628 matches
-
descria pe fiecare dintre ele în termeni generali (pentru a nu incomoda persoanele implicate). Aceste contradicții ar începe să capete sens în termenii teoriei prezentate. Rogers afirma că va dovedi (deși pentru moment aducea doar o probă) că, atunci când testele proiective se analizează, ca urmare a terapiei, chiar și elementele pe care cel orientat terapeutic le vede ca dovezi ale progresului său sunt percepute de cel avizat ca dovezi ale dezorganizării. Ar exista ordine în aparentul haos - dar ea nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Ion Ionescu de la Brad și Agricola Cardaș la comanda Ministerului Agriculturii. Munca de creație nu am considerat-o ruptă de activitatea pe care o desfășor la catedră de aproape treizeci de ani. Am predat mai multe discipline:Desen tehnic și proiectiv,Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Studiul compoziției pentru sculptură, Tehnici de transpunere a sculpturii, Restaurarea sculpturii, Decorativă generală și Anatomie artistică. Am coordonat practica de vară a studenților, organizând tabere de creație la Iași, Tg. Neamț, Suceava, Gura Humorului
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
încadrat în învățământ ca profesor, la Liceul C. Negruzzi din Iași; 1962 Se transferă la Institutul Pedagogic Facultatea de Arte Plastice, din cadrul Universității “A.I. Cuza” din Iași. Aici a pregătit generații de studenți predând mai multe discipline: Desen tehnic și proiectiv, Tehnici de transpunere a sculpturii, Desen artistic pentru sculptură, Studiul sculpturii, Anatomie artistică, Studiul compoziției pentru sculptură, Restaurarea sculpturii și Decorativă generală 1963 Expoziție interregională 1964 În colaborare cu artiștii plastici Corneliu Ionescu, Francisc Bartok a realizat o lucrare în
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare moderne, echilibrate și stimulative pentru elevi. 7.5. GRUPUL DE ELEVI: sintalitate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mai amplă a conceptului american este evidentă în cazul a ceea ce francezii numesc „proiect de întreprindere” (projet d’entreprise), ca instrument de construire a unei identități și de afirmare a specificității organizației (Migani, 1993). Acesta se constituie într-un instrument proiectiv mai clar decât misiunea exprimată à l’americaine, la care este mai evidentă o valoare reflexivă post factum. Pentru a-și îndeplini rolul de instrument explicativ, misiunea ar trebui să fixeze elementele de conținut destinate să transmită informațiile de interes
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cum vom vedea, cu marile stratageme folosite de autorul-regizor al spațiului romanesc. Filosoful francez postulează existența a două tipuri de mari povestiri ("grands récits") sau metanarațiuni ("métarécits") care legitimau cunoașterea în trecut. "Primul tip este mitic (tradițional), al doilea este proiectiv (modern). În culturile tradiționale, după cum arată antropologia religioasă, cunoașterea se legitimează prin referire la origini, la timpul primordial când au apărut lucrurile. Spre deosebire de mituri, metanarațiunile caracteristice modernității legitimează cunoașterea unui lucru nu în termenii trecutului, ci în cei ai viitorului
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
muncă". Ursula Șchiopu (coordonator În Dicționar de psihologie, Editura Babel, Bucerești, 1997, p.270, precizează că ergonomia este un domeniu multidisciplinar, tratat uneori Într-o optică prea Îngustă, alteori prea largă.În literatura de specialitate sunt utilizați termeni ca: "e. proiectivă" (cuprinde studii multidisciplinare privind proiectarea diferitelor mașini și procede tehnologice; "e. corectivă" (cuprinde studii necesare amliorării utilajelor și tehnologiilor existente; "e. de teren"; "e. de laborator", etc. Scopul ergonomiei este optimizarea activității; de a face mai confortabilă munca, de a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
