266 matches
-
344, p. 269; Fr. 346, p. 271. 17 Cf. Husserl, Ideen II / Ideas pertaining to a pure phenomenology and to a phenomenological philosophy, Second Book: "Studies in the phenomenology of constitution"; Section One: "The Constitution of Material Nature". 18 Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp, § 8, p. 140. 19 Cf. Husserl, Cercetări logice, II; îndeosebi Cercetarea a doua; Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi §6. 20 Cf. Gorgias, Fragmentul 2, în Filosofia greacă până la Platon, Vol. II, Partea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a phenomenological philosophy, Second Book: "Studies in the phenomenology of constitution"; Section One: "The Constitution of Material Nature". 18 Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp, § 8, p. 140. 19 Cf. Husserl, Cercetări logice, II; îndeosebi Cercetarea a doua; Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi §6. 20 Cf. Gorgias, Fragmentul 2, în Filosofia greacă până la Platon, Vol. II, Partea a 2-a, p. 460. 21 Husserl vorbește și în alte lucrări ale sale despre experiența antepredicativă. Cf. Ideen I
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofice. Logica, p. 85. 45 Principiile constitutive ale intelectului sunt, potrivit lui Kant: axiomele intuiției și anticipațiile percepției; iar cele regulative sunt: analogiile experienței și postulatele gândirii empirice. Cf. Critica rațiunii pure, (1994), "Analitica transcendentală". 46 Edmund Husserl, Cercetări logice I. Prolegomene la logica pură, p. 349. A se vedea, pentru această problemă, Capitolul XI: Ideea logicii pure, §69 §70. 47 Cf. Mircea Florian, "Indice terminologic al Organonului", în Aristotel, Organon, IV. Gheorghe Vlăduțescu, O enciclopedie a filosofiei grecești, art. "analitica"; "dialectica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
suficiente este deci fundamentul experienței posibile, adică al cunoașterii obiective a fenomenelor din punctul de vedere al raportului lor în succesiunea timpului." CRP, II, p. 212. 119 CRP, II, p. 228. 120 Pentru problema intuiției categoriale, a se vedea Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp; îndeosebi "Partea pregătitoare", Cap. II. 121 "Categoriile pure fără condițiile formale ale sensibilității, au numai o semnificație transcendentală, dar nu au folosire transcendentală, fiindcă o asemenea folosire este imposibilă în sine, întrucât sunt lipsite de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Apriori-ul este ceea ce, în cuprinsul a ceva, este mereu anterior"; Apriori este un termen care implică ceva precum succesiunea ..."; apriori-ul este "un caracter al ordinii de constituire în cuprinsul ființei ființării, în structura de ființă a ființei." Heidegger, Prolegomene la istoria conceptului de timp (PICT), § 7 "Sensul originar al apriori-ului", pp. 131-135. 164 "... predicația este în mod primar o explicitare a ceva dat dinainte, și anume o explicitare ce pune în evidență. (...) Punerea în evidență înțeleasă ca enunț
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proiectului, în această nouă cercetare a fost cooptat și tânărul student documentarist Lucian Băicianu, student al Facultății de Litere, specializarea românăfranceză, care a contribuit la documentarea anilor 2004 - 2010, precum și ocazional, masterandele Oana Zamfirescu, Dutcă Mădălina Andreea și Daniela Burlacu. PROLEGOMENE LA O ȘTIINȚĂ A DIDACTICII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE Urmărind interesul justificat și continuu - de la apariția disciplinelor științifice „limba română” și „literatura română”, precum și „metodica predării limbii și literaturii române” - pentru profesionalizarea predării ei ca limbă maternă națională, în școala
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
exprimării orale și scrise; Th. Hristea, Vocabularul, frazeologia și cultivarea limbii; Olga Duțu, Dezvoltarea comunicării orale la copii; Elena Barborică, Din istoria unor construcții frazeologice; Angela Bidu-Vrănceanu, Probleme de vocabular în manualele școlare; Mioara Avram, Gramatica și vocabularul; B.Cazacu, Prolegomene la interpretarea lingvistică a textului; Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Adresarea și referirea în comedia românească]. în: AA, 31, 1982, anul 115(1981), p. 62-63. [246] SIMION, MAGDALENA, MIHĂILĂ, MARIA, VĂCARU, CRISTINA, Aspecte ale predării antonimelor din domeniul medical, IM, .77-79. [247] SIRETEANU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Iași, 2005., 215 pag. [142] SECRIERU, MIHAELA; GUȘU, VIRGINIA, Curentul subteran al “excelenței” subminează reforma conținuturilor la literatura română, în vol. Perspective în învățământul românesc, al Simpozionului național de didactică, ediția a II-a Botoșani, aprilie, 2005. [143] SECRIERU, MIHAELA, Prolegomene la o știință a didacticii limbii române, Revista Inițieri didactice, nr. 1-2005, Iași, p. 7-11. [144] SECRIERU, MIHAELA, Posibilități de modelizare a pregătirii inițiale a studenților prin didactica limbii române, Revista Inițieri didactice, nr. 1 2005, Iași, p. 21-29. [145
