504 matches
-
Protos. Dr. Nectarie Petre - Starețul Mănăstirii Crasna - Prahova. 24 Noiembrie - seară duhovnicească cu tema "Jertfa mucenicească a Sfinților Martiri Brâncoveni - pildă autentică pentru familia creștină contemporană, spre dobândirea demnității, curajului și libertății în Iisus Hristos" 05 Decembrie - în cadrul Slujbei de priveghere, oficiată în cinstea Hramului Bisericii noastre - Sf. Ier. Nicolae - Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, a susținut un frumos concert de colinde tradiționale, românești, grupul de tineri și membri ce formează Asociația cultural - spirituală “Tradiția Românească”, condusă de către Părintrele Vladimir Alexa. Detalii, amănunte
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
l-au adus cutare, ci cutare, fiindcă am un raport pozitiv. Va să zică guvernul urmărește viața alegătorului înaintea alegerii, fiecare pas al acestuia e privegheat de către agenți ai administrației și se trimit chiar guvernului central raporturi amănunțite asupra vieței sale zilnice. Priveghere materială, apăsare morală - bietul alegător ajunge a nu mai fi liber nici pe mișcările trupului, nici pe conștiința sufletului sau și cu toate acestea soarta țării se pretinde a fi condusă de națiune și prin națiune, și spre mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
maritimă, o Comisie țărmureană specială va fi chemată a aplica acest nou regulament. Cu alte cuvinte Dunărea, de la gurile ei până la Porțile de Fier, va deveni o cale deschisă tuturor pavilioanelor și va fi scutită de orice piedecă sub înalta priveghere a semnatarilor Tractatului de la Berlin. Într-adevăr, Austria n-ar avea decât să se laude c-o asemenea stare de lucruri dacă, după cum pretind organele ei, ea nu ține la nimic alt decât la mănținerea libertății complete și ilimitate pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicul, prin câteva ore de plăcută distracțiune. Însă de la Teatrul Național se poate cere aceasta cu tot cuvântul. Acest teatru este prevăzut pe de-o parte cu mijloacele de întreținere, pe de alta statul se îngrijește a-l pune sub privegherea unor persoane cari s-au distins prin merite literari și prin interesul ce l-au dovedit pentru cultul frumosului. Iată garanții pentru înflorirea teatrului. Salariul bun și sigur atrage concurența artiștilor și comitetul inteligent alege pe cei mai de soi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ia parte la deliberările Comisiei. Sistemul grevei în politica internațională e poate original, dar nu l-ar durea decât pe statul ce-l exercită. {EminescuOpXI 397} Convingerea că Austria nu urmărește scopuri politice prin tendența de-a ținea Dunărea sub privegherea-i s-au impus până și puterilor cari dezaprobaseră anteproiectul. Se poate că Franța, asemenea Germaniei și Italiei, va nota pentru anteproiect. După cum stă proporția între voturile comisiei dunărene, se poate ca hotărârea să fie în mâna României, pentru că Rusia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din motive binecunoscute în istoriografia noastră, n-a izbuit. Încă la 1 octombrie, Korsak nota că tabăra lui Magheru nu se va bate, iar N. Bălcescu, în trecere pe acolo, observa că ea era dezorientată, nedisciplinată, lipsită de măsuri de „priveghere”, Magheru neluând în considerație sfaturile lui Paleologu, Kretzulescu, Peretz și Zablocki. Fără arme și fără muniții nu se putea lupta, constata Zablocki. Emisarul Korsak socotea că românii ar putea duce negocieri cu Poarta înarmați și este probabil că în acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pisica) să intre În acea cameră: dacă trece peste mort, Îl va transforma În strigoi. Despărțirea de lumea celor vii era marcată de trei zile În care rudele și sătenii veneau să Își ia rămas bun și de nopțile de „priveghere” În care cei apropiați păzeau mortul de spiritele malefice. În această perioadă se pregătesc și se consumă alimente ceremoniale, În special colivă. Dacă În unele zone priveghiul era caracterizat de sobrietate, În altele era prilejul unor petreceri, dansuri ceremoniale, jocuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
