521 matches
-
și atitudini literare, introd. edit., București, 1975; Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice, introd. edit., București, 1976; N. Iorga interpretat de..., pref. edit., București, 1979; Aesthesis carpato-dunărean, postfața edit., București, 1981; Mircea Eliade et les horizons de la culture, Aix-en-Provence, 1985; De la proletcultism la postmodernism, București, 2002. Ediții: Mihai Ralea, Scrieri, IV-VII, București, 1988-1989. Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 242-245; Georgescu, Printre cărți, 76-80; Ileana Vrancea, Confruntări în critica deceniilor IV-VII, București, 1975, 299-300; Georgescu, Volume, 119-123; N.Tertulian, Perspective contemporane, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
concesii pe care autorul le face comandamentelor noului regim politic: acțiunea e plasată în mediu rural, personajele - unele, totuși, abil conturate - conlucrând la alfabetizarea și comunizarea celor mulți (există aici și pagini de un realism care ar putea rezista); poncifele proletcultismului devin însă determinante. Sub semnul lui Homer, romanul Cetatea de pe stânca verde (1959) demonstrează abilitatea lui A. de a percepe simpatetic neliniști și pasiuni adolescentine, punând în scenă revelațiile personajelor, studenți care lucrează pe un șantier arheologic. În N. Bălcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
teme de un nou val de tăcută nemulțumire. El trebuie să știe, la această oră, că soția sa este nedorită, ba chiar antipatizată. I-a conferit, printre altele, și conducerea sectorului cultural, pe lângă cel al cadrelor, și rezultatele se văd: proletcultismul revine, teroarea ideologică, clișeele anilor 50 reînvie. Manea Mănescu este destinat menținerii acestui echilibru între setea de putere încă nesatisfăcută a doamnei Ceaușescu și iluzia atotputerniciei soțului ei, în contextul unei nemulțumiri generale, atât de ordin material, cât și spiritual
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în 1968, editorial, cu volumul A fi, urmat de Umbra punților (1970), Starea a treia (1974) și Țara somnului (1994). A apărut cu poezii în antologiile: O mie și una de poezii românești (1997) de Radu Cârneci; Poezia română după proletcultism (2000) de C. Abăluță. A fost tradus în limba franceză (Bruxelles, 1972), în limba greacă (1974) și în Anthologie de Poesie Roumaine Contemporaine de George Astaloș, în 1999. În 1968 a înființat grupul de poezie Lunar II. Pentru merite literare
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
scaun! Îmi era sincer milă de el, văzându-l pierdut fără scaunul lui de decan. Nu știu ce a crezut despre spectacol, nu l-am văzut la sfârșit. A dispărut și până azi mă Întreb de ce a ales exilul acest pilon al proletcultismului? Poate a făcut-o din dragoste. Credea În talentul de poetă al soției și a sacrificat totul pentru ca ea să scrie versuri „În libertate“...? E foarte interesant cum am ajuns să ne formăm, să fim ce suntem. Când eram la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un întreg, ceea ce m-aș bucura să constate și cititorii. G.D. Prezența vechilor scriitori Am vorbit mai demult despre faptul că generația mea literară nu a polemizat, în perioada începuturilor, cu generația dinaintea ei, aceea care a furnizat numeroase cadre proletcultismului. Nu avea cum să o facă, în condițiile controlului absolut al presei și ale protecționismului de care se bucurau, în epocă, slujitorii zeloși ai realismului socialist, săritori imediat să execute orice „comandă socială“ le-ar fi venit de sus. Cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Reîncepuse cu traduceri din poeți străini, dar îi apăruseră, în Gazeta și în Luceafărul, și câteva poeme proprii, din lotul acelora care vor compune volumul Aventuri lirice, tipărit în 1963. La începutul anilor ’50, Geo Dumitrescu plătise și el bir proletcultismului, mai ales în Flacăra, publicație care înlocuise în 1948 Revista literară, până când, regăsind cadența non conformismului structural, „a ieșit din rânduri“. („A intra în rânduri“ era un slogan mobilizator de care se uza în epocă.) Gestul i-a fost pedepsit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre trecutul imediat, de bună seamă, cufundat în noaptea proletcultismului, ci spre trecutul cultural antebelic, care ne apărea scăldat în îmbietoare lumini. De fapt, nici nu eram prea depărtați în timp, atunci, de acel trecut antebelic, prelungit, de altfel, ca spirit, și în anii războiului, și chiar și în primii
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
