1,192 matches
-
s-a stins de mult. Mai pe urmă, Mihalache Dragomirescu, înțelegînd că tăcerea îi prinde mai bine, și-a șters în păru-i grăsos penița ca s-o curețe de cerneală și hîrtia destinată criticelor sale a transportat-o la privată” (în Facla, an IV, nr. 32-46, noiembrie-decembrie 1913). Una dintre țintele favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
București. I le tipărea o singură revistă, Luminătorul, devenită după revoluție, Candelabrul de seară, „publicație independentă, de artă, patrimoniu, atitudine și resuscitare națională“, scoasă de grupul de intelectuali grupați în jurul sucursalei bucureștene din Sectorul de Mijloc a prosperei firme de privăți ecologice „Euro-Tăulet Brandaburlea & Brandaburlea“, al cărei proprietar-manager era Cangurașu Brandaburlea. Jani avea un Trabant verzuliu. Fărmăcata apropape că-i azvârli fata leșinată în brațe. - Du-o, dom’ Cărămidă, pă viața mea, sări și du-o! Fă ce știi, dar numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
soare sângerie. Dănțuia în jurul mașinii și ciripea într-una „Pardalian! Pardalian!“ Aurel Trocaru a fost scos, pe la prânz, bucată cu bucată, de vidanjorul Toma Preda, zis Biluță, din toaletele ecologice din părculețul din fața spitalului lui Wintris, proprietatea prosperei firme de privăți răspândite în tot Județul, „Euro-Tăulet Brandaburlea & Brandaburlea“, al cărei proprietar-manager era Cangurașu Brandaburlea. Nu s-a putut descoperi autorul unei asemenea tăreșenii. În trei luni, Trocaru și-a lichidat firma și s-a tuns întru monahism la mănăstirea Mândraia, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
total inofensiv. După ce-i lovim cu asta și suntem tari, atunci solicităm și expertiza radioactivității din celula în care l-au ținut. Vom cere și expertizarea scaunului pe care a stat la anchete, a lingurii cu care a mâncat, a privății unde și-a făcut nevoile. Totul să avem sub control radioactiv, părinte, și să vezi ce frumos ți-i înfundăm! Numai să vezi cum or să curgă daunele. Îl trase în weceul judecătoriei. După ce inspectă atent cele două cabine, una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ghimpătura. Eu, cel puțin, amânam treaba până murea Goncea. Că prea mult n-o mai ține. Asta-i sigur!“ Il trase pe părinte lângă el și începu să-și petreacă pixul peste stinghiile caloriferului. Parcă muzica aia căutse, acolo, la privată. - Avem asul aici, se veseli Pârțângău, zâmbind abscons. Niciodată radiațiile la mină nu au depășit normalul, pentru că altfel Ceaușescu nu punea nici mort piciorul pe-acolo. Dar să mai intre în mină? Ai înțeles părinte? Îi lăsăm să se macine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și vidanjă. Agitat, și în același timp parcă abia se mișca. Precizia cu care executa fiecare mișcare, practica îndelungată, rutina profesională dădeau impresia de grabă. El doar executa exact ceea ce avea de făcut. Era doar un mecanism european de golit privăți ecologice. Așa îi cerea și fișa postului, pe care le-o citea în fiecare dimineață, înainte de a pleca la operațiune, dom’ Cangurașuu Brandaburlea, managerul prosperei firme de privăți răspândite în tot Județul, „Euro-Tăulet Brandaburlea & Brandaburlea“. Din când în când vidanjarorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
exact ceea ce avea de făcut. Era doar un mecanism european de golit privăți ecologice. Așa îi cerea și fișa postului, pe care le-o citea în fiecare dimineață, înainte de a pleca la operațiune, dom’ Cangurașuu Brandaburlea, managerul prosperei firme de privăți răspândite în tot Județul, „Euro-Tăulet Brandaburlea & Brandaburlea“. Din când în când vidanjarorul întorcea, tot automat, capul spre cei doi de pe banca de sub salcie. De obicei acolo îl aștepta Smărăndița. Era ora la care închidea ghișeul de bilete pentru autobuze din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
plătească degeaba avocatul. Observă cum vidanjorul dădea semne de sperietură. Scosese furtunul acela gros și, din ușa cabinei, privea holbat ciudățenia aceea atârnată în capătul lui. - Ie-te-te, se hlizi Aulius. Băiatul a scos o mână de om din privată! Verginel întoarse și el capul spre cabine. Omul acela chiar desprindea din gura furtunului un braț, retezat din umăr. Răsuci nedumerit ciozvârta, apoi o aruncă pe iarbă. Lângă roțile din spate ale cisternei. - Ce poa’ să fie? șopti Verginel. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Ce să-i mai dea, Vergilică, ăstuia, când el are afcerea lui de-a pus-o pe picioare, acolo în Sudica aia?! Dacă vrea, cumpără tot orașul, cu Goncea cu tot. Înțelegi? Aur dacic la greul afacerii! Și văru-su desfundă privăți. Asta-i istoria, nu? Vergilică îl privea holbat. - Adică vreți să spuneți că... Păi îl cunoașteți doar pe Tomnea, ce tot o mai amețiți acuma, cu filmul de la capătul vieții. Că doar el e profesorul care... Nu eram p’atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu-i ieși decât un horcăit și mai adânc decât cel dintr-un paragraf anterior. Se desfundase cine știe ce hău și se revărsa acum magma. - Măi Verginel, uite mă, că nu vezi nimic când mori. Vezi un căcănar cum scoate din privată ciozvârte dintr-un om. Și nici nu se miră nenorocitul de cele scoase. Ca și cum toată viața numai de-astea ar fi scos. De parcă privățile sunt pline numai cu bucăți de oameni. Îți dai seama? Pe ce lume am trăit, Verginele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Măi Verginel, uite mă, că nu vezi nimic când mori. Vezi un căcănar cum scoate din privată ciozvârte dintr-un om. Și nici nu se miră nenorocitul de cele scoase. Ca și cum toată viața numai de-astea ar fi scos. De parcă privățile sunt pline numai cu bucăți de oameni. Îți dai seama? Pe ce lume am trăit, Verginele, băiatule, că... - Bingoooo!, țopăi Verginel, văzând cum Biluță trage furtunul și cu el și un picior întreg, retezat din coapse, într-un crac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu pietre roșii ca para focului. Căutaseră în maldărul de acte și scoseseră desenele pline pe margini de linii și cifre. Unul le spunea, ei, lui Stere și dogarului, care era de față: - Aici o să fie prăvălia, aici odăile, magaziile, privata, gardu!... Îi plăcuseră hârtiile foșnitoare. Bărbatul o întrebase: - Iți place? Asta o să fie casa noastră. Ce credeai? Ea își aruncase privirea peste liniile încîlcite și vorbele lui Stere o făcuseră să roșească de mulțumire. Antreprenorii socoteau cu voce tare: . - Adaugă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gri" în care drepturile fundamentale ale muncii sau protecția socială pot fi considerabil reduse, antrenând o situație de insecuritate în ceea ce privește posibilitatea de a ocupa un loc de muncă în perspectivă, cu serioase implicații asupra unor opțiuni cruciale în viața lor privată (de a dispune de o locuință, de a fonda o familie etc.) În condițiile unei piețe a muncii fragmentate, se aprecia că, se poate dezvolta în continuare practica recurgerii la alte forme de muncă decât cele uzuale încurajându-se contractele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiile de prioritate în producerea bunurilor sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă. Specifică pieței este concurența liberă, pură și perfectă, unde formarea prețurilor este liberă la toate categoriile de bunuri și servicii. Forma principală de proprietate este cea privată, în sensul că agenții economici acționează liber și independent, urmându-și propriul interes. Proprietatea de stat se limitează, în general, doar la clădirile instituțiilor publice și alte facilități necesare guvernului pentru asigurarea apărării naționale, ordinii publice, învățământului public, sistemului juridic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
În toate cazurile, companiile de la iminența falimentului. Pe linia economiei instituționale reprezentată de Thorstein Veblen și John Commons, curentul managerialist a fost conturat cu precădere În lucrarea deosebit de influentă a lui Adolf Berle și Gardiner Means, The Modern Corporation and Private Property (1932). Atât instituționalismul, cât și managerialismul au contrazis principiile economiei clasice și neoclasice În privința corporațiilor. Adam Smith de exemplu, În baza principiilor economice clasice, avertiza să nu se permită managerilor să exercite controlul și să asume responsabilitatea În locul proprietarilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contraofensivei feministexe "„feminist". Deși încastrat într-o lungă tradiție culturală, sexismxe "„sexism"ul a fost mai puțin evident în perioada premodernă, cu excepția vieții religioase. Femeile și bărbații aveau roluri complementare în gospodărie. O dată cu industrializarea, cu separarea sferei publice de cea privată în sensul muncii producătoare de venit, femeile au fost date la o parte în calitate de complementare ca producători, în sensul de competitoare și de câștigătoare ale pâinii cotidiene. În vestul Europei și în America de Nord, aceste procese au produs în masă „femeia
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politice. Justice, Gender and Family, lucrare semnificativă în contextul teoriei politicexe "„teoriepolitică" și al eticii contemporane, analizează dreptatea în familiexe "„dreptateaînfamilie" și procedează la reevaluarea felului în care sunt concepute cetățeniaxe "„cetățenie", drepturile, relația între sfera publicăxe "„sferapublică" și cea privată în operele unor autori marcanți contemporani: J. Rawlsxe "„Rawls,John", A. McIntyrexe "„McIntyre,Alisdair" și M. Walzer. De obicei, remarcă Okinxe "„Okin,SusanMoller", dreptatea este un concept central al teoriei politicexe "„teoriepolitică" cu referire la sfera publică. Dar prima școală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca fiind coerentă cu umanismulxe "„umanism". În sensul primei probleme, o critică importantă vine din perspectiva comunitarismuluixe "„comunitarism" feminist reprezentat de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" (1981, 1982). Cele trei eșecuri majore ale feminismului liberal, susține ea în Public Man, Private Woman (Bărbatul publicxe "„public", femeia privată), 1981, sunt următoarele: a) Ideea că femeile pot să fie ca bărbații dacă își formează mintea în acest sens. Enunțând această idee, feministele liberale au evitat realmente problema controversei biologic-cultural și relevanța diferențelor, de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Kate" se depărtează semnificativ de cea liberală. Politica nu este prezentă doar în sfera instituțiilor, a întrunirilor publice, nu se referă doar la relațiile de clasă, la cele economice, etnice, ci chiar la relația de cea mai mare apropiere, cea privată dintre femei și bărbați. Relația 4 patriarhală este cea fundamentală în raport cu cele de clasă, rasiale, etnice. „Dominarea unui sex de către altul este cea mai adânc înrădăcinată ideologiexe "„ideologie" a culturii noastre și dă sensul fundamental al conceptului de puterexe "„putere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la descurajarea chiar și a celor mai întreprinzători dintre cei care sfârșesc prin a renunța la orice inițiativă de schimbare. • Comportamentele de așteptare Această situație este clasică și se întâlnește în cea mai mare parte a organizațiilor, inclusiv în cele private: fiecare așteaptă că celălalt să înceapă și în special "șeful" care ar trebui să reprezinte exemplul. Conform acestei logici, orice funcționar are dreptul să aștepte primul pas al celuilalt, generalizarea acestei atitudini cristalizând, în mod evident, inerția organizației. În fapt
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
context of the current technological boom it is necessary to build a strong reform în the current public administration, aș well aș to forecast new administrative structures, consistent with the new information technologies. By convention, economy is divided into the private and the public sector. Some authors consider that the public sector "provides services" (and în some cases goods, too) whose extent and variety are determined not by the direct expression of the wishes of consumers, but by the decision of
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
the public policy rather than of the market processes. Governments are based on order they can force people to respect it, while markets are voluntary. The scientific approach hâș made noticeable the concerns of the author for clarifications regarding the private and the public sector, the political process and the public interest. She examines the differences between the public and the private sector representing arguments for a specialized form of management în the public sector. Thus, the decisions în the public
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
they want a fair and equitable treatment from its institutions. The coercive element also restricts the way to consider the public aș customers. We can also say that the public sector hâș different forms of responsibility în comparison with the private one. While private companies' managers are accountable to shareholders, the public employee is accountable to the political leadership, the parliament, the public and the various components of the justice system. Although accountability is a problem everywhere, yet it is less
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
that the state and the public administration should act aș a social and economic promoter. The modern public management refers to: modernizing the public institutions, decrease of costs and public expenditures, growing importance of partnerships between the public sector, the private one and the civil society, improving the quality of public services, strengthening social responsibility, ensuring wide participation of citizens both în the decision making process and în the feedback on the public services performance. According to the theoretical premises of
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
predominantly determine the necessity aș well aș the amount of application of procedural and structural specifications. These were states of facts that led to exerting strong pressure for changing the management în the public sector, în permanent comparison with the private sector management. The new public management requires a new paradigm în the public sector and introduces new concepts and roles în the public sector activities, results-oriented and transparent governance, and public managers. The public administration reform is a dynamic process
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]