1,062 matches
-
zborul ciung [...]/ Pământul însuși se crăpase...” (Plecări); „Se doarme încă după toate/ Din amintiri se naște vântul/ Din depărtări se naște noapte/ Și-n mine moare un cuvânt” (Moartea cuvântului). În „cădere”, de asemenea, deturnarea, îndepărtarea de sine, este un prizonierat provizoriu, un germene al dorinței de eliberare a sinelui individual din sinele comun. „Din carnea mea/ s-au scos cuvinte/ ce s-au încins pe jar;/ s-au redeschis morminte/ Din ochii mei s-au scurs idei [...]/ Din mâna mea
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Sasha a dispărut. Cred că ne-o cocea mai de mult timp. A ros podeaua cuștii, a lărgit gratiile și dus a fost...” Unde se duce fiara după ce evadează ? „Într-o secundă, Gizelda (fetița!) întrezări singura posibilitate de scăpare din prizonierat. Pe unde evadase animalul putea scăpa și ea. Răsuflă adânc și sări prin gaura lăsată de Sasha în fereastră.” Va să zică, animalul turbat nu o atacă pe fetiță. El are suflet! Animalele dezumanizate nu mai au decît disperarea de a se
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
ori dincolo de hotarele flexibile ale acestei construcții politice europene, sub oblăduirea căreia (vorba vine) suntem deja. Mase întregi de tineri - copii năpustiți, de nevoie, în lumea capitalului - mijlocesc părinților aflați la vârsta a treia prilejul de a-și hrăni întrebările prizonieratului în propria țară cu răspunsurile libertății. Iată-mă și pe mine în postura acestora din urmă. Intenția mea de a împărtăși câte ceva din această evadare personală dincolo de hotar nu e vanitatea celui care răspunde altora, spre a le alunga pâcla
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
a spus atunci: <>... Și așa am petrecut primul Crăciun din gulagul autohton. Pentru Pascu, deținut cu vechime, era al treilea. I-am povestit și eu de cele nouă petrecute de mine în pântecul chitului roșu, cum îmi plăcea să denumesc prizonieratul sovietic. Îndeosebi i-am povestit de cel de-al cincelea, din 1946, petrecut-sau mai bine zis, îndurat-în lagărul de pedeapsă de la Usciora, denumit-nu degeaba-și Gura Dracului. În acest punct pierdut în taigaua mlăștinoasă de dincolo de Volga, noi, un
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
cu fața dominată de un „nas din topor” și de „ochii mici, ascunși după sprâncene stufoase, cărunte” și o mustață abia întrezărită prin „câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de temniță comunistă. Omul impune mai ales prin ceea ce vorbește tuturor colocutorilor de orice fel, jurnaliștilor agramați care îl urmăresc peste tot, deveniți ținta ironiilor și glumelor sale pentru neroziile și prostiile pe care
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
fi aduse înmuguririi. Caută adânc în segmentele creierului său, timpurile începutului. A-Ma pompă imediat o doză de informații legate de importanță înmuguririi, blocând accesul altor sectoare de informații. -- Să nu poți face ce simți că dorești să faci este prizonierat în toată regula, continuă angarul, cu mișcările din ce in ce mai neregulate. Eu îmi risc viața pentru tine pentru că așa doresc eu, sunt liber să îmi schimb planurile chiar și pentru un amărât de sclav că ține. Trebuia să explice! Cercetașul forță barieră
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
nu prea știau bine să vorbească ungurește, trei erau germani, doi armeni, un croat și un sârb, nici asta nu a mai făcut vreo diferență în fața necruțătorului Haynau . Generalul Bem, deși rănit în luptele de lângă Cetatea Timișoarei, nu acceptat ideea prizonieratului și din nou a ales vechea lui cale de a dispărea cu un moment mai devreme din năpastă. Împreună cu o mână de combatanți devotați a trecut în imperiul otoman, unde bravul catolic s-a convertit la islamism, preț plătit sultanului
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
durere cumplită, ca la o descărcare electrică puternică, l-a năucit instantaneu. Siimțise cu adevărat firul tăios și curentul electric. Gândul existenței acelei sârme l-a înspăimântat. Îl arsese ca o flacără filiformă, ca un laser... Îngrozit de gândul unui prizonierat stupid, suspendat de un fir invizibil, cvasimaterial, mintea îi proiecta pe retina fricii propria imagine cu sine când primii oameni vor fi sosit în clădire și îl vor fi găsit acolo, captiv, suspendat, poate mort, vor încerca să-l tragă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
