932 matches
-
În dezvoltarea gândirii reproductive și a memoriei studenților. Instruirea prin problematizare Își propune, ca una dintre sarcinile și rezultatele sale principale, să fie dezvoltarea gândirii independente, productive. Ea este orientată spre formarea activității de explorare, creative 78. Se consideră că problematizarea instruirii poate fi privită ca una dintre cerințele psihodidactice de primă importanță. Firește că activitatea studenților include și acțiuni pur executive, memorarea 77 Platon Carolina, Teoria și metodologia evaluării În Învățământul universitar, (Teză de doctor habilitat În pedagogie), UNIVERSITATEA DE
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEȚI, COMISIA EUROPEANĂ, Bruxelles, 8.7.2005 SEC (2005) 957. Creativitate și progres tehnic 90 cunoștințelor de-a gata elaborate, operarea după model etc. Totuși, efectuarea acestor acțiuni și „sarcini” de execuție poate fi subordonată scopurilor realizării principiului problematizării, ceea ce Înseamnă că momentele de achiziție a cunoștințelor gata elaborate, de operare după model etc., se includ În contextul rezolvării unei sarcini cognitiv-problematice mult mai largi. Dar, deși Învățământul problematizat se practică de multă vreme, o teorie psihopedagogică a Învățării
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mult mai largi. Dar, deși Învățământul problematizat se practică de multă vreme, o teorie psihopedagogică a Învățării prin Învățământul problematizat se află Încă Într-un proces de devenire. Unii autori Încearcă să construiască edificiul teoretic al sistemului de Învățare prin problematizarea În ansamblu, iar alții caută să elaboreze În detaliu unele laturi ale acestui tip de Învățare. Aceasta Întrucât problematizarea obiectelor Învățării se pretează, cu precădere, la Învățământul specializat al științelor exacte: matematică, fizică, chimie, tehnică etc. Problema este un rezultat
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problematizat se află Încă Într-un proces de devenire. Unii autori Încearcă să construiască edificiul teoretic al sistemului de Învățare prin problematizarea În ansamblu, iar alții caută să elaboreze În detaliu unele laturi ale acestui tip de Învățare. Aceasta Întrucât problematizarea obiectelor Învățării se pretează, cu precădere, la Învățământul specializat al științelor exacte: matematică, fizică, chimie, tehnică etc. Problema este un rezultat al procesului de cunoaștere care conține indicarea unor lacune În sistemul de cunoștințe, evidențiind o contradicție Între cunoaștere și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
suplimentare (aceasta este o situație George-Ștefan COMAN 91 apropiată de practica de producție). În a treia situație, studenților le este descris succint cazul concret, neoferindu li-se toată informația necesară, fapt care, de asemenea, corespunde condițiilor de producție. Instruirea prin problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
la Învățătură, subiecții mai slabi. George-Ștefan COMAN 91 apropiată de practica de producție). În a treia situație, studenților le este descris succint cazul concret, neoferindu li-se toată informația necesară, fapt care, de asemenea, corespunde condițiilor de producție. Instruirea prin problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
problematizare implică crearea (organizarea) situațiilor-problemă, conștientizarea, acceptarea și rezolvarea acestor situații În procesul activității comune dintre studenți și profesor, În condițiile unei autonomii cât mai mari a celor dintâi și sub conducerea competentă, științifică și didactică, a profesorului. Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv problematice. Cunoștințele, priceperile și deprinderile achiziționate pe această cale sunt active, ele pot fi rapid
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F 0,42 9 3,78 10 4,2 D 0,09 9 0,81 9 0,81 Σ 161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf, de la Trustul Rand Corporation din Santa Monica, California, SUA, a pus la punct această metodă. Ea a apărut ca o alternativă mai bună la „metoda comitetului”, care presupunea discuții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
101 T 0,82 10 8,2 10 8,2 F 0,42 9 3,78 10 4,2 D 0,09 9 0,81 9 0,81 Σ 161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
161,65 174,45 Pentru varianta b - manual elaborat după metoda problematizării a rezultat 174,45 puncte, iar pentru varianta a - manual elaborat după metoda tradițională a rezultat 161,65 puncte. Sa procedat astfel la elaborarea unui manual după metoda problematizării acestuia. 3.3.2. Metoda Delphi În anii 1964-1965, Helmer Olaf, de la Trustul Rand Corporation din Santa Monica, California, SUA, a pus la punct această metodă. Ea a apărut ca o alternativă mai bună la „metoda comitetului”, care presupunea discuții
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 122. Solcan Angela, Problematizarea - mijloc de dezvoltare a gândirii critice, În „Didactica Pro”, Nr.6 (16), 2002, p.64-66. 123. Soliani Lamberto, MANUALE DI STATISTICA PER LA RICERCA E LA PROFESSIONE (edizione aprile 2005),Versiunea electronică: http://www.dsa.unipr.it/soliani/soliani.html
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
