267 matches
-
studii, așa că până acum n-am respectat în fixarea temelor mele o succesiune de tip didactic. Ar trebui deci să studiez mai întîi anatomia și fiziologia, cel puțin timp de un semestru, ca să știu atât cât rezonabil se cuvine ca prolegomene ale filozofiei. Acestea sunt temerile mele. Căci direcția noastră se caracterizează printr-o conștiinciozitate care nu se mulțumește cu îndeplinirea doar exterioară a ceea ce se cere să reprezinți. Un titlu de doctor m-ar aranja într-adevăr cu lumea și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
nume delicate și poetice: „Floarea Neculeasă“ (poezie), „Terra Incognita“ (mi s-a părut, ficțiune), „Ora Leandrului“ (găzduia titluri de tipul Jurnalul unei copile bolnave), „Insula Paștelui“ (mi s-a părut, eseistică variată), „Noua Atlantidă“ (ultima operă publicată era Koenigsbergul Mântuit - Prolegomena la orice metafizică viitoare ce s-ar prezenta ca dublu sistem transcendental și știință a noumenului fenomenal). Pe toate copertele, emblema editurii, un pelican sub un palmier cu motto-ul „eu am ceea ce am dăruit”. Belbo fu evaziv și sintetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
moduri de gândire. De altfel, înțelegerea „în sine“lui nu este lipsită la Kant de unele mărci apofatice. Invocă de mai multe ori calea analogică de cunoaștere, numită și simbolică, atunci când este în joc ceva „cu totul altfel“ (gänzlich Ungleichartiges) (Prolegomene, § 57). Sau calea hi perbo lică, cele noumenale fiind considerate „obiecte hiperbolice“ (§ 45). În ceea ce privește sublimul, acesta produce sentimentul de absență a limitei și de înfricoșare (Ungeheuer, „monstruozitate“), încât scapă oricărei analogii (Critica facultății de judecare, § 26). Nu întâmplător sublimul kantian
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
artist care lucrează: ar fi de prost gust. Saloanele sunt prin urmare rezervate celor pe care distincția nu Îi amețește, tot așa cum fregatele sunt pentru cei pe care nu Îi apucă răul de mare. Dacă până acum nu ați respins prolegomenele noastre, trebuie să acceptați și toate consecințele care decurg din ele. Această doctrină va conduce la enunțarea unui aforism fundamental: XXXI În viața elegantă nu mai există nici un fel de superioritate: aici totul se tratează Între puteri egale. Cine este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Michel se ridică și ieși În oraș, sperând să nu Întâlnească pe nimeni; Într-adevăr, străzile erau aproape pustii. Își făcu niște Însemnări pe care avea să le regăsească peste vreo zece ani, când Își scria lucrarea cea mai importantă, Prolegomene la replicarea perfectă. În acest timp, Bruno Își ducea fiul la fosta lui nevastă; se simțea epuizat și disperat. Anne trebuia să revină dintr-o expediție Nouvelles Frontières În insula Paștelui sau În Benin, nu-și mai amintea; probabil Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aduce o poezie-confesiune, în care sufletul, palimpsest și el, se exprimă cu asupra de măsură, contabilizând datele vârsteilimită, cu inerenta oscilare între asumare și respingere a ceea ce conștientizează că e un dat și, totuși, nu poate să-l accepte impasibil. Prolegomene la singurătatea visătorului - Daniel Corbu: Poftiți, domnule Kafka! Daniel Corbu este unul dintre cei mai valoroși poeți români contemporani. Volumul său de versuri Poftiți, domnule Kafka! - PRINCEPS EDIT, Iași, 2010 - atestă apartenența poetului la postmodernism, în latura autentică a acestuia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
pus rămășag pe cuvîntul ăsta: cine să-l schimonosească mai abitir, ba să-i schimbe și genul". Tot pățitu-i priceput, a continuat Magda U.. Aceeași "incurie" făcea ca în prezentarea lui Iordan Datcu să se strecoare alte "sminteli de stampă": prolegomenele s-au transformat în prolegoneme, trăsăturile viabile în valabile etc., etc." Și Magda U. s-a despărțit abrupt de mine, cum i-i felul: "Ei, Iordana, toate vin și toate trec/ înainte, Gutenberg". "Așa să ne-ajute Dumnezil". Am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
