451 matches
-
la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ... o, muritorule, acesta-i ... Citește mai mult PAINGII DIN RAMĂNoroios vulcan de invidii și urăneoplasm cangrena napalm venin supureazăeternul zoilyagocainîn toți evii prin trânde sub tăvălug lumihulește minte calomniază trage sforiletartarul blindat lins de-ai
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
vipere H cu scârbos cornburduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâindstrangulează planeta-n lung și-n latmoarte spoite piei năpârliteapoteoza golurilorîn falsetul nimicurilor gonflabileîn gură fanafaronului pocnesc de otrăviobtuzii paingi din râma ...în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ...o, muritorule, acesta-i ... XII. MIRAJUL ORELOR, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015. MIRAJUL ORELOR Orele mele multele cine mai asculte-le? Orele mele bunele - flori-miraj cine-adune-le? Orele mele
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Și ca să vezi căt de frumos se potrivea În cer un vis de dragoste cănta , În paradis icoane vechi pluteau Și ode diafane ne scăldau ! # Nu era nimic și nicăieri așa ceva , Iar îngerii căntau în nori , pe undeva , Pe pămănt privighetori reînviau Și ochii sfinți ne binecuvăntau ... .................. Și-atunci din vis eu singur m-am trezit, Plăngănd ,cu ochii înspre asfințit . Era prea frig și totul mă durea , Și-n plus , nu era prin jur nici EA ... # De-atunci eu stălpii
VISUL de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372624_a_373953]
-
eu ca un bun prieten ce-i sunt i-am închinat o melodie de suflet. MĂICUȚA CÂND M-AI NĂSCUT Măicuța cânbd m-a născut, Dor în suflet mi-a sădit. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. Popa când m-a botezat, Pentru mine s-a rugat: „Îngerii să vină-n zbor Și să-i deie vocea
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
ce-i sunt i-am închinat o melodie de suflet. MĂICUȚA CÂND M-AI NĂSCUT Măicuța cânbd m-a născut, Dor în suflet mi-a sădit. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. Popa când m-a botezat, Pentru mine s-a rugat: „Îngerii să vină-n zbor Și să-i deie vocea lor, Și să-i deie
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
MĂICUȚA CÂND M-AI NĂSCUT Măicuța cânbd m-a născut, Dor în suflet mi-a sădit. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. Popa când m-a botezat, Pentru mine s-a rugat: „Îngerii să vină-n zbor Și să-i deie vocea lor, Și să-i deie vocea lor! Îngerii să vină-n zbor Și să-i
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Măicuța cânbd m-a născut, Dor în suflet mi-a sădit. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. M-a-mbăiat în râu cu flori, S-am glas de privighetori, S-am glas de privighetori. Popa când m-a botezat, Pentru mine s-a rugat: „Îngerii să vină-n zbor Și să-i deie vocea lor, Și să-i deie vocea lor! Îngerii să vină-n zbor Și să-i deie vocea lor, Și să
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
Marin Moraru și cu exegeții amintiți mai sus, masă la care vorbim toți cu admirație despre Ovidiu, Shakespeare, Eminescu și la care compun versuri folosind în continuare „clișee expirate”, precum: „flori”, „vise frumoase”, „dor”, „credință”, doină”, „nădejde”, „gingășie”, „grație”, „tandrețe”, „privighetori”, „rămurele”, „Dumnezeu” (cu majusculă), „oameni”, „lacrimă”, „răsărit”, „asfințit”, „Ștefan cel Mare” (cu majuscule), „Cozia” (cu majusculă), „bucurie”, „primăvară”, „copii”, „pace”, „lumină lină”, „îngeri”, „fericire”, „porumbei”, „mângâiere”, „cântec”, „fluturi”, „zefir”, „zbor”, „surâs”, „dragoste”. FLORIN T. ROMAN Referință Bibliografică: CU DURERE ȘI
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
cozonaci și vin. În poiană zburdă mieii care au scăpatd-al Paștelui sacrificiu, ce timp minunat!Din salcâmu-nmiresmat, înflorit azi noapte,... XV. GRĂDINA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 787 din 25 februarie 2013. Din grădină se aud triluluri de privighetori, și o-nmiresmată boare se ridică dintre flori. Dimineața, pe răcoare, se strecoară zorile, și-n nuanțe pastelate se deschid zorelele. Azurii cum este cerul, un albastru de safir, roz, albe sau violet, cu miros discret. Frunze ca o inimioară
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
vântului. Pe pământ, plină rouă, volbura-nsetată, și-a deschis splendid corola-n sidef irizată. E rochița rândunicii, elegant o-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, ... Citește mai mult Din grădină se audtriluluri de privighetori,și o-nmiresmată boarese ridică dintre flori. Dimineața, pe răcoare,se strecoară zorile,și-n nuanțe pastelatese deschid zorelele.Azurii cum este cerul,un albastru de safir,roz, albe sau violet,cu miros discret.Frunze ca o inimioară,răspândite pe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
un dialog literar dezinhibat. Mai lipsită de tarele ... XX. CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016. Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016. Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia Moldovan Volumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile: - cartea de identitate a privighetorii - lacrimi cu trenă - nestematele sacrificiului Un traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit că are cuibul printre păsări necântătoare”, “a emigrat incognito la oraș” și “speră să fie uitată de cabotini”. Acest personaj
