6,400 matches
-
care pledează Bataille, atrage după sine o reconsiderare a noțiunilor de "pasiune mortală", "transgresiune tragică" sau "libertate nelimitată". Permanenta confruntare a operei cu biografia și a ambelor cu cea mai înaltă expresie a răului, într-o epocă în care se proclama "moartea autorului", rămîne aspectul cel mai provocator al cărții. Georges Bataille - Literatura și răul, traducere din limba franceză, introducere și note de Vasile Zincenco, Editura Univers, București, 2000, 231 de pag., f.p.
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
nervoasă). Penitența pe care și-o ia asupră-și autorul este tocmai această identificare cu ciclurile materiei. Nedepășind limitele vîrtejurilor materiale, el suferă în numele unei transcendențe doar întrezărite, incerte, ca o credință in statu nascendi, care, înainte de-a se proclama, îi încarcă pe oameni cu o vină obscură. Se manifestă aici un amestec de elan și degradare, de trufie și ascetism, sub semnul unei religiozități primordiale, gata parcă a izvorî din cosmicele genuni, dar încă neformulată: "Aici, unde sîngele nostru
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
metamorfoza radical tema "americană" a succesului, La veuve de Saint-Pierre pătrunde cu intenții similare pe teritoriul unui exotism planetar, deși primele cadre sînt descurajante prin mimetismul efectelor exterioare, de o violență cinică. Ne închipuim oroarea resuscitată a unui Delluc care, proclamînd formula "que le cinéma français soit du cinéma et que le cinéma français soit français", deplîngea la "rasa" latină a gentileței și eleganței torentele de brutalități sîngeroase din produsele ecraniste ale începuturilor. În atmosfera tenebroasă a unei mici insule izolate
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
cel mai greu să admită că au greșit după ce s-au investit în mod public și fără nici un fel de rezerve în ideile-forță ale veacului) prin deziluzii dramatice, pînă să sosească momentul în care diferite glasuri cu puternică rezonanță să proclame sus și tare moartea ideologiilor. Cînd în plină efervescență stîngistă dominată de personalitatea lui Sartre, Raymond Aron scria Opium, cartea care, referindu-se la efectele ideologiilor parafraza faimoasa formulă a lui Marx, "religia - opiumul poporului", el a fost condamnat la
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
așa-zisa înțelepciune convențională și ceea ce se înțelege astăzi prin "politically correct". Cartea recomandă o unică revoluție pe care intelectualii ar avea dreptul să o îmbrățișeze: eliberarea inteligențelor de ideologie. Spre deosebire de concepțiile filozofice occidentale (Locke și urmașii lui spirituali) care proclamau supremația individului și a percepțiilor sale, în viziunea asiatică scumpă anumitor spirite de pretutindeni, EUL se cufundă în masă, se topește în infinitul ei și se contopește cu ea. Omul devine un fir de iarbă, un bob de sare cu
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
a țăranilor de pămînt în proprietate. Apoi a cam rămas o figură solitară, căruia i-a fost dat să fie chemat de Ion C. Brătianu, ca ministru de Externe, apoi de Interne, legîndu-și numele, pe vecie, drept cel ce a proclamat, în Camera Deputaților, independența țării. Dar o personalitate politică n-a mai fost, dintre pașoptiști muntenii I.C. Brătianu și C.A. Rosetti devenind capii Partidului Liberal (în stare nascendi) și, apoi, din 1875, ca organism politic atotputernic, pe cînd Kogălniceanu
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
s-a părut că Tătărescu este din ce în ce mai îngrijorat. Ghelmegeanu se străduie să pară vesel și sigur pe el, dar nu reușește întotdeauna. Am admirat convingerea lui Ralea, care nu a fost stînjenit de prezența lui Ghigi, ministrul Italiei, pentru a proclama încrederea lui în victoria Aliaților și într-o civilizație umanistă. Ralea este un adevărat cartezian. Precum bietul Călinescu, el refuză să creadă în mituri. Căci "mitomanii" l-au ucis pe șeful și prietenul său. Cu toate acestea, continuă să rămînă
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
ingenuitatea poeziei, prin urmare o dedublare fabuloasă a fabulosului aflat în impas. Prin hermetism, ezoterism, protocol inițiatic, autorul își asigură o supraviețuire condiționată. El afectează, cu o grație trufașa, rigidă, scienta și inscienta ce se interpenetrează în "elanul" spre absolut, proclama propria să magie discursiva, elaborată cu un entuziasm rece, care însă nu e mai puțin autentic, conținând, în miezul sau, visul (ingenuu, fraged prin definitie) al realului pus în paranteză." Lucrarea ne ofera însă posibilitatea de a lua cunoștință și
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
