1,268 matches
-
relatează acțiunea. Fiecare capitol poartă numele personajului prin prisma căruia e relatată acțiunea (de ex. "Bran," "Catelyn," "Daenerys"), aceasta sărind înainte și înapoi între personajele principale. Acțunea din "Urzeala tronurilor" este povestită din perspectiva a 8 personaje și a unui prolog în care apare un alt personaj. "Urzeala tronurilor" și romanele ulterioare ale seriei "Cântec de gheață și foc" au fost adaptate într-un serial de televiziune de la HBO, în benzi desenate, cărți de joc, jocuri pe tablă sau video. Producătorii
Urzeala tronurilor () [Corola-website/Science/321667_a_322996]
-
planul Sufletului Suprem, care dorea ca oamenii legați puternic de el, cum erau cei din Basilica, să se răspândească printre cei pe care nu îi mai controla, amânând momentul în care întreaga planetă Harmony avea să îi scape din mână. Prolog Epilog "Publishers Weekly" consideră cartea „o minunată continuare a unei serii ce promite să depășească popularitatea lui Ender”, iar publicația "The Denver Post" o califică drept „o realizare de excepție marca Orson Scott Card și un exemplu perfect pentru care
Chemarea Pământului () [Corola-website/Science/320347_a_321676]
-
apărut în Marea Britanie cu titlul "The Silver Locusts" (1951) și cu un conținut ușor diferit. În unele ediții a fost adăugată povestirea "The Fire Balloons", fiind omisă în schimb "Usher II". În traducerea spaniolă povestirile au fost precedate de un prolog scris de autor argentinian Jorge Luis Borges. În 1963, cartea a fost publicată ca parte a programului Time Reading, cu o introducere semnată de Fred Hoyle. În 1979, Bantam Books a publicat o ediție broșată comercială care conținea ilustrații realizate
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
recăsătorească, așa cum ne promite titlul. Iar interpreții sunt repuși în situațiile din filmul precedent pentru a face ceea ce așteaptă de la ei publicul, pe o tramă superficial vioaie, la nivelul unui colaj de momente TV. Secv. rapel: rezumatul primei părți, din prolog, tratat în maniera unei comedii mute.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 12 iunie 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Căsătorie cu repetiție" care a fost inclus în seria „Mari Comedii Românești”.
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
() este primul volum al trilogiei "Stăpânul Inelelor", scrisă de către J. R. R. Tolkien. Volumul are loc în universul fictiv Pământul de Mijloc. A fost publicat pentru prima dată pe 29 iulie 1954 în Regatul Unit. Volumul are un prolog intitulat " Cu privire la hobbiți și la alte lucruri", care este urmat de cărțile întâi și doi. Cele trei volume ale trilogiei "Stăpânul Inelelor" sunt divizate în două cărți mai mici, formând șase cărți în total. Cartea I din "" începe în Comitat
Frăția Inelului () [Corola-website/Science/311485_a_312814]
-
care intuiește că o va duce cu Casa Tyrell și eforturile depuse pentru capturarea lui Tyrion vor slăbi regatul, ușurându-i misiunea lui Aegon. Povestea este narată din punctul de vedere a 18 personaje diferite, incluzând două personaje minore în prolog și epilog. Toate personajele principale - în afara a două dintre ele - au fost anunțate înainte de lansarea cărții. În Nord: În continentul estic Essos: În Sud: Capitolele câtorva personaje, printre care sunt incluse Sansa Stark, Samwell Tarly, Aeron Părumed, Arianne Martell și
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
două despre Arianne pentru următorul roman, "Winds of Winter", și că a transferat două capitole cu Cersei din acel roman în "Dansul dragonilor". Pe 7 august 2010, Martin a confirmat că a terminat capitolele a opt personaje din roman, excluzând prologul și epilogul. La convenția New York Comic Con din 10 octombrie 2010, editorul Anne Groell de la Spectra a anunțat că Martin mai are de terminat doar cinci capitole, unele porțiuni ale acestora fiind deja scrise. Ea și-a exprimat speranța de
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]
-
În anul 1969 a fost lansată o ecranizare a "Omului ilustrat", în regia lui Jack Smight, cu Rod Steiger, Claire Bloom și Don Dubbins în rolurile principale. Filmul conține ecranizări după "Stepa", "Ploaia nesfârșită", "Ultima noapte a lumii" și extinde prologul și epilogul prin intermediul unor scene intermitente și flashback-uri care descriu cum au apărut ilustrațiile. Un documentar scurt, "The Making of The Illustrated Man", detaliază procedeele folosite pentru a acoperi trupului lui Steiger cu tatuaje și arată pregătirile făcute de
Omul ilustrat () [Corola-website/Science/326833_a_328162]
-
