388 matches
-
gândirismul), panorama ,,începutului de secol” etc. O parte din cronici, comentarii, eseuri [...] au rămas în pagina de revistă, abandonate cu premeditare. Căci condiția ingrată a cronicarului implică mai mult suferința străbaterii cu egală atenție a scrierilor ,,menite să rămână” alături de ,,producțiuni caduce, ba chiar maculatură curată”, decât bucurie a descoperirii. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Sensul etic al operei lui Sadoveanu, București, 1955; Poezia Mariei Banuș, București, 1956; Romanul românesc contemporan, București, 1959; Poporanismul și „Viața românească”, București, 1961; Istoria literaturii române (1900-1918
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
niște povești, unde eroii Își schimbă doar numele, faptele, uneori ordinea și din care nu aflăm până la capăt mare lucru peste cele cunoscute Înainte de Începerea lecturii? Cam acestea sunt reflecțiile noastre pe marginea unora - din fericire doar o parte - din producțiunile nuvelistice, răspândite În mii de exemplare, puse la Îndemâna marelui public spre a-i forma gustul literar, spre a-l deprinde cu cititul. Iată de pildă istoria unui tânăr muncitor care, după vorba autorului nuvelei (Constantin Chiriță - n.n.), „cucerește viața” (Matei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică românească o pleiadă Întreagă de scriitori au dăruit producțiuni deosebit de pretențioase, că În totalitate fenomenul prezintă Într-adevăr o Îmbogățire a prozei noastre prin lucrări care atacă aspecte nemaiîntâlnite, caracteristice, ale realităților de la noi, că genul a permis revelarea unor talente necunoscute. (Ă). Nu ne temem să afirmăm că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
s-a desfășurat logic, nu asimilând brusc realitatea În toate conexiunile și legăturile ei esențiale și intime, ci explorând-o deocamdată fragmentar, decupând În pânza vieții fâșii izolate și variate, nu mai puțin semnificative. (Ă). Trebuie să constatăm avalanșa de producțiuni tinere pe care noile condiții de viață le-au descătușat, Între care se disting unele vizibile talente ceea ce imprimă un caracter de fenomen amplu al prozei actuale. La acesta se adaugă desigur și contribuția nuvelistică a scriitorilor «vechi», maturi. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comună și unor articole care trec În revistă etape ale dezvoltării literaturii noastre. Este cazul unui «bilanț» al prozei literare din anul trecut, făcut În Flacăra (nr. 56). În acest bilanț, autorul articolului, vrând să fie un observator imparțial, acordă producțiunilor literare citate, aprecieri pur formale, aprecierea lor politică rămânând vagă, greșit dozată. Un alt aspect al acestui apolitism al criticii este și așa-zisa trecere «sub tăcere». Câteva dintre ziarele cotidiene care publică cronici literare, au neglijat până În prezent să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rând, problema alegerii tinerilor poeți, care să fie reprezentativă pentru cadrele noi ale literaturii noastre. Această problemă n-a fost prea bine dezvoltată de Editura pentru Literatură și Artă. Din culegere lipsesc o serie de tineri poeți talentați, ale căror producțiuni sunt cel puțin la Înălțimea celor cuprinse În volum. Astfel sunt: Ștefan Iureș, Ilie Purcaru, Vitalie Tulnic, Costin Hâncu, Paul Anghel ș.a. (Ă). Această atitudine e rezultatul Înțelegerii Înguste, mecanice, a Încurajării tinerelor cadre de poeți. (Ă). Indicațiile staliniste cu privire la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a realiza o colecție cât mai reprezentativă îl determină să lanseze și apeluri scrise: în 1901 prin foi volante, în 1902 prin intermediul „Revistei învățătorilor și învățătoarelor” și al altor publicații, în care atrage atenția eventualilor săi colaboratori să respecte autenticitatea producțiunilor populare. Trei tentative (în 1894, 1910 și 1915) de a-și edita colecția sub egida Academiei Române nu i-au reușit, deși într-un scurt cuvânt înainte N. Iorga scria despre B. și despre colecția lui: „Nimeni nu cunoaște mai bine
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
băuturilor cel mai principal venit al comunelor a deminiat, căci se consumă mai puțin ca la alți ani, locuitorii nefiind dispuși a consuma la cârciumă puținul produs al muncei lor din acest an"734. În același sens, raportul menționează că "producțiunea vinului din acest an, fiind escesiv de mare și neputându-se vinde din causa micului preț ce se oferă a rămas cea mai mare parte la cultivatori"735. Ca urmare a acestei stări de fapt, "se poate prevedea că multe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
