18,757 matches
-
stabilirea întrunirii sau, după caz, a neîndeplinirii în speța particulară dedusă judecății a condițiilor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) din Codul penal, sub aspectul cerinței esențiale atașate elementului material, lucru inadmisibil din perspectiva normelor procesual penale indicate, astfel cum înțelesul acestora a fost configurat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. În plus, din mențiunile inserate în Încheierea de sesizare din 14 iunie 2021, care, deși nu cuprinde
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
fi decât diferit (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000). Totodată, în legătură cu asigurarea egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, în jurisprudența sa, instanța constituțională a statuat că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prevăzut de
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea lor. Totodată, această soluție legislativă reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu este de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, în exercitarea căii de atac părțile beneficiind de toate garanțiile procesuale pe care le presupune acesta. ... 19. Așadar, dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură privind calea de atac ce poate fi exercitată împotriva încheierilor referitoare la îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor și încheierilor judecătorești, clarificarea înțelesului dispozitivului hotărârilor judecătorești
DECIZIA nr. 608 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255681]
-
ultimă instanță sau pronunță o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac. Nu există nicio diferență între persoanele care formulează cereri de recuzare în primele faze ale procesului și persoanele care formulează astfel de cereri în ultimul stadiu procesual, astfel încât acordarea dreptului de a formula calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare numai în fazele incipiente ale procesului este discriminatorie. Prin urmare, toate părțile din procesul civil, indiferent de etapa acestuia, au dreptul să
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
În replică, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate subliniază faptul că în noul Cod de procedură civilă a fost reglementată calea de atac ce poate fi formulată împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare formulate în ultima etapă procesuală, respectiv atunci când hotărârea pronunțată pe fondul cauzei este definitivă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 11 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 687/39/2019/a2.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
definitive este evident discriminatorie, deoarece nu are la bază un criteriu obiectiv și rațional. ... 9. Se mai susține că dreptul la un tribunal imparțial, parte a dreptului la un proces echitabil, are aceeași componență și aceleași limite, independent de faza procesuală în care se află litigiul, legea recunoscând tuturor părților, indiferent de calitatea procesuală, dreptul de a formula cerere de recuzare. ... 10. Prin urmare, recunoașterea dreptului părților la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare numai în
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
rațional. ... 9. Se mai susține că dreptul la un tribunal imparțial, parte a dreptului la un proces echitabil, are aceeași componență și aceleași limite, independent de faza procesuală în care se află litigiul, legea recunoscând tuturor părților, indiferent de calitatea procesuală, dreptul de a formula cerere de recuzare. ... 10. Prin urmare, recunoașterea dreptului părților la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare numai în fazele procesuale incipiente este discriminatorie. Se subliniază faptul că în noua reglementare procesual
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
care se află litigiul, legea recunoscând tuturor părților, indiferent de calitatea procesuală, dreptul de a formula cerere de recuzare. ... 10. Prin urmare, recunoașterea dreptului părților la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare numai în fazele procesuale incipiente este discriminatorie. Se subliniază faptul că în noua reglementare procesual civilă se prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
procesuală, dreptul de a formula cerere de recuzare. ... 10. Prin urmare, recunoașterea dreptului părților la calea de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare numai în fazele procesuale incipiente este discriminatorie. Se subliniază faptul că în noua reglementare procesual civilă se prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs. ... 11. În continuare se arată
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
constituționale referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și accesul liber la justiție, întrucât, în condițiile în care încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul, iar cererea de recuzare este formulată în faza procesuală a recursului, partea interesată este lipsită de calea de atac împotriva unei astfel de încheieri, și a reținut că recuzarea nu constituie o acțiune de sine stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoașterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
26. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații procesuale diferite. ... 27. De asemenea, Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu contravin nici art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât acesta se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 29. Referitor la faptul că noua reglementare procesual civilă prevede că în situația în care hotărârea prin care s-a soluționat cauza este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs, încheierea de respingere a cererii de recuzare va putea fi atacată totuși cu recurs, Curtea apreciază că acesta nu reprezintă
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
la incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arată că acest text se referă la orice fel de proces și orice fel de cazuri, iar dacă o persoană este condamnată, nu înseamnă că drepturile procesuale ale acesteia încetează. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.260/256/2019, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin.