de aceeași factură, al lui Felix Aderca, cel care a tradus în românește piesa futurologică R.U.R., a scriitorului ceh. Și apoi, în aceeași arie de interes se situează problema avatarurilor romanului Orașe scufundate. Elementele de paratext (titlu, prefață, prolog) ce-l escortează, întâlnite numai în forma princeps, apărută în revistă ("Realitatea ilustrată", 1932), suprimate sau prefăcute până la forma publicată în volum sunt expresive pentru personalitatea autorului. Reactualizarea acestor detalii este la fel de importantă pentru istoria literaturii, cât și pentru cunoașterea
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
este dezvoltată captivant o temă ce pare să vină în continuarea conținuturilor literaturii S.F. a lui Karel Čapek. Chiar dacă nu reia nimic precis dintre subiectele lui Čapek, Aderca ține să-și însușească ceva, din admirație. în varianta din revistă a "Prologului", soția "operatorului de cinematograf", cel care își povestește aventura onirică (materie a romanului), se numește Carel. Pe brațul ei "bărbatul și-a lăsat, obosit, capul" ca să poată cădea în visare, după ce o prevenise asupra preocupărilor lui privitoare la viitorul umanității
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
o planetă înghețată. El visează ceva ce nu este încă, dar spre care se îndreaptă umanitatea lovită de degenerescență, un proiect probabilistic. Am rememorat tema determinați de construcția romanului pe schema unei spirale lărgite. în Provocare tema e anunțată, în "Prolog" e dezvoltată rezumativ, iar în visul - conținut al romanului e augmentată în largă desfășurare epică. în ediția princeps a romanului, căutătorul Aderca înlocuiește provocarea "omului de știință" cu provocarea venită de la un filosof, deci un alt tip de cauțiune, mai
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
e un răspuns. Epigraful, ca semn cultural al conținutului romanului, nu e interpretat și nici măcar amintit de Călinescu, ori de Crohmălniceanu, care reformulează titlul (Orașele scufundate, 1966), mărturisind că aceasta ar fi fost voința autorului, în eventualitatea reeditării. Și în Prolog apar schimbări de nume, de timp și loc ale "acțiunii", dar semnificația lor e minoră. Ceea ce în analiza, plină de nuanțe, îi apărea lui Călinescu numai "un basm futurist", păstrând termenul din epigraf, se citește astăzi cu teama unei profeții
Avatarurile unui roman by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Memoirs/11979_a_13304]
-
-se într-un antagonism armonios. Personajele sunt bine creionate, determinând cititorul să se teamă pentru ele, pentru ca în clipa următoare să le aclame. [...] Singura mea plângere în legătură cu romanul este că, atunci când ajungi la final, ai impresia că ai citit un prolog lung”.
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
Nicopolei de români și Sorin sau tăierea boierilor la Târgoviște sunt două narațiuni în care nu subiectul istoric formează partea principală, ci un subiect imaginat. Sorin este o compunere pe jumătate epică, pe jumătate dramatică. Ea se începe printr-un prolog, în care Herman, medicul curții, dezvoltă ideea neputinței omenești de a pătrunde tainele firii, idee inspirată după Faust a lui Goethe. Partea de la început are prea multe descrieri inutile, iar partea de la urmă trece prea repede asupra întâmplărilor. Și Sorin
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
Doicin se trezește din somn alături de Ri și își dă seama că totul a fost de fapt un vis. Structura romanului este diferită în versiunea din volum față de cea publicată în revistă. Prima versiune conținea 13 capitole (o provocare, un prolog, 10 capitole numerotate și un epilog), acțiunea din final fiind mai scurtă decât cea din versiunea publicată în volum. În ediția sa definitivă, romanul este împărțit în 17 capitole nenumerotate și având următoarele titluri: Scriitorul Felix Aderca a fost pasionat
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
ar intra în coloana «caracterului specific național»? (un Wells sau Rosny, români)”". Felix Aderca a tradus în limba română în anul 1927, după versiunea germană, piesa futurologică "R.U.R. (Rațional-universal-robot). Dramă utopică și colectivă în trei acte și un prolog" a scriitorului ceh Karel Čapek. Admirația lui Aderca pentru Čapek este relevată atât de folosirea unei teme care, potrivit profesoarei Elvira Sorohan, "„pare să vină în continuarea conținuturilor literaturii S.F. a lui Karel Čapek”", cât și de atribuirea numelui Carel