condiția de a alege o valoare empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Minerva, București, 1983; Semne și simboluri, Editura Cronica, Iași, 1995; Istoria literaturii române. I. Epoca Junimii; II, Eminescu, Editura Geea, Botoșani, 1995; Eminescu și universul artei. Album, Editura A92, Iași, 1995; Eminescu și religia, Editura Timpul, Iași, 2000; Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru, Editura Timpul, Iași, 2003; Literatura și celelalte arte, Editura Timpul, Iași, 2005. Volum de versuri: Apocrife la Cartea Facerii, Editura Junimea, Iași, 2012. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1996), al Societății Culturale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
relația poezie-sacru și exegeza textelor eminesciene religioase din Eminescu și religia. Preliminarii la o temă de eminescologie (2000); subcapitolele despre valorificarea temelor religioase în diferitele limbaje artistice, din Literatura și celelalte arte (2005); în sfârșit, întregul volum intitulat Odiseea cuvântului. Prolegomene la o hermeneutică a textului sacru (2003), care materializa practic interesul constant al profesorului de la Literele ieșene pentru "aventura cuvântului" sacru. Chiar și pentru cititorii familiarizați cu opera sa critică, cea mai nouă carte semnată de Doru Scărlătescu, Apocrife la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cărei constituire adusese o contribuție hotărîtoare, a dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie" spunea el în lecția inaugurală -, "făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea, stimulat în efortul său creator de durerea pe care întregul popor o trăia în urma Dictatului de la Viena. Publică atunci Prolegomena la o educație românească (1941) și Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației (1944). Este reluată și dezvoltată ideea potrivit căreia obiectul educației nu-l constituie numai tînăra generație, ci întreaga națiune română, în scopul desăvîrșirii virtuților native ale
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939. 67. ONISIFOR GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de scrieri pedagogice, îngrijirea ediției OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977. Din primul său curs nu s-au păstrat decît două prelegeri, una publicată în Prolegomena la o educație românească, Cultura Românească, București, 1941. 68. O. GHIBU, " Încercare de expunere genetică a gândirii, devenirii și activității mele pedagogice", în vol. O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944. 69
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu principiul suprapunerii. Mai mult încă, sunt previzibile mari descoperiri în biologia conștiinței dacă vor dispărea gradual barierele mentale în raport cu noțiunea de niveluri de realitate. 2. ÎN CENTRUL DEZBATERII: TERȚUL INCLUS TERȚUL INCLUS ȘI NON-CONTRADICȚIA Principiul antagonismului și logica energiei Prolegomene la o știință a contradicției 1 reprezintă încercarea unei formalizări axiomatice a logicii antagonismului. Terțul inclus, cheia de boltă a filosofiei lupasciene, este, pentru prima dată în opera lui Lupasco, pe deplin prezent. Terțul inclus e cel care permite cristalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Lupasco, timpul este discontinuu, iar spațiul este și el discontinuu. Spațiul-timp cuantic este acela al celei de a treia materii, al fenomenelor cuantice, estetice și psihice 17. Ca un cercetător adevărat, Lupasco consideră însă că lucrarea sa nu constituie decît "prolegomene la o știință a contradicției"18. Așa se încheie Principiul antagonismului și logica energiei. Logica terțului inclus nu este doar o metaforă pentru un ornament arbitrar al logicii clasice, permițînd cîteva incursiuni aventuroase și trecătoare în domeniul complexității. Logica terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
o filosofie a contradicției, așa cum ni se spune, ci cu o filosofie identificatoare, ce se referă la contradictoriu"13. Concluzia lui Fondane este stupefiantă prin profunzimea ei premonitorie. Într-adevăr, abia în 1951 Lupasco publică Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției. Fondane a avut intuiția fundamentală a non-contradicției filosofiei lupasciene, văzută, ce-i drept, mai mult ca o eroare decît ca o calitate: Ce avea să facă Lupasco cu această imensă libertate pe care noua sa
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