teren în Delta Dunării pentru agricultorii ce ar dori să se stabilească aici. Astfel, "oferindu-se reale avantage coloniștilor, punându-le chiar și capitaluri la dispoziție, pentru canalisări, facere de drumuri (...) aceste pustiuri în curându ar deveni (...) fertile chiar în producțiunea orezului"931. Referindu-se la orașul Sulina, reședința plășii Sulina, acesta preciza: "La venirea mea întâia oară ca administrator, existau două strade principale, iar casele pe a doua stradă erau, cea mai mare parte, în apă (...) atunci se lucra la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sarry propunea ca localitățile Murfatlar și Anadalchioi "să fie declarate comune urbane pentru ca să se termine odată cu abuzul și cu speculațiile locurilor gratuite de case din aceste localități"3168. De asemenea, Constantin N. Sarry aprecia că "portul Mangalia, menit a atrage producțiunea unei bune părți din Bulgaria, trebuie mărit și terminat"3169, în timp ce, "localitatea balneară Techirghiol merită o atenție specială"3170 iar "felul cum ea e astăzi exploatată și neajunsurile la care sunt expuși bolnavii din ce în ce mai numeroși care o vizitează, nu mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
CIORI Am văzut zilele astea ceva foarte vesel în saloanele de ană "Apolo" de pe Calea Victoriei. Sculptură pop-art, dacă nu cumva mă înșel asupra denumirii. Era prezent mult tineret. Nu știu dacă aceste sperietori de ciori (fiindcă așa îmi păreau acele producțiuni plastice expuse în salonul de jos, se puteau vedea și din stradă) erau sau nu pe placul cuiva, dar mie mi-au descrețit fruntea. Grotești, copilăresc sinistre, aceste întruchipări caraghioase, compuse din fier forjat, măști de gaze și alte elemente
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Ideea e amuzantă până la urmă. Aseară, rătăcirile m-au adus prin pasajul de la Romană, unde nu mai ajung cu lunile de când serviciul meu e circumscris altui traseu de metrou. Îl căutam expres pe Costică, poetul famelic care-și expunea aici producțiunea, o recita, improviza catrene la minut pentru niște bani. Își scotea în felul ăsta masa unică a zilei, cina adormită cu vodcă populară. Vânzătorul de ziare, bătrânul cu căciulă de iepure roasă și cu dinții mâncați de plumb, e singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de a hotărî regiunea ocupată de ei. Îmbelșugarea aurului la acest popor și deci luxul hainelor sale, provenea din bogatele mine de aur ale Transilvaniei, exploatate după cât se vede încă de pe atunci, și care în vremile vechi erau de o producțiune mult mai mare decât astăzi. Tot acolo transpune o altă arătare a lui Herodot țara Agatirșilor. El spune anume vorbind de mai multe râuri ale Sciției: «aceste sunt râurile ce izvoresc chiar din Sciția, care măresc fluviul; râul Maris însă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a acestui neam, laAgatirșii din Transilvania. Este destul de curios față cu această împrejurare, ca marca districtului celui mai apusean a fostei Valachii, acel al Mehedinților să fie o albină, si că mierea și ceara, să fi fost în toate timpurile producțiunii, pentru a zice astfel de căpitenie, a Țărilor Române. Și aici am avea o continuitate între îndeletnicirile economice ale locuitorilor celor mai vechi ai Daciei și acei de astăzi, precum am găsit mai sus continuitatea cea izbitoare în denumirile geografice
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
puțină vreme, drept succesor al său la Catedră... Într-o anchetă a revistei Licăriri (nr. 8-10, februarie 1931), Dragomirescu - căruia Marcel iancu îi va desena un expresiv portret - opina „în privința așa-numitei literaturi de avantgardă” că „nu este decît o producțiune care din punct de vedere estetic nu merită nici o atenție. Adevărata literatură de avantgardă este a literaților înzestrați cu genialitate creatoare”. Universitar influent, președinte (din 1922) al Institutului de Literatură din cadrul Literelor bucureștene, criticul era la acea dată principal modelator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
declară, fals condescendent: „Ne vom interesa, în primul rînd, de scriitorii cari intră direct și exclusiv în mișcarea anarhică. Numai un excesiv simț de obiectivitate și o sforțare de largă comprehensiune ne îndreptățesc să cercetăm așa de larg activitatea lor. Producțiunea unor asemenea scriitori nu atinge - atît prin material, cît și prin expresie - nici măcar liminar literatura propriu-zisă. Afară de transcrierea grafică n’are nimic comun cu aceasta”, contrazicîndu-se însă imediat: „Totuși, pentrucă ea există, cel puțin sub o formă sensibilă, poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