Germanii au cedat în fața Habsburgilor și nu și-au realizat visul de a deveni un stat unitar; în vreme ce Belgia este deja, așa cum vrem și noi să fim!... Ai mei, în țară, tocmai de aceea s-au și grăbit să-l proclame pe Filip: Ca duce de Flandra ce este, mai mult decât ca vlăstar al Casei de Saxa-Coburg, cum rămâne regele Leopold! Ea nu făcu decât să-și desăvârșească gestul de mai înainte, ajungând să-i atingă pletele și fruntea spre
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
până la rangul de maestru în La rose du parfait silence ! Știam că știți; nu se putea să nu știți. Ceea ce nu știți, însă, e că maestrul acesta a început a se îndoi... și, ridicându-și deodată fruntea sa cea mare, proclamă: Masoneria poate avea legi, dar nu tirani. Napoleon le petit, al dumneavoastră, vrea să dicteze și-n masoneria care l-a onorat cu marile ei grade. El i-a transmis lui Filip de Flandra ordinul să ne refuze, ca mason
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
îngropat în mine această indignare, dar în fața dumneavoastră o recunosc: Nu se poate ca o organizație care are legi, legi mari ce urmăresc stabilizarea omenirii, să fie încălecată de același om care a încălecat și cea de a doua republică proclamându-se împărat, tocmai pentru că legile democrației nu-i mai permiteau să candideze ca președinte... Mă dezamăgește, doamnă, și-mi pun întrebări, dacă nu cumva și legile noastre inițiatice se-ncearcă a fi trădate la fel! Masoneria e o idee mare
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
care să-l aducă în rîndul dizidenților. Dar, pe de altă parte, dizidenți ca Doina Cornea și alții ca ea, ce putere au avut ei în ultimii patru ani și de cînd a căzut regimul Ceaușescu pentru a le putea proclama falimentul? Cronicarul nu vrea să-i facă proces de intenție lui Cornel Nistorescu, dar prea proclamă falimentul dizidenților ca pe o vină a acestora, ca să nu ne întrebăm de ce sînt vinovați dizidenții fiindcă au tăria să aleagă răul cel mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
și alții ca ea, ce putere au avut ei în ultimii patru ani și de cînd a căzut regimul Ceaușescu pentru a le putea proclama falimentul? Cronicarul nu vrea să-i facă proces de intenție lui Cornel Nistorescu, dar prea proclamă falimentul dizidenților ca pe o vină a acestora, ca să nu ne întrebăm de ce sînt vinovați dizidenții fiindcă au tăria să aleagă răul cel mai mic, din punctul lor de vedere? Falimentul pe care li-l proclamă Nistorescu ține de o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
Cornel Nistorescu, dar prea proclamă falimentul dizidenților ca pe o vină a acestora, ca să nu ne întrebăm de ce sînt vinovați dizidenții fiindcă au tăria să aleagă răul cel mai mic, din punctul lor de vedere? Falimentul pe care li-l proclamă Nistorescu ține de o libertate de a alege la care, din păcate pentru el, Cornel Nistorescu nu are acces. Într-un alt editorial Cornel Nistorescu îl atacă și pe fostul premier Isărescu, cam în aceeași manieră, ca și cum ar aștepta aplauze
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
cei care au sperat că CVT și partidul lui vor face ordine cu mitraliera în România și vor organiza procese publice, pe stadioane. Pentru asta, idolul lor va trebui ca mai întâi să dea o lovitură de stat și să proclame dictatură. Dacă se va încumeta la așa ceva, C.V. Tudor va provoca răzmeriță sângeroasă, și va intra pe listele de criminali internațional căutați pentru crime împotriva umanității. În Europa, dictatorii nu au căutare decât astfel! În schimb țările care își exprimă
România resentimentară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16584_a_17909]
-
el este și o problemă de rasă, o deznaționalizare a industriei și a administrației. Aici scoate capul paradoxul la care m-am referit. Ieri, ca și azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală a neamului și de la a proclama misiunea noilor generații "de a face istorie, iar nu politică", și ajunge la epurarea din economie și din administrație a elementelor alogene. Nu doar de evrei e vorba, ci și de unguri, bunăoară. Străinii sînt judecați de Eliade în raport
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
gura plină de naționaliștii de ieri și de azi se leapădă de individ, de persoana umană, și se concentrează pe un stat etnocratic pur. Nu fac decît să duc la ultimele consecințe logice teza statului național autoritar pe care o proclamă astăzi nu doar Vadim și ai lui, dar și ziariști care se consideră democrați. Teza e veche, susținătorii ei sînt noi. Dacă apologia lui Eliade din 1937 n-ar fi fost urmată de crimele legionare bine știute, aș fi fost
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