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Čapek. Admirația lui Aderca pentru Čapek este relevată atât de folosirea unei teme care, potrivit profesoarei Elvira Sorohan, "„pare să vină în continuarea conținuturilor literaturii S.F. a lui Karel Čapek”", cât și de atribuirea numelui Carel pentru personajul feminin din prologul publicat în revistă. De altfel, Karel Capek va publica în 1936 un roman intitulat "Războiul cu salamandrele" în care avansa posibilitatea construcției unor orașe submarine pentru o rasă de animale marine inteligente. Scriitorul român nu s-a mulțumit doar să
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
a aparținut autorului sau s-a datorat interesului comercial al editorului. Autorul a renunțat la pseudonim, semnând F. Aderca. A fost eliminată „Provocarea”, fiind operate o serie de modificări nesemnificative și înlăturate unele considerații care încetineau ritmul acțiunii. Personajele din Prolog și Epilog au fost redenumite: John Balmont devine Ioan Doicin, iar Carel - Ri, discuțiile dintre ei fiind relocalizate de la New York la București. Ca urmare a acestor modificări, cei doi soți vor să lase copiilor parcuri cu flori pe malul Dunării
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
și germană ("Die Unterwasserstädte (Wissenschaftlich-phantastischer Roman)", Editura Kriterion, București, 1970; traducere de Erich Mesch, cu un cuvânt înainte de Franz Storch). Traducerea în limba germană a apărut în 1977 și în colecția specializată a editurii Wilhelm Heyne Verlag din München, fără prolog și epilog.
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
1955. Într-un contratimp, cicliștii concurează individual împotriva cronometrului, luând startul pe rând. Primul contratimp s-a desfășurat în anul 1934, între La Roche-sur-Yon și Nantes (80 km). În prezent, prima etapă a Turului este reprezentată de un scurt contratimp (prolog) menit să stabilească primul purtător al tricoului galben. Primul prolog s-a organizat în anul 1967. În 1988, această etapă de debut s-a desfășurat la La Baule și a purtat numele de „la préface”. De obicei, în fiecare ediție
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
startul pe rând. Primul contratimp s-a desfășurat în anul 1934, între La Roche-sur-Yon și Nantes (80 km). În prezent, prima etapă a Turului este reprezentată de un scurt contratimp (prolog) menit să stabilească primul purtător al tricoului galben. Primul prolog s-a organizat în anul 1967. În 1988, această etapă de debut s-a desfășurat la La Baule și a purtat numele de „la préface”. De obicei, în fiecare ediție a Turului se organizează două sau trei contratimpuri. Unul dintre
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
echipe a fost reintrodus pe harta Turului Franței în anul 2009 după o absență de patru ani. Un an mai târziu el a fost din nou eliminat. Contratimpul pe echipe a fost reintrodus în ediția Turului din anul 2011. Etapa prolog din 1971 a fost reprezentată de un contratimp pe echipe. În anul 1939, contratimpul pe echipe a traversat trecătoarea montană Iseran, străbătând distanța dintre Bonneval și Bourg-St-Maurice. Începând cu anul 1975, fiecare Tur al Franței s-a încheiat cu circuitul
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
1996 desfășurată între Val-d'Isère și Sestriere. Atunci, o furtună de zăpadă a determinat reducerea lungimii acelei etape de la 190 km la doar 46 km. Găzduirea unui start sau a unui final de etapă aduce bani și prestigiu unui oraș. Prologul și prima etapă sunt cu atât mai prestigioase. De obicei, un singur oraș găzduiește atât prologul (prea scurt pentru a se desfășura între două orașe), cât și startul primei etape. În 2007, directorul Turului, Christian Prudhomme, a spus că „în
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
acelei etape de la 190 km la doar 46 km. Găzduirea unui start sau a unui final de etapă aduce bani și prestigiu unui oraș. Prologul și prima etapă sunt cu atât mai prestigioase. De obicei, un singur oraș găzduiește atât prologul (prea scurt pentru a se desfășura între două orașe), cât și startul primei etape. În 2007, directorul Turului, Christian Prudhomme, a spus că „în general, în decursul a cinci ani, Turul incepe de trei ori în afara Franței și de două
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
disputată între Fromentine - Noirmoutier-en-l'Ile (19 km). Victoria i-a revenit atunci lui David Zabriskie, care a încheiat cursa cu o viteză medie de 54,7 km/h. Deși viteza lui Zabriskie este cea de referință, trebuie spus că în prologul ediției din 1994, desfășurat pe traseul Lille-Euralille (7,2 km), Chris Boardman a rulat cu o viteză medie de 55,2 km/h. Cea mai mare viteză medie înregistrată la un final de etapă este cea reușită de echipa Discovery
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]