erau dominate de numeroase elemente păgâne, pe care ierarhii, sinoadele și Imperiul creștin încercau zadarnic să le elimine din comportamentul supușilor. Dar moștenirea antică (precreștină) era prea puternică pentru a fi ușor eliminată. Prezența în limba română a termenilor "priveghea", "priveghere", priveghi", proveniți din latinul pervigilare ("a veghea toată noaptea") și a "comânda" ("a da de pomană"), "comând" ("pomană") provenite din lat. commendare (a încredința) sunt dovezi indirecte ale perpetuării vechii cutume funerare în nordul Dunării. Într-un ținut ca cel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
albe pe lungi perioade istorice! Dar mormintele de incinerație și sacrificiile umane sunt clar atribuite slavilor. Prin urmare, folosirea incinerației de către populația românească creștină este cu desăvârșire exclusă. Ceremoniile funerare sunt asociate cu lexeme românești de origine latină: a priveghea, priveghere, priveghi (lat. pervigilare), a comânda, comând (lat. commendare) sau cu cele slave din adstrat (secolele VII-X): colivă (slv. kolivo), colac (slv. kolaci), coșciug (kosi), molitvă, pomană, praznic, jale (zali), a se prăpădi (slv. propasti), a hohoti. Să menționăm obiceiurile funerare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
participe toate statele de la Linz și până la gurile Dunării, adică toate statele de pe parcursul navigabil; întinderea autorității Comisiunii Dunărene, de la Mare și până la Porțile de Fier, cu condițiunea ca fiecare stat să aplice deciziunile acelei comisiuni pe teritoriul său, sub privegherea europeană; executarea întocmai a Tractatului de Berlin, înființîndu-se o comisiune riverană, fără amestecul niciunui stat străin și care comisiune să garanteze Europii libertatea Dunării și apărarea imparțială a intereselor ei de tot felul; 106 {EminescuOpXIII 107} în fine, amânarea soluțiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din spiritul Tratatului de la Berlin, fiind conformă cu interesul european al libertății de navigațiune pe Dunăre, este: "Întinderea autorității Comisiunii Europene de la Marea Neagră până la Porțile de Fier, cu condiția ca fiecare stat să aplice deciziunile comisiunii pe teritoriul ei, sub priveghere europeană". Astfel execuțiunea reglementelor de navigație ar fi pe seama fiecărui dintre state, conform dreptului lor de suveranitate, iar comisiunea din Galați ar fi instanța de apel în contra iregularităților sau abuzurilor de cari fiecare dintre state s-ar putea face vinovat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
nu devenim robii acestora. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia, vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Și
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
p. 10. • Ibidem, p. 12. trudim, după însăși porunca Mântuitorului. Teologi purtători de pistoale și semănători de ură, învrăjbitori și vărsători de sânge, n-ar fi existat dacă învățământul teologic n-ar fi ieșit - prin legiuirile trecutelor regimuri - de sub ocrotitoarea priveghere a Sfintei noastre Biserici. Transformate în fabrici de licențiați în teologie, fostele facultăți teologice n-au isbutit decât în mică măsură să pregătească preoți devotați altarului și misiunii lor de păstori sufletești. Prea deseori ne-a fost dat să vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
școala, lăcașul de cult - aparțin ctitoriei spirituale și se supun prestației spre „folosul de obște”. Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă priveghere, în atâta blândețe și răbdare, pornită din sufletească dragoste ce li porți, încă eu poci să dau chezășie că politiia luminată și plină de bunătate a înălțimei-tale este în adevărată asemănare cu înțelepciunea lui Democrite, care în învățăturile sale zice
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Arhidiecezană, unde îi vor apărea broșuri politico-bisericești, lucrări canonice, studii pastorale, scrieri omiletice. Sub îngrijirea lui, ies de sub teascuri cărți de ritual, traduse din slavonă și sârbă, cărți bisericești, cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
marchează și celelalte romane semnate de S., centrate de obicei pe tema dragostei sau pe aceea a căutării adevărului, aproape toate cu final deschis. Existența unor protagoniste complicate sufletește, chiar ambigue, este urmărită în circumstanțe care favorizează rememorările și bilanțurile: privegherea și înmormântarea tatălui în Regula paralelogramului (1983), momentul dinaintea consimțământului în fața ofițerului de stare civilă în Nevinovații (1987) ori o călătorie cu mașina în compania fostului iubit în Monologuri (1989). Chiar dacă uneori personajele sunt creionate excesiv, fără nuanțe, iar intriga