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Francmasoneria și tainele divine / 298 Pasajul nostru în vid, poesia / 300 21. Erravi sicut ovis perdita / 307 Ritual și antropologie / 307 Rețeaua umană unitatea conectată cu Universul / 309 Memoria subconștientului liric / 313 Târgul cu umbrele / 318 22. Homo cogitus / 323 Prolegomene pentru alt univers / 323 CHRYSOPEEA ȘI SIMBOLISMUL INȚIATIC ÎN ARTA REGALĂ 23. Puterea magică a tainei / 333 24. Lumina între falii și armonie / 342 Haos și cosmos / 342 Arta filosofică / 351 25. Misticismul și geneza artei / 358 Geneza aurorei / 358
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
atunci, de ce virtuțile sunt atât de fragile? Ele pot rămâne sprijinul umanității doar prin credința că prin ele așteptăm minunea, adică lumina dezvăluită, ridicarea vălului lui Isis, văzându-le ceea ce sunt esența lui Dumnezeu Însuși, emanația Sa eternă și trainică. Prolegomene pentru alt univers Și tot ce veți cere cu credință în rugăciune, veți primi 842. Încheierea este dintotdeauna un început, un cuvânt explicativ înaintea unei lucrări a cărei planșă de arhitectură urmează și cuvântul sacru. Mă aflu deja în fața unui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
realizărilor; la o alăturare, vie și întreaga, a politicii constructive, de particularitățile organice ale Nației. Naționalismul trece acum, cu acest Statut și în limitele legii fundamentale, dela o pură mișcare spirituală și dela un militantism protestatar, la perioada de organizare. Prolegomenele mișcării naționaliste capătă drumul organic al destinului român. O nouă ordine de Stat se încheagă, în marginile constituționale, care a impus legilor speciale organizarea priorității intereselor naționale, adică domnia Națiunii în forțele ei creatoare și în impulsurile ei morale. Națiunea
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
și minuțioasă, fără a fi ostentativă, autoarea lucrării « Creația pianistică a lui Claude Debussy, între concept și interpretare » dezvoltă o multitudine de trasee intelectule, culturale în lucrarea sa profund motivată ca demers al cercetării aplicative. Astfel, dintr-un bun început, Prolegomenele imaginează un mozaic de aspecte contextuale capabile să justifice mediul cultural european în care se va fi integrat Debussy și - totdată, să argumenteze neîncetata actualitate a artei sale pianistice, sintetic integrată în suma entităților artistice (literare, plastice, multiplu timbral muzicale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Blitikrieg din noaptea de 9 septembrie 1940, Biblioteca devenise aproape inaccesibilă. Am reluat însă lucrul îndată ce m-am instalat într-o pensiune modestă (alta nu se găsea) din Oxford. Acolo am început să redactez prima parte a "tetralogiei", sub titlul: Prolegomene la Istoria comparată a religiilor. O scriam în românește, pentru că speram s-o închei destul de repede ca să poată fi publicată într-una din celebrele colecții inaugurate de profesorul Alexandru Rosetti la Editura Fundațiilor Regale. După ce-am fost transferat la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Regale. După ce-am fost transferat la Legația din Lisabona (în februarie 1941), am întrerupt redactarea, fiind prins de alte lucrări mai urgente: Os Romenos, latinos do Oriente, Lisboa, 1943; Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943. Dar am reluat Prolegomenele în ultimii ani petrecuți în Portugalia (1944-1945), și am continuat redactarea puțin timp după ce-am ajuns la Paris (septembrie 1945). Cum profesorul Georges Dumezil mă invitase să țin un curs la catedra lui de la Ecole des Hautes Etudes, am
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
semiotice Prefață de Aurel CODOBAN INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: Eminescu, publicistică, limbaj politic, analiză semiotică Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. (C. Noica) Cuprins Prefață (Aurel CODOBAN) / 9 Prolegomene / 11 Capitolul 1. Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării / 15 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități / 15 1.2. Cadrul conceptual al analizei limbajului politic / 19 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor de putere / 34 1
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
292. 525 Mihai Eminescu, Opere X, p. 268. 526 Mihai Eminescu, Opere XIII, p. 214. 527 Mihai Eminescu, Opere X, p. 441. 528 D. Irimia, "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, 1990, p. 5. -----------------------------------------------------------------------2 1 4 3 10 Prolegomene 9 9 AUREL CODOBAN Prefață LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Prolegomene 62 91 17 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic 92 67 LIMBAJUL POLITIC EMINESCIAN Publicistica eminesciană
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