119. Roșca, Al. Creativitatea generală și specifică, Editura Academiei, București, 1981. 120. Sandu S., Inovare, competență tehnologică și creștere economică, Editura Expert, București, 2002. 121. Serban Radu R., Optimizarea deciziei firmei (teză de doctorat), București, ASE, 2005. 122. Solcan Angela, Problematizarea - mijloc de dezvoltare a gândirii critice, În „Didactica Pro”, Nr.6 (16), 2002, p.64-66. 123. Soliani Lamberto, MANUALE DI STATISTICA PER LA RICERCA E LA PROFESSIONE (edizione aprile 2005),Versiunea electronică: http://www.dsa.unipr.it/soliani/soliani.html
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
proceselor 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice Competențe derivate: definirea reacțiile redox, oxidării, reducerii, agentului oxidant/reducător indicarea aplicațiilor reacțiilor redox modelarea procese de oxidare/reducere identificarea proceselor de oxidare/reducere, agenților oxidanți/reducători Metode didactice: conversația, explicația, modelarea, problematizarea, algoritmizarea, rezolvarea de exerciții Desfășurarea lecției: "-" Moment organizatoric "-" Stimularea interesului, a motivației elevilor pentru studiul acestui capitol. Profesorul va indica finalitățile capitolului: In acest capitol veți afla ce sunt reacțiile redox și care sunt aplicațiile lor. O aplicație este procesul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
ani s-au făcut numeroase cercetări privind îmbunătățirea metodelor de învățământ tradiționale și chiar descoperirea și elaborarea unor metode noi și eficiente. Au fost perfecționate metodele clasice, au fosat elaborate altele noi, precum ar fi modelarea, algoritmizarea, învățarea prin descoperire, problematizarea și altele. S-a insistat în special pe acele metode care să-l ajute pe elev ca el însuși, prin efort propriu, să se dezvolte sub toate aspectele. A. METODA EXERCIȚIULUI Exercițiul este principale metodă, dintre metodele didactice tradiționale, în cadrul
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
locul și la timpul potrivit, în cadrul unui exercițiu permanent de adaptare. Din perspectiva predării, profesorul devine organizator al unor experiențe de învățare relevante pentru elevi și poate spori această relevanță prin utilizarea unui larg evantai de instrumente și resurse didactice. Problematizarea, lucrul pe proiecte, negocierea devin puncte de reper al predării. se accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului: profesorul face legătura directă și evidentă între ce se învață și de ce se învață. Modelul proiectării curriculare de la învățământul general a condus
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
absolute, trebuie să spunem clar că o semiologie așa cum este ea înțeleasă astăzi își are originea în tematizarea contemporană cu noi a comunicării. Succesiunea tematizărilor sau epistemelor gândirii occidentale - "ceea ce este", cunoașterea, comunicarea - distribuie într-un mod categoric disciplinele și problematizările. Pentru că problema semnului, ca și problema limbajului, n-a fost, fără îndoială, niciodată o problemă printre altele: care e locul, dacă inițial nu al semiologiei, măcar al problemelor semnului? Ce tematizări i-au fost favorabile sau au ocultat-o? Ce
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistemic, în sensul că se îmbină, se completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent. Unele metode vizează mai ales activitatea profesorului ( prelegerea, expunerea, conversația euristică, algoritmizarea), iar altele mai mult activitatea elevului(lectura, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea) Toate metodele, separat sau îmbinate, își aduc contribuția la realizarea atât a predării, cât și a învățării. În lecția de chimie profesorul folosește diverse metode de predare-învățare, care se particularizează în funcție de specificul temelor predate. Metoda de învățământ precizează cum anume
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
experimentului. De exemplu, în timp ce un elev introduce în eprubete pilitură de cupru și fier, un alt elev pregătește soluțiile de sulfat de cupru și sulfat de fier, iar altul urmărește depunerea cuprului pe cuiul de fier. 2.4.7. Metoda problematizării Problematizarea este o metodă de învățământ care are ca scop crearea în mintea elevului a unei stări conflictuale pozitive, a unei contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
De exemplu, în timp ce un elev introduce în eprubete pilitură de cupru și fier, un alt elev pregătește soluțiile de sulfat de cupru și sulfat de fier, iar altul urmărește depunerea cuprului pe cuiul de fier. 2.4.7. Metoda problematizării Problematizarea este o metodă de învățământ care are ca scop crearea în mintea elevului a unei stări conflictuale pozitive, a unei contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în situația
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
contradicții între cunoștințele elevilor și cerințele unei probleme care li se propune elevilor spre rezolvare. Elevul este pus în situația de a analiza anumite relații între compușii sau fenomenele studiate și de a propune noi corelații, în urma reorganizării cunoștințelor acumulate. Problematizarea este un proces complex de creare a unor contradicții între: cunoașterea empirică și cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
studiate și de a propune noi corelații, în urma reorganizării cunoștințelor acumulate. Problematizarea este un proces complex de creare a unor contradicții între: cunoașterea empirică și cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii trebuie să le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]