523 matches
-
ideea eșantionării aleatorii. De pildă, indivizii pot fi priviți ca elemente ale unor unități mai mari - și în număr mai redus -, unități care pot fi perfect identificate (de exemplu, există o listă clară a localităților unei țări) și deci alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
perfect identificate (de exemplu, există o listă clară a localităților unei țări) și deci alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și că fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alese probabilistic, urmând ca selecția indivizilor dintr-un număr redus de unități reținute să se facă prin diverse proceduri ce respectă (cel puțin parțial) cerințele alegerii probabilistice. Să mai repetăm că reprezentativitatea eșantionului se poate calcula numai pentru eșantioanele strict probabilistice și că fiecare tehnică de eșantionare aleatorie presupune formule specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specifice de estimare a erorii. Dacă în practică aceste principii se încalcă, este bine să fim conștienți de calitatea evaluărilor noastre și să nu supraestimăm precizia și siguranța rezultatelor obținute. Și încă o remarcă. Chiar dacă procedura folosită nu este perfect probabilistică, tendința de a introduce elemente de selecție apropiate de tehnicile aleatorii are efecte benefice asupra cercetării, nu doar pentru că înlătură în bună măsură distorsiunile, inevitabile atunci când alegerea e total dependentă de subiectivitatea operatorilor, ci și pentru simplul fapt că acestea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
programe aflate la îndemâna oricui. Firește că atunci vafiposibil să se solicite chiar prin program generarea unor numere cu k cifre și care, eventual, să nu depășească valoarea N. 3.2. Eșantionarea prin stratificaretc "3.2. Eșantionarea prin stratificare" Această procedură probabilistică, în forma sa cea mai simplă, are la bază următoarea idee. Se pornește de la o diviziune a populației, să zicem, după un criteriu (o caracteristică) A, în s clase, de efective N1, N2, ..., Ns, cifre care prin însumare dau efectivul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiind extrem de des folosite în anchete și sondaje, pentru ameliorarea reprezentativității lor procedându-se aproape întotdeauna la îmbinarea cu eșantionarea stratificată, după modelul sugerat în exemplul cu județele. 3.4. Eșantionarea multifazicătc "3.4. Eșantionarea multifazică" Ideea acestei proceduri - tot probabilistice - are la bază constatarea că reprezentativitatea eșantionului este legată de caracteristica studiată, respectiv că nu este aceeași, la un volum dat, pentru orice item. Sau, invers, pentru a asigura eșantionului o aceeașireprezentativitate, pentru fiecare întrebare dintr-un chestionar, este practic
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetă la domiciliu. A doua rațiune pentru care se folosește selecția pe cote derivă din faptul că nu se dispune de un cadru de eșantionare suficient de bine pus la punct, care să nu deformeze structurile populației. Decât un eșantion probabilistic pe asemenea cadre de eșantionare distorsionate și distorsionante, mai bine unul pe cote, ales cu multă grijă și folosind o gamă largă de parametri de stratificare. Faptul că eșantionarea neprobabilistică nu permite - stricto sensu - calculul reprezentativității nu este un motiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sondajele de opinie - și cu deosebire cele politice, cu mare prizăla public, dar și sensibile prin aceea că, în preajma alegerilor, nu se poate ignora caracterul lor predictiv, fiind deci până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
până la urmă supuse probei adevărului, care e rezultatul votului-, disputa sondaje probabilistice / sondaje pe cote nu este definitiv tranșată, în ciudafaptului că practica americană a sondajelor și chiar a anchetelor cu caracter științific impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impune în tot mai mare măsură construcția probabilistică a eșantioanelor. Într-adevăr, nu numai că institutele de sondaj americane folosesc doar eșantioane aleatorii, dar și revistele de prestigiu cer, drept condiție pentru publicare, ca studiile empirice să uzeze de eșantionări probabilistice care să fie clar descrise, pentru ca să se poată calcula în mod corect reprezentativitatea. Cu toate acestea, și eșantionarea pe cote își are adepții săi, chiar și în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sens l-a avut programul „Barometrului de opinie” de la mijlocul anilor ’90, susținut și finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie a impus niște standarde institutelor de sondaj care au participat la licitație, inclusiv cel al eșantionului probabilistic. În același sens au mers și cerințele diverșilor beneficiari externi, pentru care firmele românești de sondaj au lucrat mult în ultima vreme. Procedura cotelor funcționează deosebit de eficient și în ancheta telefonică, tot mai des folosită azi, așa cum am mai spus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
suferit o modificare fundamentală” (p. 69). Noi credem, totuși, că lucrurile s-au modificat profund, în sensul apropierii a două metode, inițial despărțite prin statutul lor față de posibilitatea aplicării legilor teoriei probabilității: eșantionarea pe cote (neprobabilistică) și eșantionarea prin stratificare (probabilistică). 3.6. Eșantioane fixe (panel)tc "3.6. Eșantioane fixe (panel)" E vorba aici nu de o procedură specială de alegere a unui eșantion, ci de o modalitate deosebită de „exploatare” a unui eșantion odată ales, indiferent prin ce tip
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă, dar nu are la îndemână un cadru de eșantionare demn de încredere pentru a putea alege un eșantion după toate regulile probabilistice. Așa se face că, în practica sondajelor, sunt foarte rare cazurile când se poate spune fără teama de a greși că eșantionul este aleator și deci când calculele de reprezentativitate au o întemeiere statistico-matematică riguroasă. Acest lucru nu împiedică însă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