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
însoțite de o introducere și un epilog: Introducere Anunțarea temei: „Cele două veniri ale lui Cristos” (cap. 1-2); Sfârșitul lumii vechi și începutul lumii noi (cap. 3). Secțiunea întâi Semnele celei de‑a doua veniri (cap. 4-8): a) îndemn la priveghere (cap. 4); b) diferite semne (cap. 5-8). Secțiunea a doua Principalul semn (nucleul omiliei): venirea Anticristului (cap. 9‑18) (mărturii de la Mt. 24; 2Tes. 2; Dan. 7). Secțiunea a treia A doua venire a lui Cristos (cap. 19-26): a) învierea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinilor în viață, cât și celor adormiți și presupune, așa cum vedem, o Judecată imediată și personală. De altfel, apostolii, care știau că a doua parusie nu va avea loc în timpul vieții lor (cap. 3), nu s‑au înstrăinat niciodată de priveghere. Transferând tensiunea eshatologică în registrul individual și psihologic, Augustin atinge punctul maxim al dramatizării condiției umane, arătând că fiecare individ este responsabil pentru soarta sa. Acest proces este însoțit de o dramatizare firească a istoriei. Pe de altă parte, de vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Este adevărat: la baza piramidei se întâlnesc și pricini de uimire și binecuvântare. Poți descoperi în România oaze de liniște care îți dau pregustarea vieții de dincolo. Există mănăstiri unde călugării se nevoiesc în posturi, rugăciune, purificarea minții, curățirea inimii, priveghere și slujirea aproapelui. Trăiesc, ascunși vederii, duhovnici îmbunătățiți care iubesc mai mult decât orice sărăcia chiliei și solitudinea contemplației. Sunt monahíi în felul Martei sau al Mariei care, acolo unde le este dat, râvnesc după virtuțile nepieritoare. Există numeroase familii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ecologică, o acțiune sportivă, să-i cheme la proiecții de filme artistice sau, pe cei mai studioși, la un cerc de dezbateri interdisciplinare. Pentru tinerii cu înclinații religioase profunde, dornici să aibă experiența depășirii de sine, o chemare prietenească la privegheri de toată noaptea, cel puțin cu ocazia marilor praznice bisericești, ar fi putut fi, de asemenea, salvatoare. Cum altfel decât prin experiența unor asemenea „seri” sau „nocturne duhovnicești” am putea înțelege sensul schimbării la față întru Hristos Iisus? Cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
teologic al persoanei. Prin rugăciunea pentru lume, conștiința sfântului atinge universalitatea. Soarta întregii firi umane se decide parcă în bătălia cu răul din inima sa. Sfântul cunoaște trecerea de la nivelul durerii fizice la suferința ontologică, trăită ca insomnie continuă, trezvie, priveghere (Jean-Yves Lacoste). Co-naissancetc "Co‑naissance" Mitul educației universale a cetățeanului a confecționat faima întregii epocii iluministe. Are însă istoria mari virtuți pedagogice? În România, membrii Școlii Ardelene nu se îndoiau de acest lucru. La sfârșitul secolului XX, în siajul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fastuoasei gratuități a harului. Monahul se plimbă în grădina Raiului așa cum un arcuș vibrează peste corzile solare ale iubirii dumnezeiești. Lumea monahului este luminată de binecuvântări. Adâncimea privirii ieșind de sub pecetea inelară a unor cearcăne pământii este agonisită prin asceza privegherilor de noapte. Cunoașterea duhovnicească nu poate fi dobândită printr-un efort suprauman al voinței. Fără smerenie și răbdare, excesul de voință întunecă mintea văzătoare. Monahul ține cu orice preț la continuitatea revelației. Experiența paradisiacă rimează cu apofatismul sui generis al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
directă în atributele dumnezeiești ale lui Hristos. Pentru a rămâne la același exemplu, mărturisirea gândurilor este tot ceea ce, ca om, Fiul a făcut față de Tatăl: El și-a pus toate gândurile în slujba lui Dumnezeu, mărturisindu-le în rugăciune și priveghere, biruind ispitele satanei. Mărturisindu-se, omul devine asemenea lui Hristos; viața întru dânsul se îndumnezeiește, iar inima caută numai spre luminișul duhovnicesc unde sfinții preaslăviți ai Domnului nu mai au nimic de ascuns. Smochinul fără roade a fost blestemat. Întemeiată
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]