numeau copii de diavoli, parias intouchables- paraziți murdari, bandiți, etc. «De unde veniți? Din Egipt? Din India?» -erau întrebați de toată lumea din jurul lor -. În 1829 prin declarația regelui Louis, toți acești bohémieni erau trimiși la închisoare iar nevestele și copiii în prizonierat. Regele Ludovic (Louis) al XIV-lea (1638-1715) dă ordin să fie arestați în Franța toți bohemieni sau egipteni, cum li se mai spunea. La închisoare erau duse și femeile și copiii. Fac o paranteză : se estimează că sunt la ora
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
rotească putin, o durere cumplită, ca la o descărcare electrică puternică l-a năucit instantaneu, simțise firul tăios și curentul. Gândul existenței acelei sârme l-a înspăimântat. Îl arsese ca o flacără filiformă, ca un laser... Îngrozit de gândul unui prizonierat stupid, suspendat de un fir invizibil, cvasimaterial, mintea îi proiecta propria imagine cu sine când primii oameni vor fi sosit în clădire și îl vor fi găsit acolo, captiv, suspendat, poate mort, sau dacă nu, vor încerca să-l tragă
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
asistență și comunicații, însă ei erau izolați și au fost spulberați de armata roșie care se spune că nu a luat prea mulți prizonieri( vre-o 95 mii de germani din care in Germania s-au mai întors înapoi din prizonierat vre-o 5-6 mii ). Revenind la domnul nostru, acesta spune că rușii s-au ținut de cuvânt și au trupele române care au cedat pozițiile rușilor au ajuns cu toții acasă în țară, dar iată cum. Din când în când venea
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
martori și te întrebi și tu uneori „la ce bun?“ „La ce bun, dacă câștig, să mai rămân aici? Oricum atmosfera e viciată, mă detestă toți...“ Departe de a fi un moft al feministelor, hărțuirea sexuală e o situație de prizonierat simbolic al femeii (mai rar bărbații sunt victimele unor astfel de glume proaste ale vieții). „Nu doresc nimănui să i se întâmple așa ceva“, spune A.M. „Te simți degradată, exploatată, călcată în picioare. Ce e mai rău e că nu poți
„Te-ai trezit cu o mână pe fund? Se mai întâmplă”. Tabu: când un șef înfierbântat pune ochii pe „o bunăciune” din subordinea lui () [Corola-blog/BlogPost/338361_a_339690]
-
ar fi impusă, nu este în stare să ridice un zid total impenetrabil între tine și lumea spirituală. Sufletul nu poate fi făcut prizonier. Este o lege pe care materialiștii o ignoră, spre pierzania lor. În plan spiritual, nu există prizonierat fără speranță. Învățătorii tăi îți vorbesc despre ateism și merg în taină la biserică! Iată o fisură prin care lumina de aur a spațiului spiritual ajunge până la tine. Conducătorii tăi ideologici tună și fulgeră împotriva religiei, proferând imprecațiile cele mai
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
am spus toate aceste lucruri ca să înțelegeți că prin credință spargem zidurile și rupem lanțul primejdiilor, chiar dacă „în lume necazuri vom avea”(Ioan 16, 13). Există un război continuu între bine și rău, între dreptate și nedreptate, între libertate și prizonieratul de idei, între puritate și corupție; și toate aceste bătălii se dau pe un singur câmp de luptă, care este inima omului. Acestei inimi îi vorbesc, eu, preotul lui Hristos, căci inima își are rațiunile ei, pe care rațiunea le
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
duce la pieire. Ajunsă în altă țară, Ana își creează un eu provizoriu pe care îl vede ca fundament al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
duce la pieire. Ajunsă în altă țară, Ana își creează un eu provizoriu pe care îl vede ca fundament al apartenenței al noii sale lumi. În fapt, acest eu este iluzoriu și nu aparține lumii acestui exil, ci lumii unui prizonierat. În pofida a ceea ce susține Nicolae Manolescu (că romanul n-ar avea o „idee limpede”), reținem ca probată ideea limpede a ratării pe care o aduce greșeala de a emigra și a-ți trăi imigrația ca pe o viață cu totul
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
pachet de jumătate chilogram de pesmet. Curgea prin apropiere un izvoraș așa că de apă nu ducea lipsă. - Nu se poate trăi cu atât de puțin. - Când eram copil, am cunoscut oameni din satul meu care veneau de pe front sau din prizonierat, și care se hrăniseră la fel cu crenguțe de pomi tăiate, rădăcini de copaci, cu iarbă. Pentru ei ar fi fost o delicatesă pesmetul dar nu aveau cum să ajungă la el. Patericul e plin de pustnici care au trăit