casant, regretînd „atenția excesivă” cu care și-a „onorat” victimele: „...n’am putut ajunge la nici un alt rezultat pozitiv decît acela al remarcării virtuozității formale și inteligenței artistice a d-lor Voronca, Fundoianu, Tzara și, cu deosebire, Vinea, în cîteva producțiuni izolate. Încolo, toată impetuoasa revoluție a liricei extremiste constă în utilizarea unei singure maniere: brutala asociere de termeni vehemenți și abrupta juxtapunere de imagini siluite. Disolvarea lexicului și a sintaxei, anularea logicei și a simțirei departe de a reliefa substratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Vitele cornute discrește la noi... Pag. 5: A doua condițiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele. Pag. 6: A treia condițiune este băncile agricole. Pag. 10: Contra acelora care voiește să ni le hrăpească. Pag. 11: Atâtea forți de producțiune cari se răsfrânge... Ibidem: Popoarele civilizate antici ca și moderni. O altă prețioasă regulă dincolo de sfera cunoștințelor d-rului este că numele proprii se scriu cu inițiale mari. {EminescuOpIX 149} Iată - le: Pag. 1: râul dunărea. Ibidem: Seria munților Carpații. " Bariera
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întîmplat iarăși o scădere și o pierdere din cele mai mari în avuția țărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun se oprise de domnul nostru exportul cerei, o dovadă că producțiunea pământului era atât de mare încît se manifestase chiar tendința de a exporta. De la 1852 încoace se observă din contra o scădere colosală în exportul cerei noastre și o sporire cu totul însemnată a importului, așa că în 1866 ajunge la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decembrie 1876] CONSILIUL JUDEȚAN DE IAȘI În sesiunea ordinară din ăsttimp, consiliul județului Iași a hotărât mai multe măsuri cari, în prima linie, privește starea sanitară a populației, în a doua, școala rurală, în a treia, încurajarea emulațiunei pe terenul producțiunei agricole. Cu privire la mortalitatea în creștere a populației rurale din jud. Iași, consiliul au alocat aproape a treia parte a bugetului pentru serviciul său sanitar. Astfel s-au alocat de exemplu câte o subvenție de 2000 l. n., împreunată c-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
VIOLONISTUL ROMÎN... "] Violonistul român Toma Micheru se întoarce din capitala Basarabiei rusești, unde au dat cu deplin succes două concerte și au conlucrat la un al treilea, în folosul școalei luterane de-acolo. În orașul nostru, unde din repețitele sale producțiuni publicul s-a 'nvățat a-l iubi, va da după cât auzim un concert în sala palatului, la 30 martie curent. Programul va fi de astă dată compus din următoarele piese: 1) Spohr, Concert (D-mol ); 2) Beethoven, Romanță; 3). Chopin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului. [19 iunie 1877] PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIȘOARE ["DUMINECA TRECUTĂ... "] Dumineca trecută spre sară s-au închiet esamenele publice de la pensionatul normal de domnișoare, prin o serie de producțiuni muzicale. Rezultatele instrucției, a creșterei, apoi îndeosebi a culturei muzicale din acest institut despre cari au dat dovadă aceste esamene sunt vrednice de-o deosebită luare aminte. În privirea instrucției putem susține că în timpul nostru poate sunt puține lucruri despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
învățători „Principele Ferdinand” din Bârlad pe anul școlar 1910 1911 Întocmit de director (prof. Paul Constantinescu), Tipografia „MODERNĂ” - 1911 Bârlad. Lucrarea, după ce trece în revistă corpul cadrelor didactice și a absolvenților școlii, se încheie cu arătarea activităților „Societății de lectură, producțiuni literare și artistice „Ion Popescu” a elevilor școlii norma le.” Anuarul Școlii normale de învățători „Principele Ferdinand” din Bârlad pe anul școlar 19111912 Realizat la Tipografia Neculai P. Peiu - Bârlad, se înscrie pe aceleași coordonate ca și lucrarea a nterioară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Învingătorii, Pe-al nostru steag și Astăzi fraților români au fost poezii și cântece prezentate la ambele serbări. Pentru 10 mai s-a pregătit un program mult mai amplu, ceea ce a îngăduit și extinderea subiectului războinic și patriotic în alte "producțiuni artistice", precum Astăzi fraților români, Moartea vitează, Mama răniților, Glasul patriei, Bravi copii ai României, Hora anului 1918. Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
e la aceștia așteptăm acele creațiuni frumoase, curate și nemuritoare, care să ducă faima țării noastre în toată lumea, căci repetând crezul nostru de la începutul acestui act: gradul de civilizație și de cultură al unei țări se măso ară după valoarea producțiunilor ei spirituale, și mai ales a acelora care prin excepționala lor frumusețe, pot trece granițe le ei. Sunt consemnate și discuțiile care s-au purtat de către participanții la ședință. D-l Președinte I. BIANU zice că prin acest act d
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]