2,857 matches
-
Liana Tugearu Cultura s-a întors continuu la vechile izvoare. Renașterea și clasicismul s-au întors la antichitate, modernitatea la tot ce o precedase, iar postmodernitatea abordează programatic, din noi unghiuri de vedere, tot felul de opere clasice - clasice în sensul cel mai larg al termenului, acela de opere intrate în conștiința culturii universale. Atât în teatru, cât și în dans am urmărit, în ultima perioadă de timp
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
de vechituri este prezentă, insă regizorul se arătă mai curînd interesat de prinderea relațiilor și adîncirea psihologiei personajelor principale, concretul manifestărilor stranii fiind proiectat într-un spațiu de incertitudine care face chestionabilă starea psihică a femeii fără s-o discrediteze programatic pentru a o reabilită ulterior precum în filmele americane. Șunt și cîteva elemente gratuite în film, dar cele mai multe elemente de suspans rezista unei judecați nepărtinitoare, povestea te prinde și-și relevă coerentă, intri în jocul copilăresc de la început, pînă să
Jocul și umbra by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8520_a_9845]
-
de complexe, animată, în același timp, de dorința eliberării de ele. Norman Manea a ținut să precizeze într-un interviu că nu se consideră un scriitor al Holocaustului, în sensul militant, cuprinzător sau tezist implicat de o astfel de orientare programatică. Mai puțin de o treime din volumul Octombrie, ora opt (în versiunea sumarului din 1997), partea cea mai impresionantă, e ocupată de experiența deportării și a repatrierii. Biografia generică, îndepărtată de accepția documentară a unei autobiografii, e continuată cu alte
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
să fie directă, cu impact instantaneu asupra privitorului. Fizionomiile sunt expresionist accentuate prin trăsături minimale, incisive. Culoarea se reduce la zemuri spălăcite de albastru și ocru care lasă să transpară cartonul brut, nepreparat. Cvasimonocromia ca refuz al voluptăților cromatice e programatică. Avem de a face aici tocmai cu simplificările la care Tonitza înțelege să recurgă pentru "a ajunge la adevăr". De notat că Daumier, artist cu care Tonitza a fost mereu și întemeiat pus în legătură, recurgea și el la monocromie
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
dobîndi o aură de legitimitate prin asocierea cu elemente ale dreptei. Așadar un fenomen crepuscular al totalitarismului roșu, căruia Alexandra Tomiță îi închină o cercetare bine informată, metodică, ce asigură bogatei materii factuale o interpretare coerentă, subsumabilă, după cum se exprimă programatic d-sa, "cercetărilor de istoria ideilor". Ne aducem bine aminte, noi, cei de-o anume vîrstă, de valurile pe care le-a stîrnit această "idee beligerantă", lansată de Edgar Papu, în 1974, și exploatată mai cu seamă de condeierii strînși
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2; V.T. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: picc, 2 fl., 2 ob., 2 cl., 2 fg., 4 corni, 3 trp., 3 trb., tuba, timp., bat., coarde. Conține notații autografe programatice scrise cu creion roșu: Poezia mării (pagina 1); Jocul vântului cu marea (pagina 6); Semnalul de pornire a navelor (pagina 12); Furtuna crește (pagina 13); Navele înaintează în uraganul dezlănțuit (pagina 20); Lupta (pagina 27); Comenzile de foc (pagina 36
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
celei mai adecvate a prozei hogașiene, păstrând o prospețime și o savoare care o fac perfect compatibilă cu sensibilitatea cititorului actual: "...interpretarea operei lui Hogaș chiar de aici ar trebui să pornească. Pentru că ea este nu atât sursa unor afirmații programatice (...), cât un document existențial - și, abia în felul acesta, prilejul destăinuirii unor chei hermeneutice. Document (...) al unui spirit (...) ironic și autoironic, ale cărui afirmații sunt construite pentru a fi răstălmăcite (...) Cine a văzut în Hogaș un homeric nu va fi
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
s-a hibridizat aici cu alte elemente de fantasmă mitologică (iele și zâne), fiindcă Pekka Jalkanen nu face etnografie, ci recrează orice elemente în conformitate cu fantasmele sale mitologice sau utopice. Piesa rezultată nu este deloc una epică, descriptivă sau ilustrativă, nefiind programatică; e o lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008 și interpretată în mai multe rânduri în Finlanda, Japonia sau aiurea -, are la bază
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
se singularizează, în fond, nu printr-o idee proprie despre modernitate și modernism, ci printr-o altfel de situare în tradiție. Racordarea la modernism nu lipsește, dar ea nu constituie o miză explicită, urmărită cu obstinație. Dimpotrivă, în toate documentele programatice ale grupării cerchiste apare evident un mod particular de a (re)gândi tradiționalismul. Se adeverește încă o dată ideea călinesciană că, în secolul XX, opțiunea tradiționalistă a poeziei e o formă de modernism. Polemizând cu sămănătorismul și naționalismul redeșteptat în timpul celui