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
în aceeași situație juridică, ei neavând toți aceeași capacitate economică de realizare a obiectivelor vizate de contractele de achiziții publice. Or, dinamica raporturilor juridice existente în domeniul achizițiilor publice demonstrează că intervenția legiuitorului era necesară, în condițiile în care drepturile procesuale au fost exercitate frecvent cu rea-credință de către operatori economici care nu aveau capacitatea efectivă de a-și executa obligațiile ce rezultau din încheierea contractelor de achiziții publice. Interesul național impune ca statul să poată realiza cu celeritate obiectivele propuse
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
vieții cetățenilor săi, cu respectarea, bineînțeles, a drepturilor și a intereselor legitime ale eventualilor participanți la procedurile de achiziție publică. Prin instituirea cauțiunii legiuitorul a urmărit, pe de o parte, să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale, iar, pe de altă parte, să constituie o garanție destinată acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea celui ce plătește cauțiunea se respinge. Instanța de contencios
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
se circumscriu unui scop legitim și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa [a se vedea în acest sens, Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
27 mai 2020, paragraful 46]. ... 22. În acest context, Curtea reține că buna-credință, prevăzută de art. 57 din Constituție, a fost transpusă la nivel infraconstituțional prin art. 12 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială [Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23. Prin urmare, având în vedere jurisprudența în materie, Curtea constată că
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
în coordonate adecvate pentru a fi exercitată o acțiune în justiție validă. ... 81. Or, o asemenea evaluare poate fi realizată în modalitatea specifică fiecărei proceduri judiciare contencioase, și anume analizând probatoriul pe care părțile pot să îl furnizeze - corespunzător poziției procesuale adoptate și obligației ce rezultă din art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform căruia «Părțile au obligația (...) să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia» - spre
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
Codul civil, excepție ridicată de Mihaela Alina Ivașcu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni revocatorii cu privire la un contract de vânzare de praxis de medicină de familie, cauză în cursul căreia s-a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei - societate bancară, ca urmare a intervenirii unei cesiuni de creanță. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se critică faptul că textul de lege supus controlului de constituționalitate impune, ca regulă generală, doar comunicarea scrisă a cesiunii către
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
dă expresie unei necesități de judecare cu celeritate a unor cauze cotidiene/ obișnuite/cu caracter recurent. Instituind o astfel de procedură este de la sine înțeles că legiuitorul va stabili o configurație aparte a acesteia atât în privința garanțiilor și termenelor procesuale, cât și în privința instanței competente și a căilor de atac disponibile, în scopul judecării cu celeritate și în procedură simplificată a acestora. Dacă toate garanțiile/ termenele/căile de atac din procedura specială simplificată s-ar identifica întru totul cu cele
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
în privința cărora legiuitorul este în drept să stabilească o procedură de judecată distinctă de cea comună, cu condiția, îndeplinită în cauza de față, de a asigura echitatea în ansamblu a procedurii. Rezultă că, dacă în privința procedurii generale garanțiile procesuale aferente acesteia trebuie privite în mod individual, fiecare în parte și toate în ansamblul lor asigurând dreptul la un proces echitabil, în privința celor speciale simplificate cerințele de echitate privesc procedura în ansamblul său. Prin urmare, excluderea accesului la calea
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. ... 55. Referitor la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, în jurisprudența Completului
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
7 din Codul de procedură penală consacră principiul oficialității procesului penal, potrivit căruia actele necesare desfășurării procesului penal se îndeplinesc din oficiu, de către organele judiciare competente, independent de voința persoanei vătămate, a suspectului, a inculpatului și a celorlalte părți procesuale. Raportul penal de conflict, născut din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, trebuie adus în fața organelor judiciare în vederea stabilirii caracterului infracțional și a consecințelor pentru persoana vinovată. Cu toate acestea, există și cazuri în care, din considerente
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în mișcare și exercitarea acțiunii penale sunt subordonate unor condiții în absența cărora acțiunea penală nu poate fi promovată sau exercitată. O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act procesual fără de care nu poate interveni aplicarea legii penale. Plângerea prealabilă se înfățișează, așadar, ca un mod special de
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]