propagandistice - se pare că nu l-a deranjat prea mult. Ceea ce a scris post festum indică o conștiință acută, care, automat, circumscrie prin cinism întreaga sa prezență de pînă la răsturnarea dictatorului. Departe de convingerile avîntat comuniste pe care le proclama periodic, prozatorul a fost doar un mercenar mulțumit cu condiția de privilegiat, cu viața de huzur pe care o ducea, străin de autointerogațiile morale. Nu mai puțin, înțelegînd a folosi două cerneluri precum celebrul Procopius din Cezareea, a dat în
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
bun simț", aruncînd vina "deformării" asupra altora: "Ceea ce spunea Stalin era plin de bun simț, dar propaganda care începea să ne inunde nu era defel. Cu o insistență care ducea fără greș la efectul contrar, de respingere prin suprasaturație, se proclama cu ton agresiv ("cine nu înțelege aceste lucruri... numai fasciștii pot să... este evident pentru oricine, în afară de dușmanii înrăiți...") superioritatea acestor oameni noi, noi pe toate planurile, față de locuitorii unei Europe nu numai putredă, dar și înapoiată, nekulturnaia". Șansa "urcării
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Cristian Tudor Popescu nu numai că a plecat, dar n-a ezitat să titreze: "Adevărul a murit" deasupra articolului principal. Înțeleg supărarea demisionarilor - ei au făcut ziarul de la dispariția lui Dumitru Tinu. Totuși numic nu le dădea dreptul de a proclama la plecarea lor moartea ziarului la care și-au făcut numele. Oameni care pînă mai ieri, alaltăieri își declarau iubirea eternă pentru Adevărul au vrut să-l îngroape în ziua în care și-au anunțat demisia de acolo. Că Adevărul
Adevărul fără CTPopescu și CTP fără Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11893_a_13218]
-
car blindat; absent apoi, dar evocat de legendara colibă unde se refugiase (se sugerează că era înăuntrul ei, liniște! Lenin pregătește asaltul final); ascuns sub un fular, deghizat într-un bolnav de măsele; în fine, vorbind de la tribuna Congresului Sovietelor, proclamând triumful revoluției socialiste. La începutul filmului, o șleahtă avântată se chinuie să răstoarne o imensă statuie a țarului, legând-o cu odgoane și tot trăgând cu revoluționare "hei rup"-uri. (Nici o aluzie la soarta statuiei lui Lenin din București, în
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
Miorița a căzut în stele, noi ce păzim aici, poeți români, când țări tresar și vremile sunt grele? Adrian PĂUNESCU (ȘTEFAN JURJA:volumele„În căutarea Luminii” și „Zbucium și Regăsire”) Încă din anul 1991, de ând Republica MOLDOVA și-a proclamat independența și până azi, evenimentele petrecute acolo ne-au provocat multe nedumeriri. De fapt, nu numai nouă, românilor din dreapta Prutului, ci și lor, românilor din stânga lui. Așa a ajuns Prutul, un râu care curge plângând, că desparte fără voia lui
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
atenționat. După proclamarea suveranității Republicii Moldova, în anul 1991, limba română a fost decretată limbă de stat, revenindu-se și la grafia latină. Tot atunci a fost înlăturat drapelul roșu-verde-roșu, înlocuit cu tricolorul național, iar imnul „Deșteaptă-te române” a fost proclamat imnul de stat al republicii. Urmare acestor măsuri, în toate întreprinderile, rusofonii au reacționat energic și s-au organizat operativ în partidul „Edinstvo” refuzând să învețe limba română și să vorbească românește. O experiență amară, pentru noi, românii, eliberați de sub
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
celelalte obligații. Că intră în competiție nu cu băutorii de iluzii literare din restaurantele bucureștene, ci cu Umberto Eco și cu Thomas Pinchon. Și mai ales că are succes, inclusiv în străinătate, nefiind un "neînțeles" sau un "nedreptățit", așa cum se proclamă, cu delicii masochiste, atâția dintre ratații de azi. Iritarea multora a fost stârnită acum câțiva ani de apariția romanului Orbitor, care, ca un diapazon de argint al scrisului, i-a obligat să-și aducă aminte cum sună marea literatură. Superbele
Jos Mircea Cărtărescu! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16046_a_17371]
-
natura sa. Așa se face, poate, că, la mînăstirea dedicată, la Florența, lui San Marco, a putut trăi Savonarola. În chilii pe care le pictase, nu cu mult timp înainte, Fra Angelico! Renașterea nu este doar o lume care a proclamat Victoria geniului asupra forței brute. O astfel de aserțiune era, pare-se, în vremile acelea, un truism. Poate că astfel se explică, peste veacuri, faptul că - deși sculpturile lui Michelangelo sînt atît de puține (însă în timp ce scriu această incidentă, mă
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]