globale. Problemele protecției mediului înconjurător nu schimbă nimic fundamental în relațiile internaționale. Regulile și legile dreptului internațional sunt ponderate de interesele naționale privind dezvoltarea. E drept, ideea de dezvoltare durabilă a adus o noutate în articularea discursului și în construcțiile proiective ale viitorului, dar fiecare stat național este preocupat în lumea reală de propriile beneficii și avantaje competitive și este greu de crezut că este posibilă o ordine care să maximizeze avantajele pentru fiecare stat în parte. Deși nu este obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aur ce va reveni apoi periodic, sub forme de mare diversitate. e. Platonismul și aristotelismul se completează reciproc, demersul lor spiritual poate fi conceput ca două tipuri de gândire, una a posibilului (Platon) și una a actualului (Aristotel), una predominant proiectivă, cealaltă constructivă. f. Platonismul și aristotelismul se și diferențiază: primul deschide drumul utopiilor pe care vor păși cu încredere Morus, Saint-Simon, Fourier, Orwell și inițiază cu aceeași forță experiența totalitară materializată în sec.XX, pe când al doilea a previzionat posibilitatea
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în cazul progresiei. Coerența locală nu generează în mod necesar un text coerent și la nivel global; coerența globală este asigurată de un principiu semantic integrator, definibil în termeni de macrostructură
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
metodei blocurilor funcționale complementare, și nu prin reducție la elementele substanțiale, energetice sau informaționale. Personalitatea este o dimensiune supraordonată, cu funcție integrativ - adaptivă a omului, care presupune existența celorlalte dimensiuni - biologică și fiziologică, dar nu este nici o prelungire, nici o imagine proiectivă a conținutului acestora. „Prima naștere a personalității” se leagă de momentul cristalizării „conștiinței de sine”, care presupune și raportarea critică la propriile acte de conduită, la propriile dorințe, prin comparare cu alții; aplicarea la sine a acelorași criterii, condiții și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a obiectivului strategic este favorizată de metodologia studierii viitorului, mult dezvoltată în ultimii 40-50 de ani și care, prin simplificări, recurge la următoarele categorii de metode <footnote Gâf-Deac, I. (1997), op. cit., p. 93. footnote> : intuitive (brainstorming, Delphi); explorative (cercetare propriuzisă); proiective (arbori de relevanță, procedee de optimizare); prognozare liniară și dinamică, metode decizionale, analize costbeneficiu, analize cost-ecoeficiență; metode recursive (simulare). Jocul scenariilor, în realitate o simulare a raportului dintre certitudinile și incertitudinile mediului în care este proiectat obiectivul strategic, nu este
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
trăirilor și sentimentelor”, este concentric, posesiv, incorporativ, senzitiv, perceptiv. - Verde-albăstrui reprezintă “elasticitatea voinței” și este: concentric, pasiv, defensiv, autonom, reținut, neschimbabil. - Roșu-oranj reprezintă “forța voinței” și este: excentric, activ, autonom, locomotor, competitiv, operativ. - Galben-strălucitor reprezintă “spontaneitatea” și este “excentric” activ, proiectiv, heteronom, expansiv, aspirativ, explorativ. În ceea ce privește culorile auxiliare, specialiștii spun că preferința pentru una din următoarele: gri, negru, maro este considerată ca indicând o atitudine negativă în fața vieții. Din această perspectivă însușirea culorilor de către copil este un aspect important al dezvoltării
Caleidoscop by Oana Agheorghiesei, Irina Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93500]
-
Roentgen, obținem o imagine confuză; privind-o pagină cu pagină o putem citi. Descoperirea stratigrafiei tridimensionale sau a anatomiei radiologice, permite privirea cărții pagină cu pagină. Reprezentarea întregului corp omenesc pe un singur film fotografic, bazându-se pe principiul geometriei proiective, metodă numită "achiziționare tomografică de imagini". Metoda a fost realizată prin introducerea de instrumente pluridirecționale, care se mișcă de pe un plan pe altul. În anul 1917, matematicianul australian Johann Radon 114 scria că o funcție poate fi reconstruită dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe modalități de raportare la realitatea sondată: perceptiv: „Ce impresie și-a făcut profesorul de limba română?” 17 proiectiv - prezumtiv: „Intenționezi să-ți schimbi opțiunea profesională făcută?” apreciativ - evaluativ: „Consideri că angajarea ta în activitatea școlară este satisfăcătoare?” motivator - explicativ: „Care crezi că sunt motivele care uneori te fac să nu înveți?” „De ce te pasionează electronica?” Pe baza datelor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