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
critică. E important de subliniat că întregul manifest din 1943 îi arată pe cerchiști mai mult ca maiorescieni decât ca lovinescieni. Ultima frază pune accentul pe necesara deschidere spre o europenizare de care va mai fi vorba și în afirmațiile programatice ulterioare: Pentru noi, literatura română nu înseamnă un fenomen închis, petrecut într-o țărmurire autarhică, nu o contribuție pitorească la etnografia europeană, ci o ramură tânără a spiritualității continentale, ramură străbătută de aceeași sevă și încărcată de aceleași roade, chiar dacă
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
una europenizantă, opusă închistării naționale. Această formă polemică de tradiționalism (nedeclarat ca atare) seamănă, prin delimitările categorice de tradiționalismele închistate, ruralizante și militante, cu un modernism sui generis, fără a fi cu adevărat unul. Dacă nu cumva mă înșel, textele programatice ale cerchiștilor nu pronunță niciodată cerința lovinesciană de sincronizare ca pe o necesitate. Europenizarea literaturii române se poate realiza prin valorificarea unei tradiții de profunzime, nu neapărat printr-o racordare la modelele prezentului. În Perspectivă, text apărut în primul număr
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
prețuiesc cenaclul "Sburătorul" și pe scriitorii moderni promovați de critic, aprobă în principiu modernismul ca pe o soluție de înnoire, dar nu îl adoptă în practica propriei creații. Despre sincronism I. Negoițescu nu suflă o vorbă în cele trei texte programatice pe care le-am citat și prin care se recomandă Cercul Literar de la Sibiu. Cred că este o omisiune semnificativă sau elocventă. În prefața la Un roman epistolar I. Negoițescu problematizează într-un mod definitoriu ceea ce am putea numi contradicțiile
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Ca să avansezi, însă, o definiție afirmativă trebuie să descoperi dacă există o trăsătură comună la varietatea adeseori contradictorie de culturi, credințe, limbi, mentalități și tradiții care coexistă în spațiul geografic european. Europa - un proiect cultural paradoxal Am consemnat trei tentative programatice de a soluționa problema identității europene. Două dintre acestea s-au întemeiat pe violență, au impus o viziune unică menită să elimine prin dictat diferențele. Mă refer la fascism și la stalinism, încercări eșuate. A treia soluție este cea exprimată
Europa, dragostea mea by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6899_a_8224]
-
poemul Un război de o sută de ani rădăcina Răului era deja împlîntată în propria persoană, - "La rădăcina firească a răului / eu pun o irezistibilă poftă de a-mi săruta / în voie mîinile." (Nebunia de a gusta trandafir) - explorarea ei programatică, cvasi-rimbaldiană, domină versurile următoare ale poetei: "Acolo jos, / jos de tot, / în atelierele morții, / se aud șenilele tale, singurătate solzoasă / adesea numită luciditate. / Cobor către tine ca într-un mormînt deschis / eu, judecătorul-penitent al sintagmelor purpurii, / carcera sfîntă în care
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
în lumea actuală. Cele două noi părți introduse, partea a IV-a, Schimbarea lumii, care evocă câteva indicii ale schimbării lumii din anii și deceniile noastre, și partea a V-a, România într-o lume în schimbare, care cuprinde texte programatice, elaborate de la preluarea funcției de ministru al afacerilor externe, apără, așa cum autorul spune în prefață, ”teza nevoii de a reclădi politica externă a României și de a reprezenta țara noastră ca un actor cu contribuții semnificative în Uniunea Europeană și NATO
”Criza și după criză - Schimbarea lumii”, un nou volum semnat Andrei Marga () [Corola-journal/Journalistic/80936_a_82261]
-
O etapă importantă în realizarea acestui proiect este reprezentată de identificarea domeniilor de interes pentru sistemul CDI românesc și a direcțiilor de investigare asociate, etapă care presupune o largă consultare a societății românești. Pentru a schița forma finală a documentului programatic „Strategia CDI pentru perioada 2007-2013“, C.N.C.S.I.S. este interesat în exprimarea unor opțiuni personale asupra domeniilor de investigare a tuturor celor preocupați de perspectiva de dinamizare a acestui domeniu. În acest sens, perioada de accesare a chestionarului online, disponibil pe pagina
Agenda2006-01-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284585_a_285914]
-
gen, cu peste 3300 de antologii publicate în prima decadă a noului mileniu (v. www.bne.es). Dintr-un unghi funcționalist, criteriul ține de scopul antologiei, în cazul nostru, multiplu: plăcere, transmitere de valori, noutate, respectarea canonului, așadar o colecție programatică în care primează noul mai mult ca tematică decît ca poetică (autori tineri, de debut recent, care intră cu vigoare și prospețime în peisajul cititorului spaniol), dar fără a părăsi formula tradițională a colecției monografice care sondează un anumit gen
