, folclor. În Rugă de seară a fost exprimat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a fărâmei descrie universul mărunt al viețuitoarelor: gâze minuscule, felurite păsări, patrupede casnice. Poetul se coboară la dimensiunea ludică a vieții și reliefează gingășia, inocența, prospețimea, delicatețea (Cântec de adormit Mițura, Versuri de seară, Buruieni, Mărțișoare, Cartea cu jucării, Copilărești, Prisaca). Unii exegeți preferă o clasificare asemănătoare: lirica de dragoste, lirica socială, poezia filosofico-religioasă, poezia universului miniatural (poezia lucrurilor mărunte). Mai complexă și mai exactă pare a fi următoarea compartimentare: I Poezia filosofică 1. Poezia autodefinirii omenirea este dominată de manifestări
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
stejăret » d. ap. stejar (sl. stežer ) + suf. colectiv -iș. PLAIUL PALTINULUI, pădure din perimetrul Mănăstirii Cașin, formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Mănăstirii Cașin, formată altădată din paltini. Et.: ap. plai d. lat.plagium (doar Dicționarul explicativ al limbii române indică “etimologie necunoscută”) + ap. paltin d. lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lat. platanus. PRISACA, platou din localitatea Răcăuți. Într-o poiană din pădure a existat cândva o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
o prisacă, cu stupi de albine (se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai târziu pentru agricultură. Așa se și explică toponimul Rediu, întâlnit
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
se numea, în alte zone, stupărie). Deoarece apicultura s-a practicat de timpuriu și în multe arii geografice, amintirea prisăcilor s-a perpetuat în toponimia și antroponimia românească: Prisăcaru, Prisăcani (jud. Iași ), Prisăcuța și Prisaca Dornei (jud. Suceava). Et.: ap. prisacă d. slv. prisieka. REDIU, teren arabil situat în partea de nord a localității Răcăuți. Și aici a existat cândva o pădure mică, defrișată mai târziu pentru agricultură. Așa se și explică toponimul Rediu, întâlnit frecvent în Moldova, Basarabia sau Bucovina
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1993; Între două nopți (antologie), Editura Junimea, Iași, 1995; Muzeul dragostei (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, Editura Junimea, Iași, 2000; Floarea Moldovei (antologie), Editura Augusta, Timișoara, 2001; În loja nopții (antologie), Editura Cronica, Iași, 2001; Slugă la prisaca lui Tudor Arghezi, Princeps Edit, Iași, 2004; O, Mamă, dulce Mamă (antologie), Editura Timpul, Iași, 2004; Dorința durerii îndrăgostite, Fundația Culturală Poezia, Iași, 2006; Patimile după Anton Pann, Editura Rafet, Iași, 2008; Astralia. Opera poetică, Ediție critică, Princeps Edit, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ziua și toată noaptea.[...] În mijlocul acestui lac, cari apare negru de oglindirea stufului, ierbăriei și răchitelor din jurul lui, este o nouă insulă, mică, cu o dumbravă de portocale. În acea dumbravă este peștera ce-am prefăcut-o-n casă, și prisaca mea (Eminescu: 2011, II, 74). În descendența ideatică a lui G. Călinescu, în opinia căruia insula nu este traducerea acelei euthanasii schopenhaueriene în spiritul ei adevărat, Liviu Rusu se bucură de legitimarea pe care descrierea insulei o oferă anti-pesimismului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
împrejur una peste alta pân-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...] (Eminescu: 2011, II, pp. 87-88). Spațiul eminescian este fundamental concentric (Cărtărescu: 2011, 58). Insula din Cezara reprezintă arhetipul concentricității (al "concen trizării" cărtăresciene), expresie a dorinței auctoriale de izolare, mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rezultate mari; astă soțietate practică au întrodus și câteva nouă aflări, între care acea a unui sac-roi sau rețea pentru de a prinde roiul sigur și cu înlesnire, care operație se întâmplă până amu cu deagiunsă greutate. Chiar și pe la prisăci mici, nu arareori, pe când prisecariul cu nerăbdare așteaptă roiul cel tânăr, și acestui venetic însamnă chiar și stupul în care are să-l așeze, acesta zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
două locuri, unde începe o harță și un război crud și, pe când se omoară albinele, prisecarul se nevoiește toată ziua doară îl va prinde, însă până în sară adună o parte numai, când celelalte de tot s-au pierdut. De este prisaca mare de 100 sau 200 stupi, atunci dauna roiurilor este simțitoare. Toate aceste le înlăturează sacul sau rețeaua sus numită și înlesnește pe prisecari de a se îngriji nu de un roi, ci de o mie. Aflătoriul acestui sac-roi D.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
duce în un loc răcoros sau în chelărie, sau într-o groapă înadins săpată în pământ, acolo se scutură sacul de sus în gios în știubeiul unde tot roiul cade în lăcașul pregătit, legându-se cu pânza, se duce la prisacă și toată operația se încheie. După oarecare practică, lucrarea merge foarte iute; prin asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu se amestecă cu altul, nici o albină se ucide. Prinderea roiului de pe copaci și garduri se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acolo se scutură sacul de sus în gios în știubeiul unde tot roiul cade în lăcașul pregătit, legându-se cu pânza, se duce la prisacă și toată operația se încheie. După oarecare practică, lucrarea merge foarte iute; prin asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu se amestecă cu altul, nici o albină se ucide. Prinderea roiului de pe copaci și garduri se înlăturează și, pe când un roi numai se nimerește a se prinde după metodul obicinuit, cu sacul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]