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
întâmplări iar atitudinea sa față de reperele alese adună indicii cărții sale de identitate când visător, când în “poziția de drepți”, când “mișcând aerul” ca orice privighetoare ... Citește mai mult Cartea de identitate a privighetorii- Cecilia MoldovanVolumul Cartea de identitate a privighetorii, la Editura Junimea, 2013, ar fi un triunghi poematic, trei laturi în noduri lirice cu titlurile:- cartea de identitate a privighetorii- lacrimi cu trenă- nestematele sacrificiuluiUn traseu existențial cu trimotor de acțiune și vizualizare în care privighetoarea “s-a trezit
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
umple grădina și merele-s bune, minune! SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
de Adina Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoapte când e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilor când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecute iar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de brad când poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
macul își pierde petala mestecând-o ciulinii de mov și albastru ... Citește mai mult când în marginea de pădure nu dănțuiește aer frânt și-ntrupat iar în triluri, în șoaptecând e fuga mistreților mai săracă în tropote decât vocea gonacilorcând gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului și răgacea are cleștii pliați lângă ramuri uscate trecuteiar din zare se-aude bubuit și se vede doar fulgerul despicând vârful de bradcând poiana-i umbrită de norul cu ploaia cu praful și cu lipsa
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
nu de la sat la oraș. Constrângerea economică, folosirea forței, sistemul feudal al răspunderii colective a sătenilor față de plata birului, coruperea autorităților de care depindeau aprobarea strămutării, procedura și sistemul complicat al întocmirii formalităților de strămutare în care erau implicați ispravnicii, privighetorii de ocoale, vorniceii, proprietarii sau posesorii ș.a. îngreuiau mult mutarea sătenilor la oraș. În aceste împrejurări, țăranii părăseau satul adeseori în mod ilegal, fugind în orașele mai mari, în special în capitală, unde își pierdeau urma, găsind scăpare fie în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pur și copilăresc / înghițit de tine / se face ospăț pentru viermii cărunți.”) și pentru care există doar șansa convertirii prin rugăciune către Cel „egal cu lumina Sa, cu Sine. Este aici, luminând printre noi, / cum fulgerul, cum spinul / din gâtlejul privighetorii / îndemnând-o să zboare”. Există peste tot o căutare continuă a grației dumnezeiești, căreia D. i se abandonează, renunțând la simulacrele iluminării. SCRIERI: Călătorii de recunoaștere, Craiova, 1982; Legea și visul, București, 1987; Eu și lumina, Craiova, 1988; Cortina în fața
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
evanescente și locurile comune. Coordonatele mediului poetic țin de o delicată candoare: „Sufletul meu de băiețel/ E și acum în pod printre uitări” (În pod) sau „Profesorul meu de desen/ Era ca o pușcă de vânătoare,/ Trăgea în copii cu privighetori,/ Trăgea cu copiii în soare” (Profesorul meu de desen). Dar această ingenuitate este doar aparentă: nu este viziunea asupra trecutului a copilului ajuns la maturitate, ci articularea unui spațiu interior în care semnalele „din afară” pătrund și își schimbă brusc
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]
-
abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
București, pe care o părăsește pentru Școala de Literatură „M. Eminescu”, absolvită în 1954. Revenit la Universitate, obține diploma de licență în 1959. Debutează ca licean în 1949 cu poezii la ziarul craiovean „Înainte”, iar editorial în 1967 cu Ceasul privighetorii. Colaborează încă din perioada studiilor la publicațiile pentru copii „Luminița”, „Cravata roșie”, „Scânteia pionierului” - la ultimele două fiind și angajat în redacție (1954-1959, 1959-1961) - și la revista „Tânărul scriitor”, care în 1952 îl premiase de două ori ca poet. Ulterior
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
să își identifice ascendența în lirica ardeleană („Poeții ardeleni sunt dascălii mei/ [...] Cântecele lor îmi țin, adesea, dor de-acasă”), câteodată sonurile livrești adăugându-se fibrei sale oltenești. De aici își trag seva și izbutitele versuri pentru cei mici (Ceasul privighetorii), unele traduse în 1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri din copilărie”, Pană-Albastră în expediția neterminată, o carte despre un puști-erou contemporan și viața ca o expediție fără sfârșit
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H. W. Longfellow), București, 1971. Repere bibliografice: Nicolae Tăutu, „Ceasul privighetorii”, TMS, 1967, 12; Mircea Constantinescu, „Pană-Albastră în expediția neterminată”, RL, 1976, 16; Lit. rom. cont., I, 526-527; Cândroveanu, Lit. rom., 220-222; Firan, Portrete, II, 321-322. S. I., A. Ml.
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]