395 matches
-
veni ce i‑a fost hărăzit; el este așteptarea neamurilor [păgâne]” (Gen. 49,8‑10). Iată cuvintele rostite de Iacob lui Iuda și care s‑au împlinit în Domnul. Patriarhul vorbește însă și de Anticrist; așa cum a profețit pentru Iuda, profețește și pentru celălalt fiu al său, Dan. Iuda era cel de‑al patrulea fiu al său, iar Dan era al optulea. Oare ce a spus despre acesta? „Dan să se facă șarpe în drum zvârcolindu‑se pe cărare, mușcând glezna
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
neamul lui Iuda, tot astfel și Anticristul se va naște din neamul lui Dan. Și așa cum Domnul și Mântuitorul nostru, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost închipuit prin natura împărătească și măreață a unui leu, tot astfel Scriptura a profețit despre diavol de această dată prin natura tiranică și sălbatică [a aceluiași animal]. Înșelătorul vrea să imite în toate pe Fiul lui Dumnezeu. Leu, Cristos, leu, Anticristul. Rege al tuturor celor cerești și pământești, Cristos; rege al pământului, Anticristul. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ce vom spune mai departe. Scripturile ne învață că sunt două parusii ale Mântuitorului nostru, Cristos. Cea dintâi, cea după trup, a fost lipsită de slavă; el s‑a arătat în chip smerit. În schimb, a doua parusie a fost profețită ca una slăvită: el se va pogorî din ceruri întru putere, însoțit de îngeri și în slava Tatălui. Înaintemergătorul celei dintâi parusii a fost Ioan Botezătorul; a doua parusie, atunci când [Mântuitorul] va veni cu slavă, va fi descoperită de Enoh
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fost vorba până aici, în timp ce Ieronim, urmând tradiției Bisericii, aplică ultimele profeții ale Cărții lui Daniel figurii Anticristului: „Ceea ce urmează până la sfârșitul cărții, Porfiriu înțelege ca referindu‑se la Antiochos Epiphanes [...]. Dimpotrivă, credința Bisericii este că tot ceea ce urmează este profețit în legătură cu Anticristul care trebuie să vină la sfârșitul veacurilor”. Iar celor care ar obiecta sau ar întreba: „Cum se explică faptul că profeția face un salt peste un interval atât de mare, de la Seleucus la sfârșitul lumii”, Ieronim le răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și să lămurim prezicerile lui Daniel. Căci îndrăzneala lor a crescut într‑atât, încât îl exclud din rândul profeților și îl privează chiar de numele care i se cuvine, iar această îndrăzneală nu este străină de scopul lor. Daniel a profețit cu mult mai clar decât ceilalți profeți venirea Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos; el nu s‑a mărginit să vestească cele ce se vor întâmpla, ci a indicat dinainte și data lor, a stabilit numărul anilor care se vor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să arate cât de mare este puterea lui Dumnezeu. Căci, după ce se va arăta din cer, spune apostolul, va fi de ajuns ca El să deschidă numai gura ca să‑l dea pieirii pe ucigaș. Acest lucru a fost de asemenea profețit de Isaia, atunci când a spus: „O mlădiță va ieși din rădăcina lui Iesei” (Is. 11,1). Și merge până la capăt adăugând: „Cu suflarea buzelor sale îl va nimici pe cel nelegiuit” (Is. 11,4). Apoi, dumnezeiescul apostol ne arată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cărui venire a fost vestită de dumnezeieștii profeți, prin sfinte prorocii. Îi va amăgi pe cei neștiutori prin câteva minuni mincinoase. În Vechiul Testament, mulți profeți au vestit aceasta în chip ascuns. Cu mult mai clar și mai pe larg a profețit dumnezeiescul Daniel. Am dezbătut deja acest subiect - dacă cineva dorește să‑și lămurească anumite lucruri -, și am pus la dispoziție o interpretare literală asupra întregii sale profeții. Am interpretat de asemenea epistola dumnezeiescului Pavel către tesaloniceni - precum și celelalte epistole ale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
este de a arăta, prin acest fragment în care este descrisă o serie de nașteri monstruoase, că însăși ideea procreației este denaturată în apropierea sfârșitului lumii: într‑adevăr, copiii se vor naște bătrâni și vor ști să vorbească, chiar să profețească, încă din pântecele mamelor lor, căci nu vor mai avea timp să își trăiască copilăria și tinerețea. Virtutea va fi călcată în picioare, mila va dispărea cu desăvârșire, răutatea și crima vor domni pe pământ. Vor mai rămâne doar câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
venind pe neașteptate, să‑i găsească nepregătiți?” . Cf. mai ales capitolul despre Irineu și passim. . Augustin îl vizează probabil pe Apolinarie de Laodiceea, care fixează sfârșitul lumii în 490, apud Ieronim, Com. Dan., 9, 24‑27. . „Dacă săptămânile de la Daniel profețesc cea de‑a doua venire a Domnului, putem spune cu mult mai multă siguranță că acesta se va petrece peste șaptezeci de ani sau, cel mult, peste o sută de ani. Căci în cele șaptezeci de săptămâni se cuprind patru sute