e aproape un argument împotriva existenței lui Dumnezeu. * În 1915-1916, deci în plină desfășurare a primului război mondial, Serghei Esenin scrie câteva din poeziile sale despre animale: Vaca, Cântecul cățelei, Vulpea... Păcătuind prin evazionism, s-ar fi spus în limbajul proletcultismului ce încă nu fusese inventat, întorcându-și fața de la măcelul în toi pe fronturile care brăzdau Europa. Demonstrând, de fapt, cu geniul său uimitor, de o prospețime matinală și totodată bolnav, blestemat, că suferința e una și indivizibilă. Că prețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
primăvara lui 1990, că modelul japonez sau suedez cu care se lăuda Iliescu va ajunge spre anul 2000 să se evidențieze ca o nouă revo‑ luție culturală de tip chinez, pentru că ideologia de la bază era a SĂptămânii lui Eugen Barbu, proletcultismul. În anul 2000 Vadim, colaboratorul cel mai apropiat al lui Barbu, a intrat în turul doi ! MĂrturisesc că, spre deose‑ bire de dumneavoastră, sunt unul dintre cei care s-au îmbătat cu apă rece crezând că Piața Universității repre‑ zintă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Buzăului", 1979, nr. 484/7 septembrie Muntean, George, V. Voiculescu și fabulosul folcloric, în „Viața Românească", nr. 2/1970 Muntean, George, V. Voiculescu — dimensiunea autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în ceea ce privește lirica lui erotică. Dintr-un sentiment de fraternitate și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de ani de la întemeierea revistei „Echinox”, P. publică Efectul „Echinox” sau Despre echilibru (2003; Premiul Uniunii Scriitorilor), o scriere care trădează în autorul ei un sentimental, numai că, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
ce stă sub semnul sacrificiului de sine. Poetul își asumă riscul de a restaura un edificiu liric degradat de seisme ideologice, de a-l reintegra în patrimoniul literaturii române. Insurgența lui scoate poezia din chingile „spiritului revoluționar” la modă, specific proletcultismului. Una dintre consecințele importante ale acestui efort, deopotrivă temerar și pieziș, a fost apariția, în deceniul al șaptelea, a unui val nou în lirica românească, o promoție de tineri poeți pe care comentatorii au numit-o chiar „generația Labiș”, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
bine, ne îmbrăcam la mâna întâi (adică nu cu haine transformate). Părinții mei progresau profesional. Sentimentul disoluției, al regresului, îl aveam doar la întoarcerea la satul bunicilor. Am prins o perioadă de școală pe care aș numi-o de grație. Proletcultismul ieșea pe ușa din dos. Marii clasici ai literaturii române se întorceau în manuale. Se publicau primele romane despre obsedantul deceniu și o mulțime de traduceri din literatura clasică și contemporană universală. N-am făcut nici măcar o oră de istorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar” (Aurel Baranga), „Cronica ideilor”, „Cronica socială”, „Probleme de literatură contemporană”. Discursul estetic se diluează pe parcurs, apropiindu-se de retorica triumfalistă ce prefigurează proletcultismul. De altfel, O. prezintă o radiografie a tranziției de la estetica avangardistă, suprarealistă, la expresia de tip realist-socialist. Redactorul-șef își menține scrisul între limitele esteticului, în schimb atitudinea colaboratorilor este mai puțin consecventă. Se întâlnesc, astfel, aici Nina Cassian, influențată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
și recenzia de carte îmbrățișează fenomenul literar românesc cvasiintegral, încercând să corecteze ignorarea unor cărți și scriitori în țară și practicând critica obiectivă, nesupusă rigorilor din documentele de partid ce ținteau, în anii ’70-’80, dacă nu o „întoarcere la proletcultism”, cel puțin „un nou compromis cu adevărul” (Monica Lovinescu, Noua gardă a compromisului). În rubrici precum „Semne bune”, „Actualitatea literară”, sunt semnalate aparițiile editoriale din țară, alte spații găzduind comentarii critice pe marginea scrierilor lui Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Geo Șerban, Trista soartă a lui G. Călinescu, „22”, 1993, 23; Simion, Mercuțio, 80-83; Petre D. Anghel, Rodica Pandele, „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” de G. Călinescu. Dosarul critic, București, 1993; Zaharia-Filipaș, Retorică, 117-151; Chihaia, Mărturisiri, 102-109; Nițescu, Proletcultismul, 188-209; Florin Mihăilescu, Posteritatea „Istoriilor” călinesciene, ST, 1995, 4-5; G. Călinescu, DRI, I, 276-280; Mănucă, Analogii, 184-188; Gheorghe Grigurcu, Însemnări despre G. Călinescu, CL, 1996, 5, 9, 10; Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