afectivității. Afectivitatea și terțul inclus se află într-o relație de unitate a contradictoriilor. Afectivitatea fără terț inclus nu e decît un cuvînt gol. Fondane a murit prea devreme. În 1951, dorința sa era împlinită. Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției este o carte profetică și inaugurală: cu el, terțul inclus își dobîndește drepturile depline în filosofia contemporană. "Logica dinamică a contradictoriului se prezintă ca [...] logica însăși a experienței și, în același timp, ca experiența însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ibid., ediția română, pp. 20, 7, 14. 11 Stéphane Lupasco, Les Trois Matières, op. cit. , pp. 30-31. 12 Stéphane Lupasco, Le Principe d'antagonisme et la logique de l'énergie. Prolégomènes à une science de la contradiction (Principiul antagonismului și logica energiei. Prolegomene la o știință a contradicției), Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951. 13 Basarab Nicolescu, Le Tiers inclus. De la physique quantique à l'ontologie (Terțul inclus. De la fizica cuantică la ontologie), in Stéphane Lupasco L'Homme l'œuvre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile proxemice și parametrii verbali, care examinate împreună se constituie ca prolegomene la o semiotică a acțiunii. 8.2. Incidente în diacronia gestualității Literatura consacrată gestualității este imensă și provine din variate domenii, precum: etnografie, psihologie, antropologie, filosofie, istorie. Din multitudinea de aspecte am reținut cîteva, în acord cu preocupările semioticii actuale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la D.Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. 52. STAHL H. H, Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p. 317. 53. Ibidem, p. 329. 54. STOICA GEORGETA; GODEA IOAN, Muzeul Satului Ed. Museion, București, 1993, p. 17. 55. VULCĂNESCU MIRCEA, Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, București, 1997, p. 22. 56. STAHL H.H, Amintiri și gînduri, Ed. Minerva, București, 1981, p. 323. 57. Aproximativ 4, 5 ha. în acel moment, în prezent 14, 5 ha. 58. În revista Sociologie
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
București, 1991 VLĂSCEANU, L., Metodologia cercetării sociale metode și tehnici, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 VORONA, GHEORGHE CURINSCHI, Arhitectură, urbanism, restaurare, Ed. Tehnică, București, 1996 VULCĂNESCU, MIRCEA, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti", Ed. Eminescu, București, 1998 VULCĂNESCU, MIRCEA, Prolegomene sociologice la satul românesc, Ed. Eminescu, București, 1997 XANTHOUDAKI, MARIA (editor), LOCURI ALE DESCOPERIRII: MUZEELE ÎN SLUJBA PREDĂRII ȘTIINȚEI ȘI TEHNOLOGIEI, cu sprijinul Uniunii Europene în cadrul programului Socrates, 2003, pe www.museoscienza.org/smec ZAMFIR, C., Spre o paradigmă a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1160-84. . 1975. Form and Meaning in Fiction. Athens: University of Georgia Press. Frye, Northrop. 1957. Anatomy of Criticism. Princeton: Princeton University Press. [Frye.1972. Anatomia criticii. Trad. Domnica Sterian, Mihai Spăriosu. București, Univers.] Füger, Wilhelm. 1972. Zur Tiefenstruktur des Narrativen: Prolegomena zu einer generativen "Grammatik" des Erzählens. "Poetica" 5:268-92. Garvey, James. 1978. Characterization in Narrative. "Poetics" 7:63-78. Genette, Gérard. 1968. Vraisemblance et motivation. "Communications" 11:5-21. [Genette. 1978a. Verosimil și motivație. Trad. Angela Ion, Irina Mavrodin. In Figuri, pp.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
France. Hendricks, William O. 1973. Essays on Semiolinguistics and Verbal Art. The Hague: Mouton. Hernadi, Paul. 1972. Dual Perspective: Free Indirect Discourse and Related Techniques. "Comparative Literature" 24:32-43. Hjelmslev, Louis. 1954. La Stratification du langage. "Word" 10:163-88. . 1961. Prolegomena to a Theory of Language. Trad. Francis J. Whitfield. Madison: University of Wisconsin Press. [Hjelmslev. 1967. Preliminarii la o teorie a limbii. București: Centrul de cercetări fonetice și dialectale] Hochman, Baruch. 1985. Character in Literature. Ithaca: Cornell University Press. Holman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]