CĂLUGĂRUL de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342545_a_343874]
-
universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă; ... c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; (...) ... (2) Asigurații care au absolvit mai multe instituții de învățământ superior, conform prevederilor alin. (1) lit. b), beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere. (3) Persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de
DECIZIA nr. 51 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291427]
-
de către agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, precum și obligarea acestora la modificarea deciziilor contestate în sensul de a include, în vederea calculării și acordării drepturilor menționate (50% din indemnizația de 700 de lei pentru fiecare an de prizonierat al antecesorului), pentru toată perioada de prizonierat, inclusiv cea anterioară datei de 23 august 1944. ... 13. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 se interpretează în sensul că
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
inspecție socială, precum și obligarea acestora la modificarea deciziilor contestate în sensul de a include, în vederea calculării și acordării drepturilor menționate (50% din indemnizația de 700 de lei pentru fiecare an de prizonierat al antecesorului), pentru toată perioada de prizonierat, inclusiv cea anterioară datei de 23 august 1944. ... 13. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 se interpretează în sensul că drepturile prevăzute de art. 4 alin. (1
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
de art. 4 din Decretul-lege nr. 118/1990. ... 18. Reparațiile acordate pentru aceste categorii de persoane se fundamentează pe culpa statului român, care ar rezulta din împrejurarea că nu a depus nicio diligență pentru recuperarea cetățenilor săi deportați ori aflați în prizonierat. Or, culpa statului român poate viza numai perioada ulterioară încheierii armistițiului din 12 septembrie 1944, care și-a produs efectele după data de 23 august 1944; pentru perioada anterioară acestei date, prizonieratul a derivat din starea de beligeranță cu U.R.S.S.
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
pentru recuperarea cetățenilor săi deportați ori aflați în prizonierat. Or, culpa statului român poate viza numai perioada ulterioară încheierii armistițiului din 12 septembrie 1944, care și-a produs efectele după data de 23 august 1944; pentru perioada anterioară acestei date, prizonieratul a derivat din starea de beligeranță cu U.R.S.S. ... 19. În sensul primei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de Curtea de Apel Cluj și tribunalele Bihor, Călărași, Constanța, Cluj, Iași, Neamț și Tulcea. ... 20. În cea
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din același act normativ și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999, deportarea și prizonieratul în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezintă măsuri administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009. “ În considerentele acestei decizii s-a reținut că recunoașterea drepturilor prevăzute de acest act normativ presupune constatarea caracterului politic
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
presupune constatarea caracterului politic al măsurilor la care au fost supuse persoanele beneficiare, legiuitorul extinzând aplicarea prevederilor decretului-lege menționat și asupra celor două situații ce sunt supuse analizei în prezenta cauză, respectiv deportarea în străinătate după 23 august 1944 și prizonieratul după război. Atât deportarea, cât și prizonieratul au fost consecințe ale războiului și ale poziției asumate de statul român la acel moment istoric, preexistente apariției statului comunist, dar menținute de acesta. ... 27. Prin Decizia nr. 4 din 30 ianuarie 2023
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
care au fost supuse persoanele beneficiare, legiuitorul extinzând aplicarea prevederilor decretului-lege menționat și asupra celor două situații ce sunt supuse analizei în prezenta cauză, respectiv deportarea în străinătate după 23 august 1944 și prizonieratul după război. Atât deportarea, cât și prizonieratul au fost consecințe ale războiului și ale poziției asumate de statul român la acel moment istoric, preexistente apariției statului comunist, dar menținute de acesta. ... 27. Prin Decizia nr. 4 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]