individul cu numărul 18. Acesta va fi primul ales în eșantion; următorul va fi cel cu numărul 68, apoi cel cu numărul 118 ș.a.m.d. O primă observație vizează caracterul cvasialeatoriu al procedurii. Într-adevăr, procedeul nu este strict probabilistic deoarece, odată cu alegerea primului individ, toți indivizii din eșantion sunt deja aleși. Altfel spus, persoanele cu numerele 68, 118, 168, 218, ... vor avea probabilitatea 1 de a intra în eșantion, iar celelalte, probabilitatea 0. Această situație nu are însă consecințe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale selecției precum și modul de utilizare a câtorva formule de bază. Pentru aceasta, vom introduce, în primul paragraf, unele noțiuni elementare de statistică, în speță modul de calcul și semnificația unor indicatori principali. 1. Câteva noțiuni elementare de statisticătc "1
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
9 Iar varianța: ceea ce conduce finalmente la valoarea: σ = 1,044 Deci, în medie, pe gospodărie revin 2,9 persoane, iar abaterea mijlocie de la acest reper este de aproximativ o persoană. 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistictc "2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic" Fie x o caracteristică de tip cantitativ, definită pe o populație de volum N, a cărei valoare medie urmărim s-o estimăm prin studierea unui eșantion de volum n. Extrăgând un eșantion oarecare, vom obține o medie , în general diferită
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cazul cercetărilor concrete, mai ales pentru cei care aplică mecanic niște formule fără să le înțelegă sensul. Iatăcâteva aspecte ce pot lămuri mai bine caracteristicile erorii de eșantionare. Prima idee care trebuie reiterată este aceea că doar eșantionarea strict probabilistică permite calculul erorii maxime; orice eșantion a cărui alegere încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
încalcă exigențele purului hazard este în situația de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de a nu putea fi evaluat din punctul de vedere al reprezentativității sale. Or, se știe că în practica sondajelor fie se lucrează cu eșantioane pe cote (deci fără pretenția de a fi probabilistice), fie, dacă se vrea un eșantion probabilistic, din momentul proiectării sale și până la finalizarea cercetării se pierde practic această calitate (dincauza cadrelor de eșantionare inexistente, incomplete sau depășite, a lipsei de rigoare a operatorilor în respectarea cerințelor formale de alegere a subiecților, din pricina imposibilității de a găsi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etc.), de vreme ce o serie de indivizi ai populației sunt a priori excluși, sunt excluși de către operatori sau se autoexclud, ei fiind înlocuiți cu persoane în general mai accesibile. Nu avem la îndemână informații privind incidența tuturor factorilor care afectează caracterul probabilistic al eșantionului în cercetările curente de la noi, dar acțiunea lor este mai mult decât relevantă, dat fiind că numai datorită imposibilității de abordare a subiecților operatorii fac uz de liste suplimentare, care aduc alți subiecți, ce vor reprezenta până la 30-50
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
30-50% din efectivul eșantionului final investigat. Prin urmare, exceptând situațiile foarte simple, când populația e perfect circumscrisă și indivizii perfect identificabili, constatările privind calitatea unui eșantion sunt întemeiate pe supoziția că toate deformările intervenite nu i-au afectat caracterul pur probabilistic. Ceea ce, evident, nimeni nu poate garanta. A doua idee privește caracterul probabil (și nu cert) al marjei de eroare. Cum am văzut, orice interval am lua în jurul valorii determinate prin eșantion, valoarea din populație e conținută de acesta cu o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
realitate: (i) Nu putem preciza o margine a erorii unei cercetări, căci nu putem calcula decât erorile de eșantionare. (ii) Dar nici acestea nu se pot calcula în cazul sondajelor de opinie, căci eșantioanele lor se abat evident de la normele probabilistice. (iii) Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Chiar trecând peste acest impediment, calculele care se fac în mod curent sunt valabile doar pentru eșantionarea simplă aleatorie, metodă neaplicabilă în practică. (iv) În fine, dacă mai e nevoie de un argument, să reamintim că orice marjă de eroare, probabilistic calculată, stă sub semnul incertitudinii, neputând fi deci garantată de nimeni. 5.2. Cum lucrăm cu datele de sondajtc "5.2. Cum lucrăm cu datele de sondaj" Oricât de bine pregătit și realizat ar fi un sondaj, nu trebuie să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
izolată dintr-o localitate. Același este adevărul în științele sociale: pattern-urile comportamentului general în grupuri de oameni sunt predictibile frecvent; comportamentul exact al unui individ dat este mult mai puțin pre-dictibil. În situații individuale, predicția comportamentului devine mult mai probabilistică; în raport cu ceea ce noi cunoaștem despre un individ, putem afirma la un nivel scăzut de probabilitate că individul va gândi sau se va comporta într-un mod particular, dar nici pe departe nu putem face o predicție exactă și completă, la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
service. În continuare managementul inovării va fi abordat din perspectiva funcțiilor managementului: planificare, organizare, conducere și control. 3.1. Planificarea activității de inovare În urmă cu patru-cinci decenii, concepția existentă era că activitatea de inovare, prin caracterul ei complex și probabilistic, nu oferă terenul adecvat pentru planificare. Această concepție a fost înlăturată treptat de pătrunderea, inițial în marile companii, și apoi de generalizarea planificării activităților respective, realizată cu metode și tehnici tot mai evoluate și mai sigure. Faptul că activitatea de
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]