pe care se grefează influența prozei teziste a momentului, moralizatoare și așa-zis formativă. Cartea care o impune în epocă, Inimoșii (1953), e vizibil marcată de efortul scriitoarei de a se debarasa de unele clișee deformante, proprii „îndreptarului” literar al proletcultismului. Tentativă nereușită, de vreme ce, dincolo de sprinteneala scriiturii, de opțiunea pentru intriga polițistă, narațiunea și personajele ilustrează cum nu se poate mai explicit „valorile”, „codul” educației în spirit comunist, impuse celor mici. Bunăoară, în consonanță cu lecția despre „cum am devenit stahanovist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
în genere, cât și mișcării noastre cultural-artistice, o orientare precisă, un puternic și dinamizator impuls creator, odată cu limpezimea multor probleme cu care se confundă, la noi și în lume, contemporaneitatea.“ (Teatrul, 9 septembrie 1978) BRATU Horia, critic literar, reprezentant al proletcultismului Misiunea criticului reperist (nota V. I.) „Criticul literar azi, la noi, trebuie să fie responsabil într-un grad mai înalt decât oricând. El are o funcție socială precisă, în cadrul construcției culturale a socialismului. El se integrează într-un front unitar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
luptei eroice a clasei muncitoare. Responsabilitatea scriitorului socialist presupune deci angajarea totală, și în text, și în subtext, a conștiinței sale în marile teme ale istoriei și ale umanismului socialist.“ (Flacăra, 17 august 1978) MORARU Nicolae, critic literar, reprezentant al proletcultismului „Dès lorsque la classe ouvrière, que les travailleurs détiennent le pouvoir, la promotion, le développement de la culture deviennent un trait de la politique d’Etat, partie intégrante de la stratégie révolutionnaire, une composante précieuse de la transformation sociale concrète visant l’édification du
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care nu avea habar că e vorba de o lucrare în curs de apariție! Celor care au fost nemulțumiți de lipsa unor nume în Antologie, le indicăm, pentru completarea listei de lăudători, excelentul volum al lui M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului - Dialectica puterii (Editura Humanitas, 1995)1 și, bineînțeles, masivele volume omagiale. Vor găsi acolo material 1. M. Nițescu observă cu finețe, în spiritul lui Virgil Ierunca: „Oportunismul și slugărnicia multora dintre intelectualii noștri constă în faptul că, abia lansat cuvântul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru anul editorial 2003, am în faza finală un Dicționar al poeților români de azi, iar pentru Editura Profile Publishing am în lucru ediția a doua a monografiei Dimitrie Stelaru. Fănuș Neagu Am muncit din răsputeri să scap de mizeriile proletcultismului. Am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băeșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a. Nu-mi fac bilanțul. Poate, numai uneori, când mi-e frică de moarte A.B.Sunteți directorul Teatrului Național din București, stimate Fănuș Neagu... Încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
într-o oarecare măsură, proletcultist. În volumul meu de debut sunt doar două povestiri bune, restul sunt niște chestii ratate, dar simțeam că zestrea primită de la părinți, de la strămoși, trebuia dezvoltată. Am muncit din răsputeri să scap de toate mizeriile proletcultismului. A.B.Ce prietenii v-au marcat în viață? Foarte multe. Nu pot să amintesc decât puține nume, nu am avea spațiu pentru toate, am fost strâns legat de Nicolae Labiș, Nichita Stănescu, Băieșu, Raicu, Cosașu, Grigore Hagiu ș.a., a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ajunseseră în poziția de a avea manuscrise premiate în ideea editării la Fundație, la "Forum". Tipărirea acestora n-a mai avut loc, căci sfârșitul lui 1947 a coincis cu consolidarea dictaturii comuniste la noi, manifestată în cultură sub forma impunerii proletcultismului și a cenzurii draconice. A.B.În "Revista Cercului literar" din 1945 ați publicat număr de număr articole și cronici despre Caragiale, Eminescu, Eugen Lovinescu, Vladimir Streinu, Perpessicius, Constant Tonegaru etc. Cum apreciați azi scrisul dumneavoastră de atunci? De vreme ce le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ana Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura „rezistenței”), periodicul alunecă treptat într-un proletcultism agresiv, al cărui principal exponent a fost N.N. Munteanu, semnatar al unor texte cu titluri elocvente: De la modernism la poezia nouă socială, Noua orientare a literaturii noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un caracter dirijat ideologic au și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]