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
lipsește sentimentul sublimului, care cere ridicarea în conștiință a contrastului dintre coaja aparențelor și imensitatea numenului transcendent, și de aceea rolul științelor e de nivelator statistic al unor fenomene trecătoare. Rezultatul este preschimbarea oricărui proces într-un mecanism, cu eliminarea programatică a noțiunii de organism. Aici Schopenahuer este bucățică ruptă din Kant, la care mecanismul (mechanema e opera de artă care slujește unui scop suprasensibil) e un fenomen care nu-și are scopul în sine (entelehia), în vreme ce organismul e acea stihie
Velle non discitur (III) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3918_a_5243]
-
de creatori, greu de urmărit și, mai ales, de plasat într-o imagine panoramică. Editorial, este oferită în răstimpuri o selecție a lor prin antologiile de profil. Prin conținut, prefețe, postfețe etc., unele se prezintă drept o luare de poziție programatică față de canon, în timp ce altele vor doar să cuprindă fenomenul. Pentru primul caz, ilustrativă poate fi La parola innamorata - I poeti nuovi 1976-1978 (ed. lui E. Di Mauro și G.C. Pontiggia), considerată un fel de tabula rasa a precedentei tabula rasa
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
mai mult de realitate, dar și a noii raportări la referent: temele metafizice, abordate abstract, cedaseră terenul pînă și faptelor de cronică. Se renunțase hotărît la pretenția de a deține adevărul asupra existenței plurivoce, nu doar pluriformă. În sprijinul antiretoricii programatice pasoliniene (Trasumanar e organizzar), veneau parodiile, colajele, zigzagarea între registre expresive, ostentarea oralității ale unor Elio Pagliarani (La ragazza Carla), Edoardo Sanguineti (Laborintus), Antonio Porta (Rapporti) și ale altora. Clasicii în viață nu se puteau sustrage atacului. Dar pe cît
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
un anume sens: generația anterioară redesenase limitele instituției literare postcomuniste, în care cei noi se pot înscrie acum firesc, fiecare pe cont propriu. Titlul volumului, destul de nefericit din unghiul expresivității, nu trebuie luat foarte în serios: Lovitura de cap ocolește programatic toate stridențele de limbaj sau de imaginar la care ne-am aștepta, poate, de la un debutant. Una dintre calitățile de remarcat la Alex Văsieș încă de la început e, de altfel, inteligența de a evita gesturile bruște - scuzabile, în cazul primelor
Schimb de experiență by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4322_a_5647]
-
imortalizează cea mai dificilă încercare la care îl va fi supus viața vreodată. Cu toate că a făcut tot ceea ce îi stătea în puteri, el trăiește un acut sentiment de culpabilitate, exprimat în mod deschis și cu o insistență de-a dreptul programatică: „Cu două zile înainte de sfârșit nu se mai uita la nici unul din noi, nici la mine. Nu mai aștepta nimic de la oameni, de la fiu, de la noră, de la doctori. Cu fața spre perete, cu ochii-i verzi cu paiete de aur
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
alternativ, conform unor criterii ale meditației, obsedante la rîndul lor, nu mai puțin decît imagistica nervoasă care dă simțămîntul unei libertăți aeriene ce nu ar răspunde niciunei comenzi de la solul existenței. Cu alura unui mecanism fatal. Un text scurt pare programatic: „Trei realuri: unul care lucrează/ în noi devine/ noi, unul ce se topește ne scapă/ și unul care nu ne aparține”. Raportate la factorul temporal, „realiile” în cauză ar putea fi mai întîi prezentul, cel ce „devine noi”, asimilîndu-se nouă
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
dispersia valorilor, ei fraternizează implicit cu cititorul așa-zis civilizat, gâdilându-i și stimulându-i orgoliul de a se fi înălțat deasupra moravurilor cotidiene. De aici, teza celor două Românii, dar și cultul elitismului, profesat mai mult sau mai puțin programatic. În schimb, nimic din acest pact de simpatie cu publicul elevat - în dauna celor „necivilizați” - n-a stat în firea lui Octavian Paler. Dezgustul său față de societatea românească de azi s-a scăldat întotdeauna în apele mai largi ale scepticismului
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
formă interogativă, nu tocmai îmbucurătoare, este logică: „Dar de ce să ne temem că propria noastră identitate a fost creată prin copiere, prin imitare? De ce să ne temem că însăși ideea de identitate națională a fost copiată?” Acum, avertizați asupra hibelor programatice ale proiectului expozițional, vom fi cu atât mai mult tentați să mergem la muzeu, ca să descoperim Mitul Național, așa cum se configurează el la artiștii noștri, prin imitare. „Reaua-credință, mitocănia, șmecheria...“ Tot din revista 22 (nr. 41, 9 - 15 octombrie) semnalăm
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4261_a_5586]