condiția de a alege o valoare empirică convenabilă pentru energia medie de excitație E, figurând în această ecuație"2. Ultimul capitol sintetizează principalele rezultate obținute 3. George Manu este și autorul unei lucrări importante pentru cercetarea științifică, un fel de Prolegomena la fizica nucleară, ce reliefează fundamentul experimental pe care s-a construit știința nucleului atomic. Prin urmare, contribuțiile științifice ale lui George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1999) punând accentul asupra rolului confesiunilor religioase în proiectul european, îndeosebi asupra specificului Sud-estului european. Autorul militează pentru reflecția asupra gândirii sociale a Bisericii, în contextul unui postmodernism secularizat și a unui raționalism endemic. Acest volum se constituie într-o prolegomena la o elaborare serioasă și fecundă a unei teologii politice care să aibă drept referință obligatorie tradiția răsăriteană și care să țină cont de noile provocări la care Biserica și societatea, depotrivă sunt supuse. Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin Genul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, 2005. Vulcănescu, Mircea, Opere (I-II), București, Editura Univers Enciclopedic, 2005. Vulcănescu, Mircea, Spre un nou medievalism economic. Scrieri economice, București, Editura Compania, 2009. II. Lucrări speciale Albertoni, Ettore A., Doctrine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept [al subiectului], îi aparține totuși" (CRP p. 57) nu mai poate fi experiența, ci "trebuie să se ceară... ajutorul intuiției, căci numai prin mijlocirea ei este posibilă sinteza" (Prolegomene, p. 66; CRP, p. 61). Cum aceste judecăți sunt a priori, intuiția pe care se sprijină nu este empirică, ci pură. Dar ce sunt aceste intuiții pure? Pentru a răspunde la această întrebare, Kant se folosește de doctrina idealismului transcendental
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ceea ce e cerut de natura oricărei certitudini apodictice), au ajuns la convingerea că și principiile ar fi cunoscute pe baza principiului contradicției" (CRP, p. 59) iar aceasta este clar greșită. După Kant, "nici una dintre axiomele geometriei pure nu este analitică" (Prolegomene, p. 66). Pentru a arăta asta, el ia drept exemplu axioma că "linia dreaptă este linia cea mai scurtă care unește două puncte." Pentru a fi analitică, ar trebui ca în această judecată conceptul unei linii drepte între două puncte
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dintre acestea stă la baza cunoașterii filosofice, iar cealaltă stă la baza cunoașterii matematice. Am ajuns astfel la ceea ce Kant consideră a fi esențial pentru cunoașterea matematică: "nu pot înainta câtuși de puțin prin concepte, ci întotdeauna prin construirea conceptelor" (Prolegomene, p. 67). Acestea fiind spuse, să revenim la problema de la care am plecat. Ce a stârnit toată această discuție a fost încercarea noastră de a afla dacă putem ajunge la o teoremă matematică doar cu ajutorul analizei conceptuale. Am văzut că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematica să fie aplicabilă la lumea empirică? Dacă luăm cazul geometriei, răspunsul este următorul: "spațiul, așa cum îl gândește geometrul, este tocmai forma intuiției sensibile pe care o găsim a priori în noi și care conține temeiul posibilității tuturor fenomenelor exterioare." (Prolegomene, p. 89). Cum spațiul, înțeles ca formă a sensibilității, este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor, cunoașterea la care ajunge geometrul în legătură cu acesta va fi valabilă și despre tot ce poate fi întâlnit în spațiu. Putem dezvolta considerații
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
On the nature of mathematical truth", American Mathematical Monthly, vol. 52. Horgan, T. 1984 "Science normalized". Horgan, T. 1987 "Science normalized properly". Kant, Immanuel 1998 Critica ratiunii pure, Editura IRI, București (trad. Nicolae Bagdasar și Elena Moisiuc). Kant, Immanuel 1998 Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, Editura All (trad. Mircea Flonta, Thomas Kleininger). Kennedy, H.C. 1972 "The Origins of Modern Axiomatics: Pasch to Peano", The American Mathematical Monthly, vol. 79, pp. 133-136. Kitcher, Philip 1975
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
termenul tehnic pentru axiome folosit de Kant este Axiomen, acesta numind la pagina 75 o teoremă a geometriei euclidiene "principiu" ("fundamental proposition"). Această interpretare nu este posibilă dacă avem în vedere acest fragment așa cum apare el în traducerea românească a "Prolegomenelor". Aici aflăm că "Plecându-se de la faptul că raționamentele matematicienilor se desfășoară toate potrivit legii contradicției... s-a crezut în mod greșit că și axiomele matematice au fost descoperite tot pe baza legii contradicției. O judecată sintetica poate, ce-i
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]