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
aflăm din istoria evanghelistului Luca: „Și erau devotați învățăturii apostolilor, comuniunii (koin:nia), în frângerea pâinii și în rugăciuni” (Fapte 2, 42). Că Evanghelia lui Hristos s-a scris în Biserică prin tradiția apostolică, iar că Hristosul Bisericii este Cel profețit de vechile Scripturi - iar nu Hristosul eonic imaginat de gnostici - aceasta reprezintă „stâlpul și temelia” credinței creștine 1. Orice creștinism, tradițional sau nu, trebuie să aibă în centrul Evangheliei sale un Hristos. Dacă nu pe Cel murit și înviat „după
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
totuși în pragul zero al polemicilor intelectuale de astăzi: nici un lanț exhaustiv de cauzalități (de natură economică, ecologică, politică, socială sau religioasă) n-ar putea să explice caracterul excepțional al marilor epoci de cultură și civilizație. Istoricii nu mai sunt profeți angajați pe termen scurt de o societate măcinată de angoase. Nici în trecut istoricii n-aveau statutul ori competențele cititorilor în stele. Este ironică și nevinovată opacitatea lui Tacitus (55-120 d.Hr.) față de începuturile mișcării creștine, care în mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îndurerat. De vorbă cu bălanul meu (1925) este o cronică în versuri a participării autorului la campania militară, prilej de ironie subțire, disimulată într-o inocentă nedumerire, la adresa abuzurilor și absurdităților generate de război. În proză, după un roman ratat - Profeți și paiațe (1930) -, unde un oarecare interes îl prezintă doar relatările despre mediul și problemele evreilor din București, D. publică un altul, Ora sexuală (1932), în care urmărește starea sufletească a unei adolescente bogate, care trece cu naturalețe prin criza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
mai întâi în engleză, sub titlul The Quality of Witness (1982), apoi în română, în 1996, sub titlul Jurnal din vremuri de prigoană. SCRIERI: Cântece pentru Lelioara, București, 1923; În preajma serii..., București, 1924; De vorbă cu bălanul meu, București, 1925; Profeți și paiațe, București,1930; Ora sexuală, București, 1932; Bărbați fără femei, București, 1932; Femei și doctori, București, 1933; Vagabonzii, București, 1935; Memoriile greierului, București, 1937; Otrava, București, 1947; Primăvară nouă, București, 1948; Steagurile inimii, București, 1949; Bună dimineața, București, 1953
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
văzut și am mărturisit (s.n.) că Acesta este Fiul lui Dumnezeu (s.n.)”<footnote Ibidem, 1, 32, 34. footnote>. „A văzut” și „a mărturisit” că este „Fiul lui Dumnezeu”! Sfântul Ioan Botezătorul vedeDuhul Sfânt și în mod sensibil, din exterior, dar profețind vederea luidin interior. Aceasta este o rânduire divină pentru a arăta că „omulvechi”, exterior, trebuie să devină „cel nou”, interior. Apoi, Iisus spune: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intreîn împărăția
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
neclintită și „Lumina”lui Dumnezeu. Se arată, astfel, că nici îngerii, nici oamenii nu ar puteascăpa de „amăgirile” șarpelui (Matei 12, 29) ca cea mai mare putere a acestuia, pe care îl putea birui numai Cel despre Care s-a profețit:„Acela îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înțepa călcâiul” (Facere 3, 15).Astfel, și îngerii și oamenii pot fi biruitori numai prin „ședereaîn Hristos”: După ce s-a suit la cer, este de-a dreapta lui Dum-nezeu și se supun
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a peceții SfinteiTreimi. Biserica este sfântă, fiind Trupul naturii umane îndumnezeite a lui Hristos și a celor botezați, care prin Taina Mirungerii, aîmpărtășirii Sfântului Duh, devin popor de împărați peste naturalor umană, popor de preoți ca jertfitori duhovnicești, și de profețiai celor viitoare, care-i face părtași la natura lui Hristos.Ea este una după Întemeietorul ei, deoarece este zidită nu pe oautoritate omenească, ci pe adevărul lui Hristos ca Fiu al lui Dum-nezeu, și pe adevărul Sfintei Treimi. Plinătatea acestui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la București, Cluj, Iași, unii suspect de curajoși. Cartea lui J. Urwics „Fără pașaport prin URSS” în care se descriau ororile sistemului concentrațional circulau ca un preludiu la „Vin americanii”. Cercul basarabenilor din țară se reunea mai frecvent fiecare participant profețind după zvonuri și imaginație. Unii pastelau viața edenică americană glorificând societatea de consum, alții jinduiau ordinea și nivelul de trai occidental visând ca Bucureștiul să revină la situația de micul Paris. Cei formați în democrația interbelică, deja vârstnici ne asigurau