test ce pune în evidență: relațiile copilului cu părinții; relațile copilului cu frații; relațiile copilului cu alți membrii ai familiei; preocupările importante ale copilului; atmosfera familială; locul copilului în familie; raportarea copilului la mediul familial; speranțe, năzuințe neexprimate 33 TEST PROIECTIV DESENUL LIBER: ASPECTUL LINIILOR:( gradul de apăsare al liniilor) care pot fi: -apăsate puternic-efort excesiv pentru a crea o imagine, îndrăzneală; -foarte slabe, imprecise-timiditate; -mâzgălituri fără continuitate-dezechilibru motor. STRUCTURA GENERALĂ A DESENULUI:claritatea, repartiția culorii, a figurii în spațiu. urmează
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
introvertiți și mai submisivi și, de asemenea, prezintă mai multe probleme emoționale. Dată fiind această situație, E.S. Levine (1956) a selectat participanții în funcție de scorurile ridicate la QI , iar patternurile de personalitate ale persoanelor deficiente de auz, rezultate în urma aplicării Testului proiectiv Rorschach, au fost astfel sistematizate: (1) o subdezvoltare pronunțată la nivelul formelor conceptuale ale activității mintale; (2) o subdezvoltare la nivel emoțional; (3) o întârziere substanțială în înțelegerea dinamicii relațiilor interpersonale; (4) o perspectivă extrem de egocentrică asupra vieții; (5) un
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un test proiectiv, care dezvoltă instrumentul elaborat de Murray, Thematic Apperception Test. Analiza și interpretarea povestirilor pe care subiecții le scriu după ce vizualizează imagini timp de douăzeci de secunde este tehnica de măsurare care a determinat una dintre cele mai severe critici cu privire la
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Pornind de la nevoile de realizare și putere, autorii nu identifică diferențe de gen care să susțină limitarea postulatelor teoriei doar în raport cu persoanele de gen masculin. Cea mai severă critică adusă cercetărilor lui McClelland este însă cea legată de validitatea testelor proiective (Code și Langan-Fox, 2005), cu atât mai mult cu cât psihologul american consideră că motivele autentice se află la nivelul subconștientului, iar investigarea imaginației este singura modalitate de măsurare a acestora. Latham (2007) afirmă că nevoia de realizare, independentă de
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-urilor motivaționale la persoanele cheie din fiecare tip de organizație determină succesul acestora doar în cadrul organizației respective, fără a informa asupra posibilității de a obține succes în cadrul altui tip de organizație. Pentru măsurarea prezenței pattern-urilor motivaționale, Miner dezvoltă instrumente proiective. Cea mai cunoscută dintre acestea este scala aferentă organizației ierarhizate (Miner Sentence Completion Scale MSCS). De asemenea, pentru identificarea tipului de organizație conform clasificării propuse, autorul propune chestionarul The Oliver Organization Description Questionnaire (OODQ), instrument cu 43 de itemi dezvoltat
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Teoria lui Miner, dezvoltată în decursul a trei decenii a generat o serie de critici și controverse. Latham (2007) recunoaște meritul lui Miner în dezvoltarea studiului comportamentului organizațional, dar consideră că teoriile rolului prezintă limite, datorate în primul rând tehnicilor proiective: Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decenii a generat o serie de critici și controverse. Latham (2007) recunoaște meritul lui Miner în dezvoltarea studiului comportamentului organizațional, dar consideră că teoriile rolului prezintă limite, datorate în primul rând tehnicilor proiective: Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]