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
consideră că guvernământul poate și trebuie să fie parte integrală a comunității. Nu trebuie să fie nici deasupra acesteia și nici să i se opună. De asemenea, viziunea comunitaristă are multe în comun cu temele majore din Noul și Vechiul Testament, profeții evrei fiind avocați fervenți ai justiției sociale. În doctrina creștină aceste mesaje primesc o nouă autoritate, fiind apoi preluate în ideologia socialistă. Deși resping ferm marxismul și stalinismul, comunitariștii împărtășesc unele idei socialiste, cum ar fi căutarea justiției sociale. Apare
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar prelungi astfel în Noul Testament. Pentru islam, numeroși mesageri și-au asumat un rol de intermediar comparabil cu cel al lui Iisus, și asta pe diferite căi. Și au existat, cu siguranță, profeți evrei care s-au aflat într-o poziție similară, cea a lui Moise apropiindu-se cel mai mult de cea a lui Mahomed. Este adevărat că în iudaism relația dintre Dumnezeu și lume rămâne, global, mult mai distantă decât în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
evocă tribulațiile națiunii, inclusiv exilul o teză valabilă și pentru indivizi. Acestea fiind spuse, poziția nu este afirmată cu egală constanță. În Biblie, cazul lui Ieremia este o bună ilustrare. Acest om profund atașat de Dumnezeu știe că trebuie să profețească. Este persecutat pentru mesajul pe care-l transmite, iar acest mesaj este disprețuit fără ca Dumnezeu să-i vină în ajutorn. Ridică el însuși, la rândul său, problema repartizării suferinței, dar se agață strâns de convingerea sa că totul este sub
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
întoarcerea poporul lui Israel pe pământul său, restabilirea autonomiei sale politice și "adunarea exilaților"ppp. După distrugerea Primului Templu, profeții îi încredințaseră pe exilați că situația lor nu va dura. În Biblie, speranța în viitor este omniprezentă. Isaia și Ieremia profețesc venirea unui rege din neamul lui David, a cărui domnie va fi fericită. Dar, în epoca Primului Templu, iudaismul nu este încă o religie propriu-zis mesianică, iar termenul masiah (Mesia) încă nu are conotația pe care o va căpăta ulterior
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
formula inversă: oprobriu și fecunditate dar deocamdată nu putem garanta decît pentru primul termen. Este inutil să adăugăm că mediologia are mult mai puține ambiții sociale sau eliberatoare decît ilustra sa înaintașă. Ea nu vrea nici să reformeze, nici să profețească, și cu atît mai puțin să moralizeze în numele unei instanțe sau al unui factor impus ca determinant și explicit pentru întreaga istorie a omenirii: mediologia înțelege doar să descrie. Dacă și-ar fi ales o țintă disciplinară undeva foarte sus
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apărau între ei și cu ajutorul Borghesilor, iar primele lor privilegii constau în a interzice judecătorilor seculari să le judece delictele; iar Papa s-a văzut obligat să îi încredințeze Abatelui din San Vittore facultatea de a-i absolvi de excomunicarea profețită de Canonici împotriva celor care aduc atingere Clericilor; încălcările lor obișnuite începeau de la cîrciumile unde se bea vin și se dansa și ajungeau pînă la crime și violențe extreme. Pe scurt, observați portretul înspăimîntător pe care îl face Jacopo di
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
corect, dac... ne referim la confruntarea Est-Vest, dar supersimplificator prin abordarea prevalent eurocentric.... Exist... dou... maniere de explorare a viitorului dup... 1989. Una pune mare preț pe atracția democrației liberale și propov...duiește globalizarea (Thomas Friedman). Alt... manier... de a profeți (Robert Kaplan, John Mearsheimer) amintește despre state eșuate, despre dezordine în relațiile internaționale, despre pericole neconvenționale. De notat c... Fukuyama, în anii din urm..., a devenit mult mai precaut. S-a comentat mult lucrarea lui Huntington (1996), care anticipa ciocniri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
a privit, ieșind afară, a plâns cu amar. 2. Toată noaptea aceea Isus a petrecut-o legat. 3. Pe deasupra, cei care Îl țineau legat, Îl batjocoreau și-L răneau și-I acopereau fața și-I dădeau palme; și-L întrebau: („Profețește-ne, cine este cel care Te-a lovit?”). Și astfel de lucruri huleau împotriva Lui. 293. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI CAIAFA ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT, INCLUSIV. MT. 27, LC. 23, MC. 15. 1. Primul. Toată mulțimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]